A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
EBERGENI, Zaira – [Ebergenyi, Manta, născută PETRESCU] – Artist păpuşar remarcabil la Teatrul de Păpuşi din Timişoara în 1962. S-a stabilit împreuna cu familia în 1968, în SUA, la Washington. Ref. revista Teatrul nr. 4, an VI, 1962.
EFTIMESCU, Florin – n. 8 iunie 1919, Bucureşti – d. 8 martie 1974, Bucureşti. Studii: Conservatorul din Bucureşti (1937-1945). Paralel a urmat Facultatea de Drept din Bucureşti (1939-1943). Ordinul Muncii, 1964. Compozitor, a realizat muzica spectacolelor: Cei cinci chinezi la Teatrul de Marionete din Arad – 1950 Harap alb, Ţăndărică, 1949; Porumbelul alb de Mircea Popescu şi G. Teodorescu, 1951 – Ţăndărică; Clopotele lebedelor, 1952; Iepurele şi motanul de G.Landau- 1953; Fraţii Liu, de Alecu Popovici, Ţăndărică -1955; Povestea porcului, de V. Filipoiu şi Veronica Porumbacu după Ion Creangă, Ţăndărică -1956; Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu, după Fraţii Grimm, Ţăndărică – 1956; Isprăvile viteazului Heracle de Al. Mitru, regia Stefan Lenkisch, Ţăndărică -1959. Ref. Teatrul nr. 9/1959 [Ispravile lui Heracle]; [D.B.,C.P.]
EFTIMIU, Victor – n. 24 ianuarie 1889, Boboshticë, Albania – d. 27 noiembrie 1972. Director al Teatrelor Comedia (1913) și Național (1920, 1930 și 1944-1945), director general al teatrelor (1920), al Teatrului Național și al Operei din Cluj (1927). Dramaturg, poet, prozator. Autor de basme şi legende dramatizate. Piesa sa, Înșir’te mărgărite, inspirată din basmul românesc, a fost pusă în scenă în numeroase teatre dramatice. A scris special pentru Teatrul de Păpuşi din Oradea piesa Pui de om (1967), subintitulată joc de păpuşi în opt tablouri. A fost mult jucată în multe alte teatre de păpuşi. Basmul său Călina Făt-Frumos a stat la baza spectacolului lui Silviu Purcărete de la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Membru al Academiei Române. Mason de gradul 33 şi ultim în Loja Meșterul Manole.
EISELE–SŰCZ, Zoe – n. 8 iulie 1948 Oradea. Studii: absolventă în 1973, Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti, secţia Pictură, la maestrul Corneliu Baba. Valoros scenograf, pictor, grafician. Expoziții de grup în străinătate: 1974, 1989, Iugoslavia, Zrenjanin, 1983, 1997, 2000, Ungaria, 1998, Danemarca. 1999, Italia. Expoziții personale de pictură: 1974, 1977, 1980, 1986, 1989, 1997, 2004 Arad, 1990, Saarbrücken, Germania, 1992, Asona, Elveția. Ca scenograf a activat mai ales la Teatrul de Marionete din Arad unde a realizat scenografia a numeroase spectacole începând din anul 1974 şi până în 1998 (peste 100 de montari), colaborând cu regizorii Cristian Frangopol, Ion Mânzatu şi alţii (Prâslea cel voinic şi merele de aur – după Petre Ispirescu, regia Cristian Frangopol; Aventurile unei vrăjitoare – de Rolf Thiem, regia Cristian Frangopol, scenografia Zoe Eisele; 1976 Magazinul cu jucării – de Al. T. Popescu, regia Cristian Frangopol, Arlecchino şi aiuritele fantasme, Eu şi lumea ’93, Tinereţe fără bătrâneţe – regia Ion Mânzatu); Elefănţelul curios, regia Ion Puiu Stoicescu. Ref. Teatrul 7-8/1980; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]
ELIAD, Harry – n. 8.10.1925, Craiova – d. 7.08.2012. Regizor de teatru dramatic, a fost multă vreme director al Teatrului Toma Caragiu din Ploieşti (care are şi o sectie de teatru de păpuşi, Teatrul Ciufulici). A realizat ca regizor artistic şi un spectacol de teatru de păpuşi, Anicuţa şi ursuleţii, în 1951 la Teatrul de Păpuşi din Craiova (scenografia Horia Davidescu). Din 1989 director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti. Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler. [C.P.]
ELVĂDEANU, Mihai – n. 20.05. 1946, Botoşani. Studii: Facultatea de Filologie. Secretar literar şi director la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani, are merite deosebite pentru lansarea teatrului în străinătate şi transformarea Galei Recitalurilor Păpuşareşti de la Botoşani în festival internaţional începând din 1992. Membru fondator al fundaţiei “Pinocchio”. [D.I.]
EMINESCU, Mihai – n. 1850 – d. 1889. Poet, publicist, dramaturg. Genialului scriitor îi datorăm nu numai cele două basme jucate adeseori de teatrele noastre de păpuşi, Făt-Frumos din lacrimă şi Călin Nebunul, dar şi un fragment de piesă destinată acestui gen, Infamia, cruzimea şi desperarea…, pe larg analizat şi comentat de către Letiţia Gâtză [TPR 1963]. La Ţăndărică s-a mai pus în scenă şi Mănuşa (regia Ludmina Szekely-Anton, cu Brânduşa Zaiţa-Silvestru); la Timişoara un spectacol inspirat de poezia sa Antropomorfism (regia Florica Teodoru, scenografia Geta Brătescu şi Sever Frenţiu), iar la Botoşani Luceafărul (regia şi scenografia Dan Frăticiu). [M.G.,C.P.]
EMŐDI Gyula – n. 1923 [?]. Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi Oradea – secţia maghiară; a făcut parte din prima echipă a teatrului. Roluri în: Iepurele şi motanul, 1951 (Câinele, Broasca); Capra cu trei iezi, 1954; Regele cerb, 1956; Don Quijote, 1956 (rolul Secretarul de stat); Meşterii din Dovleceni,1957.
ENACHE, Anghel – [Ion Anghel] – n. 11.10.1934, Galati – d……. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Galaţ. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galati din 1952, de la fondarea teatrului. A jucat în Fluieraşul şi căniţa, Micul gâscănel, regia Ion Focşeneanu, scenografia N. Stănescu, Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri (1957, regia Valeriu Moisescu); Fata mosului si fata babei, 1959. Actor comic de mare talent, a creat roluri memorabile şi în spectacolele Harap Alb (cei trei împăraţi şi Povestitorul, regia Cristian Pepino), Sânziana şi Pepelea (Lăcustă vodă, Papură vodă) etc. Premiu de interpretare: la Festivalul Ion Creangă de la Bacău pentru rolul Dănilă Prepeleac, Premiu de interpretare la Festivalul de la Constanţa pentru rolurile din Harap Alb, Premiu de interpretare la Festivalul de la Varna [Bulgaria] pentru rolul Ariciul din Cocoşul cu pene de aur [1975]. Ref. Pasarea albastra, regia Traian Ghitescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975 [C.P.]
ENACHE, Iulian – n. 5.10.1960, Slobozia. Studii: absolvent al IATC Actorie -1990. Actor. Activează la Teatrul Dramatic din Constanţa din 1990. A fost cativa ani (din 1998) director (şef de secţie la Teatrul Elpis din Constanţa) unde a organizat o ediţie a tradiţionalului festival Săptămâna teatrelor de păpuşi. [C.P.]
ENACHE, Smaranda – n. 31 .03. 1950. Secretar literar şi director între 1981-1991 la Teatrul Ariel din Târgu Mureş, a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea acestei instituţii. Este autoarea textului Fabule?… Fabule! care a prilejuit realizarea unui foarte bun spectacol la Tg. Mureş (1990, regia Pal Antal). A fost apoi ambasador al ţării noastre în Finlanda etc. [C.P.]
ENCUŢU, Maria – [Ioana] – Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii, Brăila, in 1966. Ref. Dumitru Anghel, La Teatrul de Păpuşi: “Băiatul şi vântul” de Nadia Trandafilova [regia Marius Exarhu] in Înainte, Brăila, Nr. 6771 (25 sept. 1966), pg. 2.
ENE, Marga – [BOGDAN] – Studii: Institutul de Arte Frumoase, Bucureşti. Scenografă. A fost o vreme asistenta lui Ion Sava la Iaşi. În 1940 a activat la Cluj ca profesoară de Istoria Artelor Plastice la Institutul de Teatru. 1947 – Teatrul National din Bucuresti, Teatrul Mic, Turda, Cluj, Teatrul Dramatic Galati, Teatrul National din Iaşi, Teatrul Mic etc. A făcut regia unui spectacol la Teatrul de Păpuşi din Iaşi. A semnat scenografia la Teatrul Luceafărul din Iaşi Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu. Ref. revista Teatrul nr. 11/1975. Ref. TPR 1968, img.61. [M.C.]
ENE, Iulian – n. 19 iunie 1967, Braşov. Studii. Şcoala Populară de Arte la Braşov. A fost 10 ani constructor de păpuşi la Teatrul Arlechino din Braşov, maestră i-a fost scenografa Simo Eniko. Apoi a emigrat în SUA, dar se întoarce periodic pentru a ajuta compania particulară Strada ca artist păpuşar şi constructor de păpuşi. Activează din 2006 în cadrul trupei particulare Strada din Braşov.
ENE, Marin Radu – n. 30 iunie 1933 – d. 2013. Apreciat actor de revistă la Teatrul de Estradă din Piteşti. Dramaturg, autor a numeroase scenarii pentru estradă. A scris pentru teatrul de păpuşi Unde-i melodia iepuraşului? (Arad 1975), Băiatul şi soarele (premiera absolută la Arad în 1978).
ENESCU, Adrian – n. 31 martie 1948. Studii: A absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu“ din București, (compoziție – Aurel Stroe, armonie – Alexandru Paşcanu); facultatea de muzică electronică a Universității Stanford- California (1985/1986). Cunoscut compozitor, mai ales pentru muzică de film, balet şi teatru. Premiul UNITER pentru muzica de scena. A compus muzica spectacolului Povestea porcului de Antonio Albici şi Irina Niculescu după Ion Creangă la Teatrul de Păpuşi din Constanta, regia Irina Niculescu, 1977. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia (Harap Alb, 1976; Undeva pe pământ, 1980). Ref. Teatrul nr. 2/1983.
ENGEL, Beatrice – n. 1982. Studii: 2001-2005 – Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Teatru, specializarea: Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete. Actriţă, artist păpuşar, Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași din 2005. Roluri în Ursul păcălit de vulpe, regia Constantin Brehnescu, 2010; Dumbrava minunată 2011; Prâslea cel voinic, regia Viorel Vârlan; Purceluşul fermecat după Ion Creangă, Ca sarea în bucate 2009, Capra cu trei iezi – 2013, Albinuţa – 2010; 3 Poveşti cu zmei – regia Alice Barb – 2012; Cartea junglei, regia Oana Leahu 2010, O harababură! de Ion Sava, 2012, regia Ion Ciubotaru, Sinbad marinarul 2012, Kajtus, vrăjitorul 2013.
ENGEL, Emanuel – n. 26.07.1925, Vaslui. Studii: Militare, Craiova; Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, 1958. Dramaturg. Inspector la Direcţia teatrelor 1982-1984, ocupându-se de teatrele de animaţie. A susţinut un curs de sociologie a culturii în cadrul CSPC. A fost unul dintre iniţiatorii înfiinţării băncii de date teatrale STAR, în 1978, care a fost preluată de CIMEC în 1981. A publicat numeroase articole de sociologie a culturii, eseuri, în Familia, Volk und Kultur etc. A scris două piese care au prilejuit spectacole remarcabile ale lui Kovács Ildikó: Sufleţel (Baia Mare) şi Cinci băieţi, toţi isteţi ambele inspirate după Clemens Brentano, precum şi Copilăria lui Gheorghiţă (Sibiu). A fost o perioadă Seful Comitetului Regiunii Crişana pentru Cultură şi Artă 1962, contribuie la înfiinţarea Muzeului Ţării Crişurilor, a casei memoriale Iosif Vulcan din Oradea, a reluării publicatiei Familia etc. [C.P.]
EPURE, Ioana – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.
EPURE, Virginia – n. 17.10.1967, Tecuci. Studii: Facultatea de Chimie, Iaşi. Artist păpuşar la Teatrul Gulliver din Galaţi din anul 1995. A studiat arta teatrului de păpuşi cu Anca Jijie. A jucat în spectacolele: Bâlciul cu surprize (rolul Mărioara), Harap Alb (rolul Ochilă), Cenuşăreasa (rolurile Mama, Arlechinul), Ramayana.
ERDOHATI Tibor – n. 25.07.1923, Oradea. Studii medii şi doi ani de institut de teatru. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1952-1964. Roluri realizate în spectacolele: Ursul de Cehov (rolul Luka), Don Quijote, A fugit un tren, Hänsel şi Gretel, Viteazul Janos (rolul Bagó), Găinuşa de aur, Viteazul Ilka, Clopotele lebedelor, Iarna în pădure, Doctor fără voie, La porunca ştiucii, Kecefan şi Hacafan, Petrică şi Lupul, Minunile lui Csilicsala. Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960.
ERNST, Wolfgang [GYURGYEVICH, Wolfgang] – n. 1933. Actor la secţia germana a Teatrului de Stat Sibiu. A pus în scenă ca regizor la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană, Die Bremen stadt musikanten / Muzicanţii din Bremen, dramatizare de Wolfgang Ernst după Fraţii Grimm, 1978. 1956-1986 actor Teatrul de Stat din Sibiu. 2000-2001 actor Teatrul German Timisoara.
ERŐS Francisc – scenograf, Teatrul de Păpuşi Oradea, 1950, A vörös tyúkocska / Găinuşa roşie de Leda Mileva, regia Sidonia Feig; Boldog Istók meséje / Fănel fericitul de Edit Petruț, regia Sidonia Feig; Béke csillaga / Vocea pădurii de Ligeti Herta; A bűvös festék / Vopseaua fermecată de Nadejda Abezgonz – L. Bruckstein.
ERVIN – ….. d. 1985. Artist păpuşar tradiţional ambulant, ventriloc, care prezenta în Bucureşti prin anii 1960 un număr cu două păpuşi care reprezentau doi negri care se certau. [M.C.]
EŞANU, Andreea – n. 4 noiembrie 1981, Bucuresti. Studii: In 2007 a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L Caragiale din Bucureşti, secţia Arta Actorului Mânuitor de Păpuşi şi Marionete, profesor Brânduşa Zaita Silvestru. 2006 workshop-ul “Biomekanika” condus de actorul elveţian This Maag. In 2008 participă la workshop-ul Bridge Project, coordonat de Richard Foreman şi Sophie Haviland. Activitate: Colaborare cu trupa Hai-Hui. Artist păpuşar. Interpretează rolul regelui şi a surorii mici în spectacolul de marionete Mica Sirenă, regia Gabriel Apostol, la teatrul Mihai Popescu din Târgovişte. In anul 2000 participă la spectacolul de teatru-dans “Beyond” în regia lui Andy Vasluianu si obtine premiul pentru cel mai bun spectacol in cadrul Festivalului de teatru pentru amatori Arad 2000. Din 2005 pană în 2007 a colaborat cu trupa de Teatru “Dell’ Arte” condusa de actorul Mihai Gruia Sandu, si joaca în spectacolul “Anselmo”, regia Mihai Gruia Sandu. In anul 2005 incepe colaborarea cu regizorul Bogdan Georgescu, la multe spectacole si proiecte, ca actrită (“De la Noi se Aude România”, “Campania”, “Playing the Victim”, “Saving Sam” etc.). si ia parte la numeroase proiecte de artă comunitară si interventie socială. Roluri in filme: 2009 in scurt-metrajul “Mina” scenariul si regia Bogdan Georgescu si in lung-metrajul “Aurora” regia Cristi Puiu. Din anul 2000 este colaborator al Societătii Române de Radiodifuziune, fiind de-a lungul anilor reporter la Radio 3 România Tineret, redactor stiri, in prezent este editor la emisiunea “Matinal” de la Radio România Actualităti.
EXARHU, Marius – n. 18.03.1937. Valoros artist păpuşar, a activat la Teatrul pentru Copii Brăila (1955 –1993 şi după aceea colaborator până în 1997). A fost director între anii 1969 – 1971 şi 1990-1993. Roluri de referinţă în: Elefănţelul curios 1970 (rolurile Leul şi Şarpele), Albă ca Zăpada 1956 (rolul Prinţul), Punguţa cu doi bani 1979 (rolul Cocoşul), Harap Alb 1977 (rolul principal), M-am jucat într-o zi 1987, Peştişorul de aur (rolul Moşul) 1984, Hänsel şi Gretel 1990 (rolul Vrăjitoarea). Asistent de regie la Chira Chiralina (regia Zoe Anghel Stanca) şi la Trei căsuţe şi trei drumuri (regia Florica Teodoru). A regizat: Băiatul şi vântul, Comoara de D. Vacariu, Artiştii pădurii de N. Ghernet, Albă ca Zăpada de M. Manoilescu, Cei trei purceluşi de E. Toth şi Vreau să fiu mare de Tifirov. Ref. Dumitru Anghel, La Teatrul de Păpuşi: “Băiatul şi vântul” de Nadia Trandafilova [regia Marius Exarhu] în Înainte, Brăila, Nr. 6771 (25 sept. 1966), pg. 2. [C.P.]
