Regele-moare

Regele moare

„Am scris această piesă ca să învăţ să mor”. „Regele moare” o poveste caldă, umană despre viaţă, despre putere, despre moarte este, poate,  cea mai puțin absurdă dintre piesele lui Eugène Ionesco. Este vorba despre atitudinea omului in fața propriei morți. Refuz, revoltă, resemnare sunt cele trei atitudini pe care eroul, Bèrenger, le trăiește gradat. Mai întâi, refuză să recunoască stadiul de agonie, apoi se revoltă că nu are ce face, că nu poate lupta și  în final este resemnat pentru că nu mai poate face nimic și pentru că timpul curge prea repede. Furia, neputința și frica pot fi coordonatele ce caracterizează starea personajului.

Migraaaanti

Migraaaanți

Subiectul inspirat din experiența de jurnalist a dramaturgului Matei Vișniec este oglinda unei realități pe care o trăim. Oare nu este adevărat că suntem “prea mulți pe nenorocita asta de barca”, Europa?

Visul-unei-nopti-de-vara

Visul unei nopți de vară

Cât de comică poate fi o piesă de Shakespeare? Cristian Pepino pare să-și fi însușit această provocare printr-o interpretare originală a celebrei piese ”Visul unei nopți de vară”. Numeroasele gaguri, un joc actoricesc nuanțat, împletit cu mânuirea la masa a unor păpuși expresive și decorul simplu conturează tabloul acestui spectacol care confirmă că Shakespeare poate fi interpretat într-o infinitate de moduri.

Scroll to Top
X