A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
NADIN, Mihai – Regizor, Teatrul de Păpuşi Braşov, Petrică şi Lupul 1963. Ref. TPR 1968, img. 41.
NAGY Ágota – v. MÁRK – NAGY Ágota
NAGY Anikó – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Brighella, sectie a Teatrului Harag György din Satu-Mare din 2006. Roluri în: Degeţica – 2012/2013; Prinţesa Majolenka – 2012/2013; Piticul și Uriaşul – 2012/2013; Visul unei nopți de vară (rolurile Mazăriche, zână) – 2011/2012; Prinţul prefăcut în piatră – 2011/2012; Bors néni / Tanti Bors (rolul Sticletele) – 2010/2011; A dzsungel könyve / Cartea Junglei (rolurile Soţia, Maimuţa, Lupul) – 2010/2011; Leánder şi Lenszirom de Szilágyi Andor (rolurile Cioara, Cormoranul) – 2009/2010; Maica Holle (Cuptorul, Luna plină) – 2009/2010; Csárdáskirálynő / Prinţesa ceardaşului– 2009/2010; Hüvelyk Matyi és a herceg / Tom Degeţel şi Contele – 2007/2008; Indul a bakterház (rol Păpuşarul) – 2006/2007; A magányosan sétáló macska/ Pisica ce umblă de capul ei după Kipling (rolul Soţia) – 2006/2007; Rigócsőr király / Regele cioc de sturz (rolurile Regele, Doica) – 2006/2007.
NAGY BARTHA Gyöngyvér – n. 27 august 1946, Ocna Sibiului. Studii: Şcoala Tehnică de Arhitectură. Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş din 1973. Roluri importante în spectacole ca: Hänsel şi Gretel – Gretel, Elefănţelul curios de Nina Cassian (rolul Elefănţelul), Matei Morcovei de Méhes György (rolul Leul), Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck (rolul Tiltil), Oh, Romeo… Oh, Julieta.. de Antal Pál (rolul Julieta), Jupân Vupache Viclenescu de Móra Ferenc (rolul Vulpişorul), Petrică şi drăcuşorul de Haller I.József (rolul Vrăjitoarea), Tigrul purpuriu de Ruth Byers (rolul Vrăjitoarea). [Z.F.]
NAGY BOGA Katalin – n. 29.12.1924, Deva. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş între anii 1953-1988. Roluri importante: Smeraldina (în Regele cerb), Baba (în Mateiaş Gâscarul), Baroana Alma (în Aventurile lui Cipollino), Nicole (în Burghezul gentilom), Buratino, Tyltyl (în Pasărea albastră), Slujitoarea lui Tunde (în Csongor si Tunde, regia Pal Antal). Ref. Teatrul nr. 1/1976.
NAGY, Ecaterina – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea în prima echipă a teatrului. A jucat în Nichita viteazul rus în 1953, rolurile Zâna mărilor, Cerbul.
NAGY Ilona – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş, menţionată pentru interpretarea personajului Mama vitregă în 1959 de către Margareta Niculescu.
NAGY Ioan [János] – n. 28.10.1922. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1955-1974, membru fondator al acestui teatru. Roluri realizate în spectacolele: Ciobanul şi băţul fermecat, Găinuşa roşie, Iepurele şi Motanul, Janos Viteazul, Don Quijote (rolul Don Quijote), Regele Cerb, Ursul de Cehov, Mateiaş Gâscarul (rolul Mateiaş), Mureşul şi Oltul. A realizat şi regia spectacolelor Iarna în pădure, Capra cu trei iezi. Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960.
NAGY Krisztina [Maria, NAGY-IVĂNESCU] – Studii de design. Talentat scenograf, a activat mai ales la Teatrul de Păpuşi Timişoara; Ivan Turbincă de Şerban Foarţă, regia Victor Cârcu, 1983; Cartea junglei după Kipling, regia Ioana Rauschan, scenografia Krisztina Maria Ivănescu [Nagy], Nebunul şi călugăriţa la Teatrul de Marionete Arad, regia Stefan Iordanescu. Punguţa cu doi bani, Teatrul de Păpuşi Merlin, Timişoara, 2013. A mai făcut scenografie şi la centrele culturale din Saint-Etienne şi La Ricamarie, Franţa, la spectacole în regia lui Adela Moldovan. Ref. Teatrul nr. 7-8/1983, 7-8/1987.
NAGY László – n. 1. 01.1948, Tg. Mureş. Studii: Absolvent Secţia teatru de păpuşi UAT Târgu-Mureş 2007. Artist păpuşar la Teatrul Ariel din Târgu-Mureş din 1974. Roluri importante în: Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály (rolul Dobrogi); Piticul năzdrăvan de Fodor Sándor (rolul Kukucsi / Păpusica), Elefănţelul curios de Nina Cassian (rolul Şarpele); Bandiţii din Kardemomme de Thornbjorn Egner (rolul Kasper); Oh, Romeo… Oh, Julieta… de Antal Pál (rolul Pantalone). Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Gulliver in Tara Păpuşilor, regia Pal Antal.
NAGY Lázár József-Győző – n. 29 iunie1974, Târgu Mureş. Studii: 1992 – Liceul Teoretic Mikes Kelemen – Sfântu Gheorghe; 2007 – Universitatea de Artă Teatrală Szentgyörgyi István – Tg. Mureş, secţia maghiara păpuşi /marionete. 1993/94 actor – Teatrul Figura Studio din Gheorgheni; 1994 – actor – Teatrul Tamási Áron Sf. Gheorghe; 1998- actor, artist păpuşar si marionetist, Teatrul Tamási Áron secţia Păpuşi – Teatrul de Păpuşi „Cimborak” – Sf. Gheorghe, din 2000. Roluri la universitate: 2004/05 Maica focului (spectacol de marionete); 2004/05 Fan(g)tastic (spectacol de marionete). Roluri la secţia de păpuşi al teatrului Tamási Áron în: 1997/98 – Balogh Beatrix: Cine este regele? / Ki a király? – spectacol de marionete (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 1998/99 – Tarbay Ede: Fülenagy, elefantelul curios / Fülenagy, a kíváncsi kiselefánt – spectacol de marionete (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 1998/99 – Girafa lacoma în Foltos, girafa lacomă/ Foltos, a torkos zsiráf de Tarbay Ede– spectacol de marionete (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 1999/00 – Fântâna de lapte de Király Kinga Júlia spectacol de marionete (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 1999/00 – Árgyélus királyfi és Tündérszép Ilona / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână de Giovannini Kornél – spectacol de marionete (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2000/01 – Lădiţa fermecată a lui Vitéz László / Vitéz László csodaládája de Kemény Henrik– spectacol de marionete (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2000/01 – Şoarecii iubesc caşul de Urbán Gyula– spectacol de marionete (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2001/02 – Cei trei purceluşi de Garai József (spectacol de marionete, regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2002/03 – Punguţa cu doi bani de Nagy Lázár Kincső (spectacol de marionete, regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2003/04 – Gâsculiţa după Nina Gernet si Gurevics (spectacol de marionete, regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2004/05 – Betlehem de Nagy Lázár Kincső (spectacol de marionete, regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2006/07 – Privighetoarea de Arany János (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2006/07 – Sărmanul diavol de Tamási Áron (spectacol de marionete, regia Nagy Kopeczky Kálmán); Szeretettel Momotól! / Cu dragoste, de la Momo! după Momo de Michael Ende (rolurile Domnul cenuşiu, Marco, Domnul Fusi frizerul) – 2012/2013; Miracolul (rolul Măscăriciul) – 2008/2009; Szegény ördög / Sarmanul drac (Medve, Róka) – 2006/2007; A fülemüle / Privighetoarea – 2006/2007; Betlehem – 2004/2005; Jóembert keresünk! / Căutăm omul bun (rolurile Un şomer, Ospătarul) – 2003/2004; A szarvas király / Regele cerb – 2002/2003; A kiskakas gyémánt félkrajcárja /Jumătatea de crăiţar de diamant a cocoşelului (rolul Imparatul turcilor) – 2001/2002; Cei trei purceluşi şi lupii (rolul Röfi) – 2001/2002; Az ember tragédiája / Tragedia omului de Madach (rolurile Al doilea ucenic, Al doilea muncitor, păpuşar, Osteanul lui Miltiades, Sclavul, Grădinarul viteaz) – 2001/2002; Kasimir és Karoline / Kasimir şi Karoline (Omul cu chipul fericit) – 2000/2001; Bunicul (Bardas) – 2000/2001; Lădita fermecată a lui Vitéz László de Kemény Henrik.
NAGY KOPECZKY Kálmán – artist păpuşar, regizor la secţia de Teatru de Păpuşi „Cimborak” a Teatrului Tamasi Aron din Sf. Gheorghe. Roluri în spectacolele: Lădiţa fermecată a lui Vitéz László de Kemény Henrik; Szeretettel Momotól! / Cu dragoste, de la Momo! după Momo de M. Ende (Franco, Domnul cenuşiu, Nikola, zidarul), 2012/2013; Foltos, a torkos zsiráf / Foltos, girafa lacomă, (regizor, rolul Povestitorul), 1998/1999 şi 2012/2013; Fülenagy, a kíváncsi kiselefánt / Elefănţelul curios, (regia) – 2011/2012; Kire ütött ez a gyerek?/ Cu cine seamănă acest copil? (roluri şi regie) – 2011/2012; Betlehem (interpret şi regizor) – 2004/2005; A búsképű / Cel cu chipul trist (păpuşar), 2004/2005; Libácska/ Gascănelul (interpret şi regizor) – 2003/2004; Jóembert keresünk! / Căutăm omul bun! (rolul Wung), 2003/2004; A kiskakas gyémánt félkrajcárja / Jumătatea de crăiţar de diamant a cocoselului (rolurile Strajerul, Moşneagul şi regia), 2001/2002; Cei trei purceluşi şi lupii (Lupul Ferdinánd şi regia), 2001/2002; Az ember tragédiája / Tragedia omului de Madach (rolurile Sclavul, Grădinarul viteaz, Soldatul lui Miltiade, Călugărul şi consultant păpuşi) – 2001/2002; Minden egér szereti a sajtot / Toţi şoriceii iubesc caşcavalul (rolul Zakariás şi regia), 1999/2000; Tejkút / Izvorul laptelui fermecat (Paznicul roşu de aramă, Paharnicul, Mercenarul Roşu şi regizor), 1999/2000; Szeget szeggel / Cui pe cui (Varrius, Călăul) – 1999/2000; Kakuk Marci / Marci Cucul (rolul Salahorul) – 1998/1999; Fülenagy, a kíváncsi kiselefánt / Elefăntelul curios; rolul Struţul Picioare pân-la gât, Domnul Stramm, leul, Povestitorul) (regizor) – 1998/1999; Ősvigasztalás / Consolarea străbunilor (Soldatul, Judecătorul, Poliţistul) – 1998/1999; Sómese / Povestea sării (regia) – 2011/2012; Szegény ördög / Sărmanul drac (regizor) – 2006/2007; Vitéz László csodaládája / Lădiţa fermecata a lui Vitez Laszlo (regizor), 2000/2001 si 2006/2007; A fülemile / Privighetoarea (regizor) – 2006/2007; Surranó és brekkenő / Soricelul şi broscuţa de Marék Veronika – Zalatnay E. Elena (regizor, conducătorul jocului) – 2002/2003; Varázsecset / Bagheta fermecată (regizor, scenariul) – 2001/2002; Árgyélus királyfi és Tündérszép Ilona / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână (regizor) – 1999/2000; Ki a király? / Cine este regele? (regizor) – 1997/1998.
NAGY LÁZÁR Kincső – dramaturg, secretar literar, actor, Teatrul Tamási Áron din Sf. Gheorghe, secţia Păpuşi. Piese: Foltos, a torkos zsiráf / Foltos, girafa lacomă (dramaturg) – 2012/2013; Kire ütött ez a gyerek? / Cu cine seamănă acest copil? (dramaturg) – 2011/2012; Szegény ördög / Sărmanul drac (dramaturg) – 2006/2007; Vitéz László csodaládája / Lădiţa fermecată a lui Vitez Laszlo (dramaturg) – 2006/2007; Betlehem (dramaturg) – 2004/2005; Libácska / Gâscănelul (dramaturg) – 2003/2004; A kiskakas gyémánt félkrajcárja / Jumătatea de crăiţar de diamant a cocoşelului (dramaturg) – 2001/2002; Szeget szeggel / Cui pe cui (dramaturg) – 1999/2000; Foltos, a torkos/ Foltos, girafa lacomă (dramaturg) – 1998/1999.
NAGY Sándor -n. 12 octombrie 1985, Bălan. Studii: Universitatea de Arte din Târgu Mureş – Secţia de Teatru de Păpuşi. Anul absolvirii: 2008. Workshopul lui Lénárt András – 2007, Universitatea de Arte, Târgu Mureş; Tabără de păpuşi – 2006, Kiruly-Szer, Fundaţia Human Reform; Text-Ritm-Muzică – Workshopul lui Sáry László, Kisvárda, 2006; Workshop de mişcare – Jászberényi Éva şi Katona Gábor, Kisvárda, 2006; Workshop de marionete – Pályi János, Kisvárda, 2006; Tabără de păpuşi – 2006, Kiruly-Szer, Fundaţia Human Reform; Curs de master pentru film – 2004, Universitatea de Arte, Târgu Mureş. Actor la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, unde a jucat în spectacole ale lui Victor Ioan Frunză şi ale altor regizori de seama, şi artist păpuşar secţia de Teatru de Păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara. A jucat roluri în Vagabondo, după „Tâlharul” de Karel Čapek, regia Peter Pashov, Zheni Pashova 2012; spectacolul nonverbal Zián & Kopik, regia Palocsay Kisó Kata 2011; Ionică Măzărică de Markó Róbert, în regia lui Csató Kata (Budapesta) 2010; Moby Dick dupa Herman Melville, regia Rumi László, 2012; Gulliver dupa Jonathan Swift, regia Radu Dinulescu (2012); rolul Gundjar în Zurinka de Alina Nelega, regia Rudy Moca (2009); rolurile Tatăl, Piticul Zorilă, Pisica, Ciuperca în Hänsel şi Gretel dupa Fraţii Grimm, regia Carmen Mărginean (2009); Amor omnia, scenariul şi regia Peter Pashov − Zheni Pashova (2009). Colaborări cu alte teatre: rolul Lamenta în Sărmanul de Tamási Áron, regia Nagy Kopecky Kálmán (Teatrul Tamási Áron, secţia de teatru de păpuşi, Sf. Gheorghe); rolurile Beţivul, Înfumuratul, Şarpe – în Călătorie fantastică, regia Oana Leahu (Teatrul Studio, Târgu Mureş).
NAGY Tamás – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Brighella al Trupei Harag György din Satu-Mare. Roluri în spectacolele: Degeţica – 2012/2013; Prinţesa Majolenka – 2012/2013; Piticul și Uriașul – 2012/2013; Cei trei purceluşi şi lupii – 2011/2012; Visul unei nopți de vară (Demetrius, tânăr nobil, îndrăgostit de Hermia) – 2011/201; Trapiti (Bubu 1-2-3, Regele Bökkelöki) – 2011/2012; Prinţul prefăcut în piatră – 2011/2012; Tortul albastru (Generalul, Fiul) – 2010/2011; Bors néni / Tanti Borş (Iepurele Elek) – 2010/2011; A dzsungel könyve / Cartea Junglei (Maimuţa, Vanătorul 4, Picioruş) – 2010/2011; Leánder és Lenszirom (Speriosul Csi, Cioara) – 2009/2010; Szancsó Panza vándorcirkusz / Circul ambulant al lui Sancho Panza – 2009/2010; Holle anyó / Maica Holle (Luna Plină, Pomul cu mere) – 2009/2010; Hüvelyk Matyi és a herceg / Tom Degeţel si contele – 2007/2008; Minden egér szereti a sajtot / Toţi şoriceii iubesc caşcavalul (Marele Mag Şobolan) – 2007/2008; Indul a bakterház (păpuşar) – 2006/2007; A magányosan sétáló macska / Pisica ce umblă singuratica după Kipling (rolurile Copilul, Animale) – 2006/2007; Rigócsőr király / Regele cioc de sturz (rolul Nebunul) – 2006/2007; Boszorkányhajsza/ Vrajitoarea (rolul Răţoiul) – 2004/2005
NAIDIN, Marcela – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.
NANU, Katia – [Katiuşa Aurelia] – n. 7 octombrie 1954, Călăraşi. Studii: Universitatea Bucureşti – Facultatea de Istorie şi Filosofie, secţia Psihologie-Pedagogie. Jurnalist, scriitor, autoare a numeroase volume de versuri pentru copii. Director al Teatrului de Păpuşi din Galaţi între anii 1989 –1990.
NASTASI, E. – [probabil mama lui Theodor Nastasi] a realizat costumele marionetelor după schiţele Baronului George Lowendahl pentru Teatrul de Marionete al lui Theodor Nastasi de la Cernăuţi în 1928 (Directorul de scenă; Bastien şi Bastienne). Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, 1999.
NASTASI, Iancu – fratele lui Theodor Nastasi, a realizat scena Teatrului de Marionete al lui Theodor Nastasi de la Cernăuţi în 1928 (Directorul de scenă; Bastien şi Bastienne). Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, 1999.
NASTASI, Theodor [Teodor NĂSTASE] – n. 3 decembrie 1894 la Linz (Austria) – din 1942 nu mai avem date despre el; in acest an se afla cu sotia lui, Grete Nastasi, la Berlin. Studii: In 1912 s-a inscris la Facultatea de Filosofie din Viena unde a studiat limbi moderne. După absolvire a fost o vreme profesor de limbi moderne la Liceul din Cernăuţi. În 1922 a studiat regia la Berlin, la Academia de Arta Dramatica, cu Max Reinhardt. În 1923 este prim regizor al Teatrului Naţional din Cluj. În 1924 membru fondator şi profesor al secţiei de Artă Dramatică de pe lângă Conservatorul din Cernăuţi. Între 1925-1926 este secretar literar al Teatrului Naţional din Cernăuţi. Artist marionetist, regizor. Înfiinţează Teatrul de Marionete (care va deveni scurta vreme secţie a Teatrului Naţional din Cernăuţi) la 1 mai 1928. Scenografia – Baronul George de Lövendahl. Scena demontabilă e realizată după o concepţie proprie şi utilată cu cel mai modern echipament tehnic de iluminare din acea vreme. Pune în scenă cu marionete Directorul de teatru şi Bastien si Bastienne de Mozart bucurându-se de un imens succes din partea publicului cât şi de aprecierile unor personalităţi importante ale vieţii culturale şi artistice cum ar fi regizorul Victor Ion Popa care la acea vreme lucra la Teatrul Naţional din Cernăuţi. În urma acestui succes se mută la Bucureşti în anul 1929 şi pune în scenă Păcala pictor portretist adaptare după Franz Pocci şi Ion Papuşarul de Vasile Alecsandri. Motanul încălţat, adaptare după Franz Pocci de pictoriţa Ioana Bassarab care realizează şi scenografia acestor spectacole (premiera 1931). A mai pus în scenă Portofoliul pierdut de Vlădoianu şi Kiriţescu şi Ion Păpuşarul de Vasile Alecsandri. Efectuează lungi turnee prin ţară. 121 de reprezentaţii în 1928 si 1929 jucate în limbile germană, maghiară şi română în Cernăuţi, Iaşi, Suceava, Lugoj, Arad, Timişoara, Bucureşti, Ploieşti, Moreni, Sinaia, Câmpina, Braşov, Sibiu, Mediaş, Blaj, Deva etc. 141 de reprezentaţii în turneul din 1931. Intre 1933-1935, Theodor Nastasi este angajat la Teatrul German din Sibiu ca actor şi regizor, iar teatrul său de marionete îşi desfăşoară activitatea la Sibiu. Aici s-au jucat Directorul de scenă, Bastien şi Bastienne, Muzl, Motanul încălţat de Pocci, Printul Ano şi Fiica directorului de poştă (scene cu marionete din filmul Cântecul s-a terminat). Teatrul lui Nastasi a avut o influenţă deosebită asupra evoluţiei ulterioare a teatrului de păpuşi românesc fiind un exemplu de teatru de artă pentru generaţiile următoare. [C.P.]
NASTU, Remus – regizor. A pus în scena la Teatrul “Cravata roşie” (Teatrul de Păpuşi din Brăila) piesa Peştişorul de aur, în 1964. In 1956 a pus în scenă la Teatrul Mic, apoi, sporadic, la Petrosani etc., pană cand a început să activeze în cinematografie ca asistent de regie [1972-1988]. Ref. Teatrul nr. 1/1963; H. Lache, [pseudonim Vasile Hariton] În pregătire la Teatrul “Cravata roşie”. Piesa “Peştişorul de aur”, regia Remus Nastu şi “Comedia erorilor” de W. Shakespeare, în Înainte, Brăila, nr. 5976 (1 mar. 1964), pg. 2.
NASUTO, Gaspare – regizor din Italia, a semnat regia spectacolului Pulcinella şi Măgarul Diavolului la Teatrul Puck, Cluj-Napoca, 2010.
NAUM, Alina – v. NAUM, Galina
NAUM, Cătălin – n. 1947 – d. 2013. Regizor de teatru dramatic. Absolvent al IATC Regie de teatru 1973. Principal animator al Teatrului studenţesc “Podul” după 1974. A pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Craiova Hänsel şi Gretel, 1998.
NAUM, Eugen – A fost şef de secţie la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1964-1966.
NAUM, Galina – [Alina] – n.13. 09.1919, Cera-Murza, Basarabia. Studii: Conservatorul muncitoresc Braşov 1940, secţia Teatru. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1950-1969. A făcut parte din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Braşov în 1950. A jucat în primul spectacol, Tibică şi Pufuleanca. S-a stabilit în 1970 în Germania.
NAUM, Gellu – n. 1 august 1915, d. Bucureşti – 29 septembrie 2001, Comana, judeţul Ilfov. Studii: Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie (1933-1937). La Paris face studii postuniversitare de filosofie la Sorbona (1938-1939), şi frecventează cercurile suprarealiştilor francezi. Mare poet, prozator, dramaturg. In anii 1950 nu poate să publice decat traduceri si cărti pentru copii, proza si poemele sale suprarealiste fiind interzise. Este autorul uneia dintre cele mai mult reprezentate piese originale pentru teatrul de păpuşi, Cartea cu Apolodor (premieră absolută 1962- Ţăndărică) şi al dramatizării Peter Pan scrisă tot pentru Teatrul Ţăndărică. O altă piesă a sa, Insula, a fost iniţial concepută ca o parodie la Robinson Crusoe scrisă la solicitarea lui Margareta Niculescu, devenind apoi o piesă pentru teatrul dramatic. [C.P.]
NĂDRAG, Ioana – Curs 1967-1968. Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1968-1969. A emigrat în Germania.
NĂSTASE, Anghel – artist păpuşar. Membru fondator al Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti. A urmat un curs intensiv de mânuire a păpuşilor şi arta actorului la Conservatorul Popular din Ploieşti şi din 1953 stagii de cursuri de specialitate la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Roluri în Căsuţa din ulcior de M. Varadi şi Povestea unui licurici de Ana Ioniţă şi Gabi Teodorescu, în regia lui Titi Petripop (premiera la 25 septembrie 1952). Găinuşa harnică de Leda Mileva, regia George Baron.
NĂSTASE, George-Iulian – n. 20.04.1987. Studii: 2002-2006 – Colegiul Economic “Mihail Kogălniceanu”, Focsani. 2007-2010 – Universitatea Natională de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale”, specializarea Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete. 2010-2012 – Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale”, Masterat, specializarea Teatru de Animaţie, 2012. Artist păpusar, regizor. Regie: Poveste de Crăciun după Charles Dickens, în cadrul programului MaMa, Studioul Animart al Teatrului Tăndărică în parteneriat cu UNATC; Strip-tease după Slawomir Mrozek, UNATC, prezentat la Teatrul Podul – Casa de Cultura a Studenţilor şi la Teatrul InCulise. Visul, adaptare după Theodor Constantin, Teatrul Luni de la Green Hours. Sânziana şi Pepelea după Vasile Alecsandri, Teatrul “George Ciprian”, Buzău. Capra cu trei iezi, adaptare dupa Ion Creangă, Casa de Cultura a Sindicatelor “Leopoldina Bălănuţă”, Focşani. Roluri la Teatrul Tăndărică: Prinţul în Rapunzel, regia Gavriil Pinte; Rann, Shere Khan şi Bandar-Log în Cartea Junglei, regia Adela Moldovan; Scaraotchi în Dănilă Prepeleac, regia Ioan Brancu; Prinţul în Mica sirenă, regia Gabriel Apostol; Iepurele cu frac şi ceas de buzunar, Iepurele de Martie şi Regele în Alice in Tara Minunilor, regia Alice Barb; Tatăl şi Regele în Tom Degetel, regia Daniel Stanciu. Premiul de debut pentru regia spectacolului Strip-tease, Festivalul Gulliver – Galati, 2011.
NEACŞU, Raluca – artist păpuşar la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” – Sibiu. A jucat în Puiul de lebădă după H. Ch. Andersen, regia Monica Baldea, Visul unei nopţi de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Frumoasa şi Bestia, regia Bogdan Dragulescu.
NEAGOE, Nelu – n. 14 octombrie 1974, Buzău, studii liceale, artist păpuşar si actor la Teatrul “Ciufulici” din Ploieşti de la 01. 01. 2000. Roluri: (debut) – Aladin în Lampa lui Aladin – regia Cristian Pepino, Prezentator – Cenuşăreasa – regia Cristian Pepino, Sinbad in Sinbad – regia Cristian Pepino, Prezentator şi Cocoşul în Cantăretii din Bremen – regia Cristian Pepino, Ivanuşca în Căluţul cocoşat – regia Mihai Androne, Henrich – Un altfel de rege – regia Lucian Sabados, Străjer – Gulliver în ţara Lilliput – regia Dan Frăticiu, Dadoi în Cai verzi pe pereţi – regia Gabriel Apostol, Pinocchio, Grilo în Pinocchio – regia Gabriel Apostol (Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Internaţional de animaţie „Gulliver” Galaţi, ediţia a XVI-a, 2008), Bill Fantoma din Canterville – regia Gabriel Apostol. Colaborări în teatrul dramatic, ca actor, cu regizorii Alexander Hausvater, Gelu Colceag. [C.P.]
NEAGU, Alina Vasilica – n. 10.12.1983, Bacău. Studii: 2010 absolventă, Universitatea de Arte ”George Enescu” Iaşi, secţia Arta actorului mânuitor de papuşi şi marionete; 2008 absolventă, Universitatea ,,Al I Cuza” Iaşi, Facultatea de Filosofie, master Filosofia artei şi management cultural; 2006 absolventă, Universitatea ,,Al I Cuza” Iaşi, Facultatea de Filosofie, licenţiată în Ştiinţe politice; 2002 absolventă a Liceului Jacques M. Elias, profil informatică, Sascut, judeţul Bacău. Actriţă, artist păpuşar şi marionetist, secţia Animaţie, Teatrul Municipal Bacovia. Roluri: Fata mică- în Frumoasa şi Bestia, regia Valentin Dobrescu; Nevasta, Femeia cu nucile, Nevasta cu mâncarea – în Povestea prostiei, regia Bogdan Ulmu; Ciorchină, Prinţul lămâie, Căpşunică – în Cipollino, regia Geo Balint; Ariciul, Împărăteasa- în Neghiniţă, regie Geo Balint; Fata babei- Fata babei şi fata moşului, regia Valentin Dobrescu; Nevasta în Stan Păţitul, regia Bogdan Ulmu; Spiriduşa Azura – in Pinocchio, regia Laurenţiu Budău; Cocoşul – în Punguţa cu doi bani, regia Constantin Brehnescu; Bunica – în Scufiţa roşie, regia Radu Popovici. Premiul pentru debut – 2008 Festivalul Gulliver, Galaţi, spectacolele Magazinul cu jucării şi Degeţica, UA George Enescu din Iaşi, regia Toma Hogea. A mai colaborat si în teatrul dramatic si a fost si solistă vocală în ansambluri de folclor de prestigiu.
NEAGU, Daniel, artist păpuşar Teatrul Gong Sibiu. Roluri în Visul unei nopti de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, Frumoasa si Bestia, regia Bogdan Drăgulescu.
NEAGU, Gabriela – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu între 1991-1993.
NEAGU, Margareta – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu în 1974. A jucat în O fetiţă caută un cântec. Ref. revista Teatrul nr. 4/1974 – O fetiţă caută un cântec.
NEAGU, Sonia [–Elena, fostă GIBA] – n.15.09.1948, Abrud, Jud. Alba. Artist păpuşar, mai întâi la Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia, (între anii 1963, 1967-1972). Din 1972 artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică. Roluri realizate în spectacolele (selectiv): la Alba Iulia – 9 roluri (în Necazurile lui Şurubel, Hänsel şi Gretel, Buratino explorator etc.), la Ţăndărică roluri în spectacolele: Copilul şi ciocârlia (regia Naghy Shaker), Ninigra şi Aligru (regia Margareta Niculescu), Pisica de una singură (regia Margareta Niculescu), Pescarul şi norocul (regia Irina Niculescu), Tândală cloşcă (regia Ştefan Lenkisch), Făt Frumos din lacrimă (regia Margareta Niculescu), Don Quijotte, (regia Ştefan Lenkisch) etc. [C.P.]
NECHITA, Emilia Svetlana – n. 8.03.1970, Braşov. Studii: Cursuri de perfecţionare Bucureşti 1989-1990. Absolventă la UATC Bucureşti, Secţia Păpuşi/Marionete. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov 1989-1994, apoi la Teatrul de Păpuşi Cluj Napoca 1994-1995. Din 1995 este artist liber profesionist, conducând propria trupă de teatru de păpuşi, Libelula din Bucureşti. A mai pus în scenă şi la Teatrul Puck din Cluj-Napoca: O călătorie în jurul Pământului – regia Emilia Nechita; Croitoraşul cel viteaz.
NECŞULESCU, Daniela – n .12.10.1987, Sibiu. Studii: Şcoala populară de artă – pictură; Artist păpuşar, angajată din anul 1994 la Teatrul Gong din Sibiu. A realizat până în prezent peste 24 de roluri. A jucat în Oglinda sufletului, scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu, 1995; Am medwischer Margretimarkt / Peripeţii în târg (scenariul şi regia Lilly Krauss), 1998; Romeo şi Julieta de William Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998 (rolurile Julieta, Lady Montague); Prinţul cireşelor, 1999, regia Mihai Constantin Ranin. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
NECULCE, Maria – v. BIANU-NECULCE, Maria
NECULESCU, Anemarie – Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad. Nu avem date.
NEFIANU, Ştefi – n. ~ 1929. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1949-1957. A jucat în spectacole ca: Gură cască – 1950, Lanţul minciunilor – 1956 etc. A semnat regia spectacolului Lucruri de nimic – 1956. In revista Teatrul nr. 1/1956 se vorbea despre “…aportul artistic deosebit de valoros ai mînuitoarei Ştefi Nefianu…” (Altfel de eroi, cronica de Alecu Popovici la Strajerul mării de Mihai Stoian, regia Stefan Lenkisch). Iar in Teatrul nr. 3/1956: “…Ştefi Nefianu, mînuitoare excelentă şi actriţă spontană, sensibilă şi plină de umor…” Ref. Teatrul nr. 1/1956 Altfel de eroi, cronica de Alecu Popovici la Strajerul marii de Mihai Stoian, regia Stefan Lenkisch; Rodica Gheorghiu, Artistul de sub scenă [cronică, Ţăndărică, 2-0 pentru noi, regia Renee Silviu, papusi Ioana Constantinescu, referiri la Brandusa Zaita Silvestru, Stefi Nefianu, Costel Popovici, Carmen Stamatiade, Justin Grad, Rita Stoian] in Teatrul nr. 3-1956
NEGOMIREANU, Felicia – n. 5.03.1969, Timişoara. Studii – Liceul de Arte Plastice; École Superieure Nationale des Arts (Section Marionnette), Charleville-Mézières, unde a realizat un memorabil spectacol-examen de diplomă dupa Tinereţe fără bătrâneţe. Perfecţionări: stagiu Expresie plastică la Institutul Internaţional al Marionetei, Charleville-Mézières. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara 1987-1989. Asistentă la Institutul de Teatru Barcelona, colaboratoare a Institutului de Teatru de la Praga, colaboratoare la stagiul organizat de către Kovács Ildikó. Participări la festivaluri: Festivaluri internaţionale de teatru de păpuşi de la Charleville-Mézières, Cervia, Wroclaw, Ljubljliana, Geneva, Paris, Valencia. [C.P.]
NEGOŞANU, Remus – n. Râmnicu Sărat, Jud. Buzău. Studii: Şcoala de Muzică Dinu Lipatti Piteşti, pian, prof. Sanda Popescu. Instrumentist şi solist de muzică uşoară. Membru in Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor. 1992-1998, solist la sectia Estradă a Teatrului Al. Davilla din Piteşti. Interpret şi compozitor la Teatrul pentru Copii şi Tineret Aşchiuţă din Piteşti. Aşchiuţă în poveşti de Aurelia Floroiu, 2013, regia muzicală şi muzica originală de Remus Negoşanu, regia Florin Dumitru.
NEGREA, Alexandru – n. 20. 07. 1933, Braşov – d. 1998. Studii: Şcoala de navigaţie, Şcoala Populară de Artă. Artist păpuşar mai întâi la Teatrul de Păpuşi din Oradea (1964-1966), apoi la Teatrul pentru Copii Brăila din 1966 până la pensionare. La Oradea a jucat în spectacolele Cenuşăreasa, Voinicii din Deltă, Sarea în bucate, Pui de om, Ariciul albastru, Harap Alb (rolul Impăratul Roşu). La Brăila: Pui de om (rolul Baciul), Povestea porcului (rolul Împăratul – Premiu de interpretare la Festivalul Ion Creangă de la Bacău – 1974).
NEGRESCU, Pedro – compozitor, Cartea junglei, regia Oana Leahu, Teatrul Luceafărul Iaşi, 2011.
NEGRIŞANU, Ionuţ Radu – n. 11 august 1976, Galaţi. Studii: liceul la Galaţi; 1995-1997 Teatrul studenţesc „Podul”, condus de profesorul şi regizorul Cătălin Naum. UNATC secţia Păpuşi/Marionete (absolvent in 2002). Master în Regia Filmului de Animaţie. Artist păpuşar. Premiu: premiu pentru interpretare pentru rolurile „Vrăjitoarea” şi „Prinţesa Amarza” din spectacolul Muck cel Mic, regia Cristian Pepino, Gala Absolvenţilor. In 2001, artist păpuşar la Teatrul “Gulliver ” Galaţi. În 2008 angajat la Teatrul Muzical N. Leonard din Galati.
NEGRU, Cecilia [anterior LEAC] – n. 27.07.1967, Săcele, jud. Braşov. Studii: cursuri Timişoara 1994-95. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Arlechino Braşov din 1993. Peste 20 de roluri realizate pâna în prezent în: Scufita roşie, regia Adrian Farca, rolul Bunica; Răţuşca cea urâtă, regia Valentin Dobrescu. Alina şi gâscănelul, regia Adrian Farca (Adrian, Gascanelul), Frumoasa din pădurea adormită, regia Liviu Steciuc (rolurile Mandragora, Cioara); Galoşul fermecat (Iepurasul roz- Urechilă); Croitoraşul cel viteaz, regia Cristian Pepino; Micul Muck, regia Gavril Borodan (rolul principal), Frumoasa Rapunzel (regia Traian Săvinescu, 2012, rolul Damme Gothel); Păcală în satul lui (regia Valentin Dobrescu, rolul Safta); Cenuşăreasa de Viorel Varlan (rolul Sora 2). Activează şi în cadrul teatrului particular Strada din Braşov.
NEGRU, Mihail – [Mihail ZUSSMAN] – n. 1890 [?] – … Dramaturg, scriitor, publicist, explorator. A scris piesa Nuieluşa fermecată. A fost secretar de redactie la ziarul Universul. A scris numeroase volume de călătorii, un roman (Eu), a publicat multe traduceri, cărti pentru copii: Povestea lui Tuguilă amicul copiilor – cu ilustratiuni de Georgette Emilian, Ed. I.G. Herz, 1935; Statu-Palmă Barbă Cot, poveste pentru copii; Cămaşa fericitului sau minunata poveste a Sultanului Saladin cel trist, Editura “Cugetarea”, Bucureşti. A fost polizei-meister in timpul ocupatiei germane în primul război mondial. Membru al Societătii Scriitorilor Români din 1922. In 1926 făcea parte din loja masonică Steaua Polară, având gradul 33.
NEGULESCU SURÁNY, Elisabeta – directoare a Teatrului de Păpuşi din Cluj între anii 1950 -1955.
NEGULESCU VICOL, Violeta – v. VICOL, Violeta
NELEGA – CADARIU, Alina – n. 18.12.1960, Tg. Mureş. Studii: Absolventă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Filologie – 1984. Dramaturg, publicist. Secretar literar la Teatrul Ariel din Tg. Mureş din 1995. Pentru teatrul de păpuşi a scris piesa Visul lui Moş Crăciun si o serie de dramatizări. Iniţiator şi coordonator al festivalului de dramaturgie Dramafest, redactor coordonator al publicaţiilor Postscenium şi Ultimat. În 1997 pune bazele fundației Dramafest și dezvoltă un program pentru dramaturgia nouă românească, finalizat prin festivalul omonim. Între anii 1995 – 1997, editează cinci numere din Postscenium, supliment de artă teatrală al revistei Vatra. Este iniţiatoarea teatrului Underground de la Teatrul Ariel Târgu-Mureş, cu o sală dedicată teatrului experimental. [C.P.]
NEMEŞ, Mihai – n. 16 noiembrie 1959, Cluj-Napoca. Studii: 1976 – 1980, Institutul de Arte Plastice “Ioan Andreescu” Cluj-Napoca, Specializarea: design. Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca intre anii 1989 – 1993. Din 1993 cadru didactic la Universitatea de Arta si Design Cluj-Napoca. A facut scenografia spectacolului O cursă de pomină, sau Asin şi Martin [cronică, Cluj] în Teatrul nr. 5/1989 [regia Traian Savinescu].
NÉMETI EMESE Ildikó – n. 3 .08.1966, Oradea. Studii: Institutul de subingineri Oradea. Intre anii 1980-1984 a activat în cadrul trupei de amatori Kortàrs Szinpad ’71. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia româna, din 1991. Roluri realizate în spectacolele Hänsel si Gretel (Hänsel), Micul Mukk (Mukk), Răţuşca cea urâtă, Pinocchio (Pinocchio), Visul unei nopţi de vară, Prinţ şi cerşetor (Cerşetorul), Vrăjitorul din Oz, Cenuşăreasa etc. La Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– trupa „Lilliput”, roluri realizate în spectacolele: Kinizsi Pál, 2007; Romeo şi Julieta (D-na Capulet), 2007; Albă ca Zăpada (Oglinda), 2008; Cerbul fermecat din stele, 2008; Castorul Robin, 2009; Fantastica poveste, 2009; Tâlharii din Kardemomme(Jesper), 2011. A făcut parte şi din trupa teatrului particular de păpuşi Matyi, a colaborat şi cu postul de televiziune TVS 2 din Oradea unde a realizat emisiuni pentru copii.
NEMŢEANU, Dan – n. 1930. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, secţia scenografie, 1957. Mare scenograf român. Dan Nemţeanu a colaborat cu Teatrul Ţăndărică în 1971 realizând decoruri la spectacole ca Ninigra şi Aligru (regia Margareta Niculescu), găsind un corespondent plastic perfect al textului plin de gingăşie al Ninei Cassian, sau marionete (Sir şi Elixir, decoruri Mircea Nicolau). Ref. Sir şi Elixir, regia Ştefan Lenkisch, revista Teatrul nr. 4/1975 [C.P.]
NESTORESCU, Michaela – v. STECIUC, Mihaela
NESTERCA, Constantin – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).
NESVABDA, Rudi [sau Rudi NESVAIA] – d. 1986 [?]. Artist păpuşar popular tradiţional ambulant din Paşcani. Ventriloc. Personajul său se numea Gogu. Participant la festivalul de la Muzeul Satului organizat de către Mihai Crişan şi Teatrul Ţăndărică – 1974. Ref. Teatrul nr. 11/1974. [M.C.]
NEŞA, Jana – n. 18.01.1957, Brăila. Studii: Cursuri CSPC. Talentat artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Brăila (Cărăbuş) din 1977. Roluri realizate în spectacolele: Tinereţe fără bătrâneţe (regia V.I. Frunză, rolul Făt-frumos), Pui de om (regia Cristian Pepino, rolurile Zâna şi Baba), O fetiţă şi jumătate (regia Petru Valter, rolul principal), Hänsel şi Gretel (regia Francisca Simionescu, Hänsel), si roluri in Peştişorul de aur, Unde fugim de acasă, Steluţa prieteniei, Motanul încălţat, Poveste din adâncuri, Ursuleţul Rimcimcim, Jocuri de copii, Căruţa cu poveşti, Vreau să fiu mare, Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun – 2007, Mica sirenă (regia Mihai Păun – 2007) etc. Ref. Magda Rodeanu, În premieră la Teatrul pentru copii. “Urîtul pământului” de Ada Teodorescu-Fărtăiș, in Libertatea 1989-1993. An I, Nr. 45 (3 apr. 1990), pg. 4 [Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila; regia Francisca Simionescu]; Magda Rodeanu, “Vreau să fiu mare” [de Sapghir și C. Tifirov], in Libertatea 1989-1993. Brăila, An I, Nr. 74 (18 mai 1990), pg. 3 [regizor Marius Exarhu], Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila]. [C.P.]
NICĂPETRE – [Petre Bălănică] – n. 27 ianuarie 1936, la Brăila – d. 21 aprilie 2008, Canada. Scenograf, sculptor. Studii: A absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, în 1964. Desenator și sculptor original, de mare valoare, afirmat pe plan mondial. Pînă în 1980 a trăit și a creat în România, apoi a emigrat. A fost scenograf la Teatrul de Păpuşi din Brăila. Aici l-a cunoscut pe scenograful Mihail Gavrilov care l-a sfatuit sa se apuce de sculptura. A activat, între anii 1964-1986, la Galati, ca pictor scenograf al celor trei teatre (Dramatic, de Păpuşi si Muzical). Numeroase premii internationale pentru sculptură, cum ar fi in 1991 Marele Premiu la Concursul Internațional de Sculptură Henri Moore de la Hakone (Japonia). Multe lucrări ale sale sunt expuse la Centrul Cultural Nicăpetre din Brăila.
NICOARĂ, Ana Maria – n. 14.03.1935. Studii: Cursuri de perfecţionare din 1957. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1957-1990. A realizat numeroase roluri în spectacole ca: Undeva pe pământ, Fata babei si fata mosului, Sus, sus, tot mai sus, Pescarul şi Sirena (rolul Sirena), Crăiasa zăpezilor, Capra cu trei iezi, Aladin şi lampa fermecată, Povestea porcului (rolul principal), Zmeurel şi Zmeurica (Zmeurica), Sarea-n bucate (Ileana), Iepurele îngâmfat (rolul principal), Darul lui Bai Bai (rolul principal), Băiatul şi vântul (rolul principal). Ref. Pescarul si norocul lui, în Teatrul nr. 10/1983; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012.
NICOLAE, Cornelia – Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1949 – 1961. A jucat în Mingică Piciulică (1958).
NICOLAE, Gina – n. 15.02.1941, Bucureşti. Studii, IATC, Actorie, clasa prof. George Carabin, Mihai Berechet. Actriţă la Teatrul de Stat Oradea şi la Teatrul Maria Filotti din Brăila între anii 1962-1979 realizând roluri importante sub conducerea unor mari regizori ai scenei româneşti. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică, între anii 1979-1999. Profesori de teatru de păpuşi: Florentina Lenkisch, Ştefan Lenkisch, Brânduşa Zaiţa – Silvestru. Roluri în Boroboaţă regia Ştefan Lenkisch,Noul nostru vecin, regia Irina Niculescu, Tyl Eulenspiegel, regia Cătălina Buzoianu, Făt-Frumos din lacrimă, regia Margareta Niculescu, Dumbrava minunată regia Cristian Pepino, Surâsul Hiroshimei, Vitejii cetăţii Bade-Bade, Cenuşăreasa regia Silviu Purcărete etc. A fost lector universitar la UNATC Secţia Păpuşi/Marionete din anul 1994, cu remarcabilă activitate în domeniu. [C.P.]
NICOLAE, Lică – scenograf, Teatrul pentru Copii şi Tineret Iaşi. Ref. Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, în Teatrul nr. 7/1975 (Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, regia Constantin Brehnescu; cu Ion Agachi, Nicolae Brehnescu, Camelia Bujdei);
NICOLAU, Georgeta [Gigi] – n. 19 oct. 1935, Constanţa – d. 1995, Constanţa. Artist păpuşar, a activat la Teatrul de Păpuşi din Constanţa de la înfiinţare (1956)şi până în 1988. A debutat ca artist păpuşar în echipa de păpuşari a Casei de Cultura a Sindicatelor din Constanta. A fost una dintre cele mai mari artiste de la noi ale genului, remarcându-se printr-o tehnică desăvârşită a mânuirii şi printr-o interpretare vocală de excepţie. Vreme de mulţi ani a format generaţii de păpuşari fiind invitată să participe ca profesor la Centrul de Perfecţionare din Bucureşti [CSPC]. În domeniul construcţiei de păpuşi s-a făcut remarcată de asemenea, participând la construirea personajelor la multe dintre spectacolele Teatrului de Păpuşi din Constanta dar şi la Teatrul de Păpuşi din Craiova unde a realizat păpuşile pentru spectacolul Crocodilul Ghena. Talentul ei plastic şi experienta de artist păpuşar au făcut ca păpuşile din perioada in care a activat să fie nu numai expresive, dar şi instrumente ideale pentru păpuşari. Este şi autoare a regiei şi scenografiei unui spectacol – recital pentru care a primit un premiu în 1972 (La anu’ de Xenia Roman, premiat la Festivalul de recitaluri de la Sinaia) şi a realizat păpuşile primului recital al lui Aneta Forna-Christu. A mai semnat regia spectacolului Lie de Ella Conovici (împreună cu Elena Moţoc) şi scenografia la Detectivii particulari de R. Raduszenski. A creeat păpuşile pentru recitalul lui Aneta Forna-Christu. Premiul de interpretare pentru rolurile din spectacolul Anotimpuri Ia Festivalul Naţional de teatru 1983; Premiul I de interpretare Ia Festivalul Naţional de teatru 1985 pentru rolul Sperietoarea din Sperietoarea de pitigoi; Premiul II de interpretare, pentru rolul Sperietoarea din Sperietoarea de pitigoi, Festivalul Ion Creanga de la Bacau. Roluri memorabile în Motanul încălţat de I. Breuşevici (Motanul), Băiatul şi vântul de Nadia Tradafilova (Băiatul), Hans din Spărgătorul de nuci, Păpuşa din Şoricelul şi păpuşa, Călina Făt Frumos de L. Ionescu, şi A. Foreanu după V. Eftimiu, Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor de C. Pepino, Metamorfoze după Ovidius, Inimă rece după W. Hauff, Sperietoarea de piţigoi de Alexandru Popescu. Gigi a reuşit performanţa de a mânui până la 14 păpuşi într-un singur spectacol. A fost animatorul unor formaţii de păpuşari amatori din oraşul şi judeţul Constanţa şi a predat cursuri de interpretare, mânuire şi construcţie de păpuşi la Şcoala Populară de Artă din Constanţa. Ref. revista Teatrul nr. 1/1975, recitalul La Anu’; Printesa şi ecoul, cronica, Teatrul de Păpuşi Constanta, in Teatrul nr. 10/1979: “…o lectie de animatie păpuşărească…”; revista Teatrul nr. 7-8/1980; Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] [referiri Sperietoarea de pitigoi, in Teatrul nr. 11-12/ 1985; Eugenia Stoica Zaimu, Crocodilul Ghena si prietenii sai, Teatrul de Păpuşi din Craiova, păpuşi realizate de Georgeta Nicolau, in Teatrul nr. 7-8/1986; Anaid Tavitian, in Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T., C.P.]
NICOLAU, Mircea – n. 1932 la Brăila. Scenograf, pictor, grafician, unul dintre cei mai importanţi scenografi români de teatru de păpuşi. Debutează în scenografie la Teatrul Nottara şi este autor a peste 120 de spectacole realizate ca pictor scenograf. Între 1964-1986 este scenograf la Teatrul de Păpuşi din Galaţi. Din 1986 până în 1988 este scenograf la Teatrul Ţăndărică, realizand multe spectacole în colaborare cu regizorul Cristian Pepino si cu alti regizori (la Sibiu, Drum de stele, 1983, regia Mircea Petre Suciu; În 1988 emigrează în Germania unde se bucură de mult succes şi are o activitate prodigioasă ca pictor. Premiul ATM 1983 pentru scenografie (Cununa plaiurilor – Galaţi, Anotimpurile – Constanţa). Spectacole de referinţă: O fetiţă caută un cântec de Alecu Popovici la Teatrul de Păpuşi din Plovdiv (Bulgaria), regia Ştefan Lenkisch; Turandot (1972, Galaţi, regia Traian Ghiţescu-Ciurea), Prometeu (1973, Galaţi, regia Traian Ghiţescu-Ciurea), Pasărea albastră (Galaţi, regia Traian Ghiţescu-Ciurea) Amnarul (ambele montări de la Galaţi, cea în regia lui Traian Ghiţescu-Ciurea şi cea a lui Dan Ganea), Harap-Alb (Galaţi, regia Cristian Pepino), Trandafirul şi inelul (Galaţi, regia Cristian Pepino), (Aventurile unui băieţel serial la Televiziunea Suedeză în regia lui Stefan Lenkisch, 1973, trei montări la Damasc (Siria) (1976, 1979 – în colaborare cu Dorina Tănăsescu), Hans Sachs (Magdeburg-Germania, regia Margareta Niculescu), Sânziana şi Pepelea (regia Cristian Pepino, Galaţi 1982, Premiul Special pentru scenografie – PIF Zagreb), Inimă rece (Constanţa, regia Cristian Pepino, 1982 – premiul de scenografie la Festivalul de la Focşani), Aventuri cu Scufiţa Roşie (1986 – Ţăndărică, regia Cristian Pepino), Sperietoarea de piţigoi, (1985, Constanţa, regia Cristian Pepino, premiul de scenografie la Festivalul Ion Creangă de la Bacău), Mănuşa (1987, Ţăndărică, regia Ludmila Szekely-Anton) etc. Participări la expoziţii de scenografie la Bucureşti, Praga, Havana, Novi Sad, ORTF – Paris. Expoziţie personală de scenografie de teatru de păpuşi în 1988 la Teatrul Ţăndărică. În 2007 i s-a conferit Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate de către UNIMA România. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al B.B.K. (Uniunea Artiştilor Plastici din Germania). Ref. revista Teatrul nr. 5/1972, Turandot, Teatrul de Papusi Galati, regia Traian Ghitescu Ciurea; revista Teatrul nr. 11/1973, Prometeu. Pasarea albastra, regia Traian Ghitescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975; revista Teatrul nr. 7-8/1980; Teatrul 7-8/1982 – Inima rece, Harap Alb
NICOLESCU, Livia Mariana – a fost secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A scris piesa Enigel – mica laponă după o idee de Ion Barbu, 1982, jucată la acest teatru.
NICOLESCU, Miron – v. NICULESCU, Miron
NICOLICI, Marina – n. 3 ianuarie 1961, Arad. Studii: Absolventă a Facultății de Arte Plastice și Design Timișoara, secția Grafică publicitară și de carte, diplomă de Master în Design Grafic. Artist plastic, scenograf. Semnează scenografia spectacolelor: Alice în Țara Minunilor, regia artistică Alina Hiristea Rece, Poveste, Poveste, Vis, regia Eva Labadi Megyes, Aladin – regia Eva Labadi Megyes – 2012. Coautor al scenografiei spectacolelor: Albă ca zăpada, regia artistică Ileana Stana, scenografia Rareș Moldovan si Motanul Încălțat, regia artistică Alina Hiristea Rece, scenografia Krisztina Nagy [D.C.]
NICOLOV PERVELI, Vili – regizor de origine din Bulgaria; Studii: Facultatea de Teatru din cadrul Universitatii din Sofia; a terminat facultatea de teatru în România, la UNATC, secţia Regie de teatru, la clasa lui Cătălina Buzoianu. Regizor de teatru dramatic, a pus în scenă şi spectacole de teatru de animaţie: la Teatrul Colibri din Craiova Motanul încălţat de Heinz Kahlau, Teatrul Colibri, Craiova, 2009; şi la Teatrul Valah din Giurgiu (Prâslea cel voinic şi merele de aur – 2011, Capra cu trei iezi – 2012); Unde zbori căluţule? de Rada Moskova, Teatrul Cărăbuş Brăila.
NICULESCU, George – n. 1927. Scenograf de teatru dramatic, a activat în perioada 1950 – 1986 la Teatrul Dramatic din Galaţi. In 1981 semnează scenografia şi păpuşile spectacolului Arvinte şi Pepelea de Vasile Alecsandri (regia Lucian Temelie).
NICULESCU, Irina – [-LEWANDOWSKI] – n. Bucureşti, 1951. Studii: regie de teatru de păpuşi la Academia de Teatru, Cinema şi Muzică de la Praga (1971-1975). Între anii 1976 – 1984 este regizor la teatrul Ţăndărică (Strada Prieteniei, Anotimpurile mânzului de Vladimir Simon – 1977, Pescarul si norocul de Cristian Pepino, 1979, Frumoasele pasiuni electrice de Vladimir Simon – 1980, Petruşka şi Vulpea de Stravinski, Noul nostru vecin – 1983, Nu vorbiţi în timpul spectacolului – 1984). In aceeaşi perioadă colaborează şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa (Povestea porcului şi O poveste oarecare-joaca-ncepe la intrare). Se stabileşte după 1984 în străinătate punând în scenă la Varşovia (Teatrul Baj, 1984, Puiul de Vladimir Simon, scenografia Mioara Buescu), Namur (Belgia, teatrul Zigomars, 1984, Gnomii de Irina Niculescu, scenografia Mioara Buescu) şi Montreal (la Théâtre de l’Oeil, Soldatul şi moartea dupa Ion Creanga, 1984) spectacole pentru copii. În 1985 pune în scenă la Boston cu compania Underground Railway Povestea soldatului de Stravinski. Din 1990 pune în scenă la Marionnettes de Genève în calitate de regizor asociat Pasărea de foc de Stravinski (scenografia Florica Malureanu), Muntele de orez (poveste japoneză, scenografia Mioara Buescu), Juan Darien după Horacio Quiroga (scenografia Guy-Claude François), Cântăreţul din flaut (scenografia Mihai Mădescu, muzica Vasile Sirli, Frumoasele pasiuni electrice (reluare, în cadrul unei colaborări cu Teatrul Ţăndărică). La Hordaland Teater, Bergen, Sunniva og Viking Ravn de Rolf Losnegard, scenografia Sever Frentiu şi Helge Hoff-Monsen, spectacol în aer liber care comemoreaza introducerea creştinismului în Norvegia. În 1997 pune în scenă la Teatrul Ţăndărică Pasărea de foc de Stravinski (scenografia Mihai Mădescu). In 1998 pune în scenă la Riksteatret, Oslo 1988, Folungen de Irina Niculescu şi Vladimir Simon. A avut şi o activitate pedagogică predând cursuri la Şcoala Superioară Naţionala (ESNAM) de la Charleville-Mézières unde a realizat cu studenţii acestei şcoli Petruşka de Stravinski. Intre 1986-1988, cursuri de regie şi teatru de umbre la O’Neill Theatre Centre – Connecticut, SUS în programul de arte ale marionetei condus de Bart Roccoberton. A mai susţinut cursuri şi la ATF în 1997. Profesoară la École supérieure de théâtre, ESNAM, Université du Québec à Montréal, Canada. Premii pentru regie pentru spectacolele Anotimpurile manzului, Pescarul şi norocul, Frumoasele pasiuni electrice, Pasărea de foc. Pescarul şi Norocul premiul ATM pentru cel mai bun spectacol al anului. Ref. Pescarul şi norocul de Cristian Pepino după Anton Pann, în Teatrul nr. 3/1979 [Teatrul Ţăndarică, regia Irina Niculescu]; revista Teatrul nr. 10/1980, Frumoasele pasiuni electrice de Vladimir Simon; Legenda cantăretului de Vladimir Simon, în revista Teatrul nr. 5/1981; Nocturn Stravinski. Teatrul Ţăndarică. Petruska, Vulpea, în Teatrul nr. 11/1982; Ludmila Patlanjoglu, Interviu cu Irina Niculescu, in Teatrul nr. 2/1984. [C.P.]
NICULESCU, Lia – [A. Iulia] – n. ~ 1928. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în primul spectacol al Teatrului de Păpuşi din Sibiu, Căsuţa din câmpie de Serghei Marşak (20 febr. 1949); a mai jucat în Schräbchen/ Surubel de Lucia Dinu, regia Constantin Sincu, 1951; Nichita, viteazul rus de T. Kovalevskaia, regia Constantin Sincu, 1951; Irjik cel brav de I. Verpiţkaia, 1952; Catalin der kuhne waldreger / Cătălin Făt-frumos pădurarul de Mihai Stoian, 1953; Capra cu trei iezi de Paula Gulita, 1954; Escapada jucăriilor de V. Tinibulk, regia Radu Stanca, 1955, Teatrul de Păpuşi din Sibiu; Winterfest im Walde/ Mos Gerilă în pădure de Hedwiga Szaunig, 1956, Teatrul de Păpuşi din Sibiu; Isprăvile lui Păcală de George Baron, regia Ion Hândoreanu, 1959, rolul Nevasta Boierului; Cum au ajuns fluierul şi cobza la şcoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963, rolul Toba; Micul Muck de Tudora Petcuţ după Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964. Ordinul Meritul Cultural în 1969. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03. 1963; Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.
NICULESCU, Margareta – n. 4. 01.1926, Bucureşti. Studii: UNATC, secţia Regie, profesor Ion Sahighian. Regizor, director şi profesor, este cea mai importantă personalitate a teatrului de păpuşi românesc din perioada 1945-1984 şi una dintre cele mai importante personalităţi ale genului pe plan mondial. Între 1949-1984 a fost directoarea Teatrului Ţăndărică şi a avut o contribuţie esenţială ca regizor la dezvoltarea acestui teatru pe care l-a ridicat la un nivel artistic fără precedent. În 1956 devine Preşedinta Comitetului Naţional Român UNIMA şi începe în cadrul acestei organizaţii în care a fost de mai multe ori vicepreşedintă o prodigioasă activitate conducând Comisia UNIMA de Formare Profesională care a avut o contribuţie remarcabilă la formarea pe plan mondial a unor noi generaţii de păpuşari prin acţiunile ei (organizarea de stagii, festivaluri, schimburi culturale, editarea de publicaţii şi organizarea unor şcoli naţionale). În 1980 Margareta Niculescu are o contribuţie deosebit de importantă la fondarea Institutului Mondial al Marionetei de la Charleville-Mézières (Franţa). În 1984 ea devine director al acestei instituţii din care face centrul mondial al artei păpuşăreşti (1985-1999). În 1987 înfiinţează Şcoala Naţională Superioară de Arte ale Marionetei (ESNAM) în acelaşi oraş, pe care o conduce până în 1998. In 1984 este aleasă vicepreşedintă a organizatiei mondiale UNIMA. In 1996 este realeasă vicepreşedintă. In 2000 este aleasă preşedinte al organizaţiei mondiale UNIMA. In 2004 este aleasă Preşedintă de onoare a UNIMA. Dintre spectacolele sale memorabile amintim pe cele realizate la Teatrul Ţăndărică: Ţăndărică în ţara zăpezii (1953), Umor pe sfori (1954), Mâna cu cinci degete (1958, Marele premiu şi Medalia de aur, Bucureşti – 1958), Punguţa cu doi bani (1959), Cartea cu Apolodor de Gellu Naum(1962), Eu şi materia moartă (1964 – în colaborare cu Ştefan Lenkisch), Katia şi crocodilul (1965), Cele trei neveste ale lui Don Cristobal de F.G.Lorca/V. Silvestru (1965), Bandiţii din Kardemome (1969), Cabaret-tissimo (1969, în colaborare cu St. Lenkisch), Ninigra şi Aligru de Nina Cassian (1971), Mingică-Piciulică (1971), Sânziana şi Pepelea (1974), Jocuri de poeţi – jocuri de copii, Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu (1982). Activitatea sa precum şi transformarea de către ea a Teatrului Ţăndărică într-un adevărat laborator de creaţie au condus la recunoaşterea valorii spectacolelor acestui teatru pe plan internaţional. Teatrului Ţăndărică i-a fost decernat în 1978 Premiul Erasmus pentru contribuţia remarcabilă la dezvoltarea teatrului modern de păpuşi. Cele trei festivaluri mondiale organizate la Bucureşti la initiaţiva lui Margareta Niculescu (1958, 1960, 1965) au făcut din capitala României centrul mondial al teatrului de păpuşi în acea perioadă. Margareta Niculescu a mai pus în scenă spectacole în Egipt, Germania (un spectacol după Hans Sachs, scenografia Mircea Nicolau), Norvegia (Peer Gynt, scenografia Sever Frenţiu, cu Justin Grad în rolul principal), Belgia etc. şi a realizat filme de animaţie cu păpuşi în ţară şi în străinătate. Este Laureat al Premiului de Stat. Premiul Gorgorito acordat de UNIMA Madrid (2001). E de asemenea Ofiţer al Artelor (titlu acordat de către guvernul francez). Ulterior a primit şi titlul de Cavaler al Artelor. Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria F “Promovarea culturii”. 2005 Premiul special UNITER pentru teatrul de păpuşi şi marionete. Numeroasele sale iniţiative de importanţă mondială (festivaluri, congrese, publicaţii ca revistele Puck şi E pur si muove etc. au avut o influenţă deosebită asupra dezvoltării artei păpuşăresti şi a evoluţiei sale estetice nu numai în ţara noastră dar şi în străinătate. Ref. Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962; Teatrul nr. 4/1964; 9/1965. revista Teatrul nr. 5/1966, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal; Pisica de una singura revista Teatrul nr. 3/1976; Ansamblul de păpuşi Riksteatret din Oslo [înfiinţat de Margareta Niculescu, Ella Conovici, Brânduşa-Zaiţa Silvestru, Costel Popovici] in Teatrul nr. 2/1978; Teatrul nr. 11/1979 [portet]; Teatrul 10/1982 – Fat Frumos din lacrima. [C.P.]
NICULESCU, Miron – [NICOLESCU, Miron în evidenţele CIMEC] – n. ~ 1928. Regizor de teatru dramatic între anii 1953-1973. A pus în scenă la Ţăndărică un excelent spectacol cu Micul Muck (1958) şi Cea mai frumoasa stea de Irina Opran (Ţăndărică, 1962). A colaborat cu numeroase teatre dramatice: Baia Mare, Cluj, Iasi etc. A fost angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti. A emigrat în Franţa în 1973. Ref. revista Teatrul nr. 2/1962.
NICULESCU, Ştefan – n. 31 iulie 1927, Moreni, judeţul Dâmboviţa – d. 22 ianuarie 2008, Bucureşti. Studii: Academia Regală de Muzică din Bucureşti (1941-1946); Conservatorul din Bucureşti (1951-1957); Institutul de Construcţii Civile şi Industriale din Bucureşti (1946-1950). Cursurile Laboratorului Siemens de muzică electronică din Munchen, 1966); Internationale Ferienkurse fur Neue Musik, Darmstadt (1966, 1967, 1968, 1969). Compozitor. Cartea cu Apolodor, de Gellu Naum, Teatrul Ţăndărică – 1962; Elefănţelul curios de Nina Cassian, Teatrul Ţăndărică -1965; Cele trei neveste ale lui Don Cristobal de Valentin Silvestru după Federico Garcia Lorca -1969 Ţăndărică; Miu Cobiul, Ţăndărică -1969. Premiul de compoziţie (1962), Premiul de muzicologie (1972) ale Academiei Române; premiile de compoziţie (1975, 1977, 1981, 1983, 1985, 1986, 1988, 1998), Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor (1994); Premiul „Bernier” al Academiei Franceze (1972), International Record Critics Award la Montreux-Vevey (Elveţia, 1985), Premiul „Herder” (1994), Meritul cultural (1969), Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2000) , Steaua României în grad de Comandor (2000), membru al Academiei Române (1996). Compozitor, autor al unei impresionante opere muzicale, muzicolog, profesor. Ref. Teatrul nr. 12/1962, Cartea cu Apolodor. Teatrul 10/1982 – Fat Frumos din lacrima
NIHUŢESCU, Carmen – a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Brăila ca regizor.
NISIPAŞU, Claudia – Roluri în Ivan Turbincă, coproducţie a Teatrului „Jean Bart” Tulcea, regia Ciprian Huţanu, 2012.
NISTOR, Claudia – n. 1983. Studii: Colegiul National de Artă “Octav Băncilă”, Iaşi; Universitatea de Arte G. Enescu din Iaşi, secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, absolventă în 2006. A jucat în În vis cu Mary Poppins, 2006 Teatrul pentru Copii şi Tineret Luceafărul, Iaşi.
NISTORICĂ, Gabriela [CHITIC] – n. 26. 09.1936. Artist păpuşar la Teatrul de păpuşi Vasilache din Botoşani din 1953 până în 1993. Director al acestui teatru între anii 1986-1987. A interpretat peste 100 de roluri. A semnat regia a 18 spectacole. Marele Premiu la Gala Naţională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani, 1980, pentru recitalul Oul discordiei (împreună cu Iuliu Bocoş); Festivalul Naţional, 1981, premiul al IV-lea pentru acelaşi recital; Premiul I la Gala naţională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani, 1988, pentru recitalul Suflet de copil; premiul pentru regie la Festivalul Guliver Galaţi,1996, pentru spectacolul Povestea Cenuşăresei şi a Motanului Încălţat. Ref. revista Teatrul nr. 11/1980, Oul discordiei; Teatrul nr. 12/1983, Aventurile unei mici vrajitoare, regia Liviu Steciuc; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012
NISTORICĂ, Mihaela – artist păpuşar la Teatrul Vasilache din Botoşani din 1987. A fost si director adjunct al Teatrului “Vasilache din Botoşani 2006-2011. Este fiica artistei Gabriela Nistorică. A jucat în Adam şi Eva, regia Valentin Dobrescu, Asmodee sau Diavolul şchiop, regia Valentin Dobrescu; Iedul cu trei capre după Octavian Pancu Iaşi, dramatizarea, regia, scenografia Valentin Dobrescu, rolul Iedul; Dăruiţi copiilor îngeri! regia Marius Rogojinschi. 1994 – Botoşani– Gala Internaţională a Recitalurilor Păpuşăreşti, ediţia a IV-a – Marele premiu pentru recitalul „Adam şi Eva”, de Valentin Dobrescu, interpreţi Aurica Dobrescu şi Mihaela Nistorică, regizor Valentin Dobrescu; Festivalul Naţional „Gulliver”, Galaţi – Premiul de interpretare actriţelor Aurica Dobrescu şi Mihaela Nistorică pentru rolurile din spectacolul „Asmodee sau Diavolul schiop”, de Valentin Dobrescu. 2001 – Silistra – Bulgaria – Festivalul Internaţional „Jan Bibian” – Premiul pentru cel mai bun spectacol pentru copii – spectacolul „Desen animat”, interpreţi Aurica Dobrescu, Mihaela Nistorică şi Cristinel Onofrei, regizor Valentin Dobrescu; 2002 – Kraguevac – Jugoslavia – Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi – Premiul pentru animaţie în arta păpuşărească – spectacolul „Desen animat”. 2006 – Cluj-Napoca – Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck” – Premiul pentru virtuozitatea mânuirii păpuşilor spectacolului „Desen animat”.
NIKOLOV PERVELI, Vili v. NICOLOV PERVELI, Vili
NIŢĂ, Adina –Mihaela – v. ARITON, Adina Mihaela
NIŢU, Marius – artist păpuşar. A jucat în Aventurile peştişorului azuriu, regia şi scenografia Dan Ţopa, Teatrul Municipal Târgovişte, secţia de copii, 2013.
NORRIS, Ştefan – n. 1894, Varşovia, Polonia – d. 1974, Bucureşti. Studii: A urmat cursuri de politehnică la Budapesta şi Şcoala Superioară de Arte – Secţia arhitectură la Viena; între anii 1924-1938 a activat ca regizor de film în Polonia, Germania, Austria. Scenograf. A realizat şi la Ţăndărică scenografia unui spectacol în 1950. A fost un cunoscut scenograf de film în Polonia între anii 1924 – 1939. In timpul celui de-al doilea război mondial a ajuns la Bucureşti, unde s-a stabilit. A făcut în România scenografie de teatru şi film (O noapte furtunoasă – 1943, Titanic vals – 1964 etc.).
NOVÁK János – n. 26 august 1952, Budapesta, Ungaria. Studii: Conservatorul Franz Liszt din Budapesta – absolvent 1973; 1975-1976, studii de regie la Munchen. Din 1992 angajat la teatrul Kolibri din Budapesta. Regizor, compozitor din Ungaria, a colaborat cu Teatrul de Papuşi Puck din Cluj-Napoca (Oz, marele vrăjitor, 1995).
NOVAC Ildikó – v. COJIC Ildikó
NUNEZ, Alejandro – a realizat regia impresionantului spectacol Giganteea (productie Teatrul Les Trois Cles – Paris în colaborare cu Teatrul de Marionete din Arad), prezentat la Festivalul de la Avignon -off şi la Festivalul Povesti… de la Alba Iulia 2009.
NYERGES, Katalin – v. Sz. Nyerges Nagy Ecaterina
