În #episodul3 al deschiderii #arhivelorȚăndărică aminteam luna #noiembrie ca una a turneelor, iar printre spectacolele menționate a fost „Elefănțelul curios”. Turneului din Cehoslovacia (10 – 30 noiembrie 1965) i-au urmat tot în luna #noiembrie turneele din Belgia și Olanda (25 octombrie – 10 noiembrie 1970) împreună cu cu spectacolele „Cele trei neveste ale lui Don Cristobal”, „Cabaret-issimo” și Norvegia (20 noiembrie – 5 decembrie 1970), în aceiași formulă.
Pe 17 septembrie 1963 „Elefănțelul curios” avea premiera în sala Teatrului Nottara. „Nu vă supărați dar nu cumva știți ce mănâncă crocodilul la cină?”Regizorul Ștefan Lenkisch și pictorița Mioara Buescu au construit în „Elefănțelul curios” o lume în care umbrelele devin palmieri, iar măturile figurează o savană.
Ideea de bază a spectacolului, dorința irezistibilă de cunoaștere, se transmite datorită caracterului fantezist al imaginii datorită căreia universul plăsmuit devine călătoria convingătoare a păpușilor mânuite #dinculise.
„Gingaș, cuceritor în candoarea sa copilărească Elefănțelul a fost interpretat de Brândușa Zaița Silvestru a conturat cu o bogăție de nuanțe psihologice, dovedindu-se încă o dată posibilitățile neobișnuite ale teatrului de păpuși, apt de a comunica plastic stări suave și contradictorii. Elefănțelul este curios, naiv, încăpățânat, are umor, suferă, se increde, se supără, mereu ca un copil gata oricând de joacă”.
Contemporanul, 27 septembrie 1963
