Odlot - Polonia

Odlot

Nanji este o tânără barză care nu s-a născut în Europa ci în Africa. Este singurul copil alb dintr-o familie de berze negre și din acest motive se simte tot timpul marginalizat. El are o singură prietenă adevărată, pe iubitoarea, amuzanta și imprevizibila Fantu, o barză neagră. Alături de ea, Nanji uită de probleme și împreună au parte de o groază de aventuri. Dar din cauza faptului că mama lui Nanji este foarte protectoare cu acesta, le interzice celor doi prieteni să mai petreacă timpul împreună ca pedeapsă pentru niște năzbâtii. Așa că Nanji și Fantu hotărăsc să plece împreună în Europa, unde totul pare a fi mai bine. Călătoria celor două berze le permite acestora să privească lumea dintr-o nouă perspectivă. Ei descoperă frumusețea faptului de a fi diferit, și află că sentimentul de apartenență nu ține de locație ci mai degrabă de prietenie.

califul barza ploiesti 2

Califul barză

O poveste cu iz oriental scrisă de Wilhelm Hauff, unul dintre cei mai cunoscuți autori germani, Califul barză ne poartă, pe aripile imaginației, în lumea plină de mistere a celor 1001 de nopți: căzând în cursa întinsă de maleficul vrăjitor Kașnur, califul Rașid și vizirul său, Mansor, sunt transformați în berze. Își pot recăpăta înfățișarea omenească doar rostind un cuvânt magic pe care, din nefericire, l-au uitat. Cei doi eroi vor încerca să rupă vraja lui Kașnur cu ajutorul unei prințese, transformată în bufniță de către același vrăjitor.

Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama

Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama

Spectacol pentru toate vârstele „Cel mai prețios dar pe care îl poate face un părinte pentru un copil este să-i ofere timp. În lumea grăbită în care trăim şi marcată de o tranziție spre nu se știe ce, acest adevăr elementar a fost uitat de milioane de părinţi români. Această piesă şi trupa Teatrului Merlin îşi propun, cu mijloacele teatrului şi ale poeziei, să reamintească societății româneşti că atunci când nu îi dai timp unui copil sufletul său creşte într-o imensă şi deseori nevăzută suferință.” Matei Vişniec

tr e e china 4

Copacul

Un copac ginkgo biloba ce a crescut în pădure, a fost mutat datorită frumuseții sale în oraș. După ce a părăsit vulturii și copacii pădurii, pe drum a întâlnit o salcie, un plop, o familie de pisici și un greiere. A cunoscut trenurile, străzile și grădinile publice, a făcut parte dintr-o filmare…a experimentat o nouă viață în lumea umană. Aceasta este povestea unul tânăr copac ginkgo biloba ce are doar 90 de ani. Pentru că dacă facem o comparație cu copacii de mii de ani, el este chiar tânăr. Și de ce numim această poveste ”TR-E-E – Copacul”? Pentru că a experimentat permanent separarea: de casă, de prieteni și chiar de sine. De fiecare dată când a fost mutat, prin întâmplările sale, am învățat ce înseamnă viața unui copac.

Cenusareasa

Cenușăreasa

Teatrul Țăndărică prezintă un spectacol de excepție într-un stil vizual care atrage publicul de toate vârstele, cu păpuși de mari dimensiuni și elemente contemporane gândite de scenografii Marian Sandu și Oriana Pelladi. Spectacolul lui Felix Alexa reușește să surprindă lumea de azi cu dorințele, interesele și preocupările ei printr-un scenariu plin de haz, presărat cu numeroase momente muzicale și de dans. Povestea „Cenușăresei” ne conduce spre o morală care întărește puterea faptelor bune și reușește să cucerească publicul de toate vârstele.

Apolodor-4

Apolodor

Spectacolul ”Apolodor” este realizat după textul poetului, prozatorului și dramaturgului Gellu Naum și ilustrează povestea un pinguin de la circ, căruia i se face dor de ,,frații săi din Labrador”, și pornește în aventura vieții lui spre casa natală. Supus unui drum greu, trecând prin multe primejdii și situații limită care țin publicul spectator în suspans, Apolodor reușește să ajungă la familia sa. Ce se întâmplă după ce ajunge în ținuturile înghețate și cum continuă aventura simpaticului pinguin, veți afla la Teatrul Țăndărică.

Regele-moare

Regele moare

„Am scris această piesă ca să învăţ să mor”. „Regele moare” o poveste caldă, umană despre viaţă, despre putere, despre moarte este, poate,  cea mai puțin absurdă dintre piesele lui Eugène Ionesco. Este vorba despre atitudinea omului in fața propriei morți. Refuz, revoltă, resemnare sunt cele trei atitudini pe care eroul, Bèrenger, le trăiește gradat. Mai întâi, refuză să recunoască stadiul de agonie, apoi se revoltă că nu are ce face, că nu poate lupta și  în final este resemnat pentru că nu mai poate face nimic și pentru că timpul curge prea repede. Furia, neputința și frica pot fi coordonatele ce caracterizează starea personajului.

Migraaaanti

Migraaaanți

Subiectul inspirat din experiența de jurnalist a dramaturgului Matei Vișniec este oglinda unei realități pe care o trăim. Oare nu este adevărat că suntem “prea mulți pe nenorocita asta de barca”, Europa?

Scroll to Top
X