A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
UJICĂ, Andrei – n. 1951, Timişoara. Scriitor, cineast, dramaturg. Este autorul unei dramatizări după Ultima licornă de Peter Beagle jucată la Teatrul de Păpuşi din Timişoara. A scris, alături de Serban Foarţă, texte pentru formatia Phoenix. A emigrat în 1981 în Germania. Este foarte cunoscut pentru filmele sale documentare premiate la mai multe festivaluri internaţionale. Din 2001 profesor de film la Universitatea Națională din Karlsruhe, iar din 2002 a devenit director al institutului pentru film ZKM. Profesor invitat la UNATC la Facultatea de Film.
ULMU, Bogdan – [Ghiţă] – n. 29. 04.1951, Bucureşti. Studii: IATC Bucureşti, 1971-1978. Regizor, scriitor, dramaturg, publicist, teatrolog. Activitate prodigioasă ca teoretician şi critic de teatru, autor a numeroase articole şi volume in domeniu. Ca regizor este considerat un precursor al postmodernismului în ţara noastră. A activat ca regizor în multe teatre dramatice şi la Teatrul pentru Copii Brăila, Teatrul Luceafărul din Iaşi, Teatrul de animaţie din Bacău. Din 1991 – regizor la Teatrul Luceafărul din Iaşi. Profesor universitar dr. la Academia de Arte din Iaşi, regizor asociat la Teatrul Luceafărul din Chişinău (1992-1994). A pus în scenă peste 100 de spectacole în teatre dramatice şi de păpuşi dintre care 30 de spectacole pentru copii (Turandot, Teatrul pentru Copii Brăila –1980, Crăiasa fără cusur, Teatrul de Animaţie Licurici Bacău – 1983, Vasilache & Marioara & Girafa, Teatrul Luceafărul, Iaşi -1989, Crăiasa fără cusur, Teatrul Cărăbus Brăila -1997, Scufiţa Roşie, 1998 – Teatrul Puck, Cluj; Stan Păţitu, Teatrul Puck, Cluj; 2000 – Taulică Făt-Frumos (Teatrul de Păpuşi Vasile Alecsandri, Bacău); 2001 – Ionică Apărece şi domniţa Albăstriţa (Bacău), 2002 – Chiriţa în provincie (Teatrul de Păpuşi Vasile Alecsandri, Bacău), 2006- Vreau să număr stelele (Teatrul de Păpuşi Vasile Alecsandri, Bacău), 2009 – Stan Păţitu, (Teatrul de Păpuşi Vasile Alecsandri, Bacău), Ochiul soacrei (Teatrul Cărăbuş Brăila) Povestiri hasidice (Bacău), Chiriţa la păpuşi – Alecsandri (Teatrul de Păpuşi Vasile Alecsandri, Bacău) etc. Autor de numeroase piese pentru teatrul de păpuşi şi dramatizări (unele publicate în volumul Ion Creangă, dramaturg fără voie).
ULMU DIMITRIU, Nina – [Niculina] – n. 13.12.1951, Iaşi. Studii: A fost eleva lui Manole Foca, a studiat impostaţie cu Gabriel Gheorghiu şi balet cu Bela Balogh. Cursuri de perfecţionare CSPC. Din 1972 este artist păpuşar şi actriţă la Teatrul Luceafărul din Iaşi unde a realizat peste 100 de roluri în spectacole premiate şi prezentate în diferite turnee în ţară şi străinătate, cum ar fi Scufiţa Roşie, Doamna din Mofturi la Moşi, mai multe roluri în Bing-Bang, Măndica din Cuiul lui Pepelea, Minodora din Baltagul, Brezaia din Crăiasa fără cusur etc. Ref. Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974. La Teatrul Luceafarul din Iaşi Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (regia Anca Ovanez-Dorosenco, 1975), Mofturi la Mosi, regia Constantin Brehnescu. Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, in Teatrul nr. 7/1975 (Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr. 11/1975. Teatrul, 2/1984, Mary Poppins. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010.
ULUBEANU, Costel – Artist păpuşar la Ţăndărică în 1958.
ULUBEANU, Viorica [Violeta?] – Artist păpuşar la Teatrul Prichindel din Bucureşti, între anii 1950-1953. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică, între anii 1954 – 1960. Rolul Motanul din Păţaniile unei păpuşi de lemn de Costel Popovici. A mai jucat şi în Lanţul minciunilor (1956); Micul Muck. Ref. Contemporanul nr. 42 /24 oct.1958; revista Teatrul nr. 2/ 1958.
UNCRUȚIU, Luana Cristina – n. 27 iunie 1980, Timișoara, jud. Timiș. Studii: Absolvă Școala Normală „Eftimie Murgu” în anul 1999 și tot atunci intră în colectivul Teatrului „Merlin” din Timisoara ca artist păpuşar. Din acel moment este distribuită în aproape toate spectacolele care se montează la teatru în diverse roluri, mai întâi ca ajutor mânuitor, apoi, după zece ani de „ucenicie”, chiar în roluri principale (in Croitorașul cel viteaz, Rokoko și Rikiki). Roluri importante: Floarea, Desenează-mi o oiță; Trăsnea, Năzdrăvăniile lui Nică; Sf. Miercuri, Slujnica, Zâna, Dumbrava minunată; Ieduțul, Cei doi purceluși; Rokoko, Rokoko și Rikiki; Croitorașul, Croitorașul cel viteaz; Cocoșul, Fata babei și fata moșneagului; Ursulețul, Pitic, Albă ca Zăpada; Un sătean, Giovannino fără frică. [C. D.]
UNGUR, Adina Codruța – n. 23 august 1973, Cluj-Napoca. Studii: Facultatea de Filosofie, Sociologie și Jurnalistică, Universitatea ”Avram Iancu”– licență 1998; Facultatea de Litere, secția Română – Etnologie, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca – 1999-2003 (studentă 3 ani); Facultatea de Studii Europene, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca – Studii postuniversitare – Multiculturalism, 1998; Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca secția Artele spectacolului, specializarea Regie/Teatru, studentă an II, clasa prof. M. C. Ranin (2011-2014). Din 1997 artist păpuşar la Teatrul Puck Cluj Napoca. Roluri: Ieduţul cel mic (în Capra cu trei iezi) adaptare după Ion Creangă, scenografia Epaminonda Tiotiu, regia Doina Dejica. Bunica (în Scufiţa Roşie) scenariul Cornel Udrea, scenografia Epaminonda Tiotiu, regia Bogdan Ulmu. Bunica (în În ţara zmeilor cu creastă verde), scenariul Miron Scorobete, scenografia Epaminonda Tiotiu, regia Viorica Varga; Piticul cel mic – Zburlici, Doica şi Oglinda de aur (în Albă ca zăpada) dramatizare de Radu Bădilă după Fraţii Grimm, regia Alina Hiristea, asistenţa de regie Doina Dejica, scenografia Epaminonda Tiotiu. Soţia lui Stan (în Stan Păţitu’) de Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Bogdan Ulmu, scenografia Epaminonda Tiotiu; Generalul Limtoc (în Gulliver), de Constantin Cubleşan, după J. Swift, regia Bogdan Ulmu, asistenţă de regie: Doina Dejica, scenografie Valentin Codoiu; Fetiţa cu chibrituri (în Omuleţul de nisip) , de Maria Mierluţ, după poveşti de Hans C. Andersen, regia Maria Mierluţ, scenografia Mihai Pastramagiu; Bucătăreasa (în Punguţa cu doi bani) adaptare după Ion Creangă de Decebal Marin, regia Decebal Marin, scenografia Marian Sandu, muzica Traian Păcurar; Ochilă (Harap Alb), adaptare după Ion Creangă de Bogdan Ulmu, regia Bogdan Ulmu, asistent de regie: Doina Dejica, scenografia Epaminonda Tiotiu, muzica Matei Damian Ulmu; Piticul Fa (în Albă ca zăpada) spectacol cu un limbaj inventat. Regia şi mecanisme păpuşi: Decebal Marin. Scenografia Marian Sandu, muzica Corina Sîrbu. Clovnul Fetiță (în Ketanu), după povestea Monei Chirilă „Qui est a nous”, regia Varga Ibolya, scenografia Eugenia Tărăşescu Jianu, muzica Peter Venczel. Angela (în Secretul Magic) Regia Mona Marian, Scenografia Gina Tărăşescu Jianu, Cătălina Chirilă, Asistent de regie: Delia Gavliţchi, Luminiţa Vălean, Muzica Corina Sîrbu, Videodesign Cristian Luchian după desene de Cătălina Chirilă. Premii: Premiul pentru vigoarea şi umorul dialogului actor – păpuşă pentru spectacolul Punguţa cu doi bani, regia Decebal Marin la Festivalul Spectacole de Colecţie, Bucureşti, decembrie 2007. Premiul pentru Prospeţimea evocării commediei dell’ arte pentru spectacolul Vrăjitorul şi corbul, după Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă la Festivalul Spectacole de colecţie – Bucuresti, 2006. În urma colaborării cu Trupa de Teatru „Poznaşii” formată din 12 elevi de clasa I ai Şcolii „Ioan Lupaş” din Cluj-Napoca, conduşi de inv. Iulia Chende, la Festivalul Festivalul Internaţional de Teatru pentru Elevi, „George Constantin”, ediţia 2006, spectacolul Cei trei purceluși regizat de Adina Ungur și Eliza Bâldea a obținut premiul de popularitate si premiul pentru cea mai bună trupă. Numeroase colaborari la reviste literare. Numeroase premii literare, volume publicate. A mai colaborat si cu Radio Renaşterea, 91,2 FM, Cluj-Napoca, redactor emisiuni pentru copii. Bogata activitate in teatrul de amatori cu copii, autoare de scenarii. Premiu pentru participarea cu trupa de copii din Dej în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru pentru Copii, (cu protagonişti-copii), Careffour International du Theatre D’Enfants, din Vallencienes, Franţa, mai, 2002, cu spectacolul Scrisoare cu personaje, scenariul, regia, scenografia și muzica Adina Ungur.
UNGUREANU- CAIMACAM, Adela – [Smaranda] – n. 19.03.1955, Arad. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad din 1976 până în anul 1990 când emigrează în Germania. La Arad a jucat roluri importante în Nu sunt Scufiţa Roşie, Elefănţelul curios, Dragostea celor trei portocale, Motanul încălţat, Pinocchio şi în diferite spectacole – recital. Din 1991 activează ca artist marionetist şi regizor în Germania. Regizor: A pus în scenă: Mini Marionetten Show (1995), M & M (co-regizor Liviu Berehoi, 1994), Der Zauberfoffer (unde şi joacă alături de Carmen Mărginean, 1998), Cufărul fermecat (Teatrul de Marionete din Arad, 1999). A jucat în Zauber Show (Teatrul Chapeau Claque – Köln, 1993), M & M; O rază de soare (1996), Do-re-Mim Show (regia Adela Moldovan, 1997). A ţinut în Germania cursuri de Arta teatrului de păpuşi. [C.P.]
UNGUREANU, Constantin – compozitor. Este autorul a mai multor operete pentru copii cum ar fi Cocoşelul neascultător, pe textul lui Ion Lucian, în repertoriul mai multor teatre lirice). La Teatrul de Păpuşi din Craiova a realizat muzica spectacolului Prâslea cel Voinic şi merele de aur de Victor Leahu [regia Horia Davidescu]. Ref. în Teatrul nr. 11/1977.
UNGUREANU, Sofia [Ghiocel] – Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică, în prima echipa a teatrului. A jucat în 1945 în spectacolul Cu Ţăndărică spre mările sudului.
URBÁN Gyula – regizor din Ungaria, Debrecen, a realizat la Teatrul Arcadia din Oradea Samy, purceluşul de porţelan (text şi regie); Căţeluşul albastru, adaptare liberă după Jan Lewitt şi George Him, 2003.
URMÁNCZI Jenö – n. Cluj-Napoca, 27 martie 1978. Studii: 1981-1995 – Liceul Teoretic „Brassai Sámuel”; 1988-1992 – Şcoala Generală Nr. 2, Secţia Artă, Specializarea: Vioară; 1996 – bacalaureat, Liceul Teoretic „Báthory István”; 1997-1999 – Şcoala Populară de Arte, Secţia: Teatru, Specializarea: Regie teatru, clasa prof. Bucur Stan; 2006 – 2011 – Universitatea Sapientia, Facultatea de Ştiinţe şi Arte, Specializarea: Regie film. Artist păpuşar la Teatrul Puck din Cluj-Napoca din 1998. Roluri importante: Dzsoni (Sărmanul Djoni şi Arnika), Regele, Sergentul Mustaţă (Aventurile lui Plum-Plum şi Pluf). Ursul Miska în Turnuleţul, de Sz. J. Marsak, regia Jakab Ildikó, 1998; Sarmanul Johnny în Sărmanul Johnny şi Arnika de Lázár Ervin, regia Varga Ibolya, 1999. Motanul Pluf din piesa lui José Géal Plüm Plüm şi Pluf, regia Varga Ibolya, 1999; Medvefia în A holdbéli csónakos / Luntraşul din Lună de Weöres Sándor, regia Varga Ibolya, 2000; Printul în Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, 2000. Haiducul Danom în Dracul sărac de Tamási Áron, regia Varga Ibolya, 2000. Iemelia în La porunca ştiucii de Tarakovschi, regia Varga Ibolya, 2000; Pastorul Iona în Betlehem de Szabó Attila, regia Szabó Attila, 2000; Strutul, Şarpele în Elefănţelul curios dupa Rudyard Kipling, regia Varga Ibolya, 2001; Ursuletul Winnie în Ursuleţul Winnie Pooh de A.A. Milne, regia Kovács Ildikó, premieră 2001; Vizirul, Magul, în Alladin, regia Hatházi András, premieră în 2002. Ivan în Ion Creangă/Sütő András: Ivan Turbincă, regia Rumi László, Premieră: 2002; Piticul în Fraţii Grimm: Hänsel şi Gretel, regia Varga Ibolya, 2002; Uratul satului în Purdi Mihály Frumoasa şi urâtul satului, regia Szabó Zsuzsa, 2003; Mateias gascarul în Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály, regia Varga Ibolya, 2004; Actorul în Teatrul umbrelor, regia Rumi László, 2005; Iepurila în Scufiţa Roşie, dupa Fraţii Grimm, regia Varga Ibolya, 2005; Bartók Béla: Prinţul cioplit în lemn, balet, regia şi coregrafia Jakab Melinda, 2006, Opera Maghiară din Cluj (Prinţul). Ddudu – Sramó Gábor – Kovács Gábor: Grădina cadourilor secrete, regia: Sramó Gábor, 2007; Búbocska in Orbán János Dénes: Búbocska / Băieţelul, regia: Varga Ibolya, 2007; Vizirul, Barza (marionete) – Gyöngyössy Levente: Califul barză, operă, regia Selmeczi György, premieră pe ţară: 6 martie, 2008, Opera Maghiară din Cluj; Cipi în Cipi de Fodor Sándor, regia Varga Ibolya, 2008, Sperietoarea de ciori în Te aştept! de J. Lawson, regia Varga Ibolya, 2009; Cocoşul în Fraţii Grimm: Muzicanţii din Bremen, regia Traian Savinescu, 2009; János în János cel puternic de Orbán János Dénes, regia Varga Ibolya, 2012. Băiatul în Crăiasa zăpezii de H. C. Andersen, regia Traian Savinescu, 2013; Doctor Domokos, Nea Gyurkó Gyuri, Băiețel în Unde-i centrul lumii? de Méhes György, Orbán János Dénes, regia Varga Ibolya 2014; Băiatul în Zâna lacului regia Varga Ibolya, 2014; Clown, Păpușar în Mimorózart, regia Palocsay Kisó Kata, 2015; Șoarecele în Cadou, regia Vadas László, 2016; Gepetto în Eu sunt Pinocchio după Carlo Collodi, regia Călin Mocanu, 2017. Regia spectacolului: Dacă aș fi Matia Corvin în Teatrul de Păpuși Puck Cluj-Napoca, 2015. [H.R., D.V.]
URMUZESCU, Paul – n. 28.06.1928 Bucureşti. Studii: Conservatorul din Bucureşti (1947-1950, 1962-1966). Premiul Uniunii Compozitorilor (1984, 1990, 1999, 2000/Premiul de excelenţă şi 2001). Compozitor. A realizat muzica a numeroase spectacole în teatrul de animaţie: Băiatul şi vântul de Nadia Trandafilova, Ţăndărică 1954; Băiatul şi vântul –1957, Teatrul de Marionete Arad; Amnarul – Ţăndărică, Motanul încălţat– Ţăndărică; Măriuca şi merele de aur, Ţăndărică 1957; Micul Muck, Ţăndărică, 1957; Mingică piciulică, Ţăndărică, 1958; Mâna cu cinci degete, Ţăndărică 1958; Păţaniile unei păpuşi de lemn, Ţăndărică,1958; Ala bala portocala, Ţăndărică 1959; Păcala, Ţăndărică, 1959; Punguţa cu doi bani, Ţăndărică, 1959; Cu Ţăndărică la Moşi de Mircea Santimbreanu, Ţăndărică, 1960; În împărăţia periei de dinţi, 1960; Micii muşchetari 1961 – Teatrul de Marionete Arad; Cactus întâi şi ultimul, Ţăndărică 1961; Un băieţel, o paiaţă şi o maimuţă de Alecu Popovici, Ţăndărică 1962; Rochiţa cu figuri, Ţăndărică, 1962; Micul Muck de Tudora Petcuț după Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, 1964; Tigrişorul Petre, Ţăndărică 1966; Katia si crocodilul (1965), Iarmarocul piticului Clip de Alexandru Popescu (1966), Ala, bala, portocala de Alecu Popovici (1968), Sir si Elixir de Dumitru M. Ion (1974); Gulliver în Tara păpuşilor de Costel Popovici, dupa Pehr şi Spacil (1963); Aventurile lui Plum-Plum, Ţăndărică, 1968; Bandiţii din Kardemome, Ţăndărică, 1969; Bu-Ali, Ţăndărică 1971; Răi şi nătărăi, Ţăndărică, 1972; Ariciul albastru, Ţăndărică 1972; Un baiat isteţ şi un rege nătăfleţ, Ţăndărică, 1973; Unde zbori, sperie-ciori, Ţăndărică 1978; Amnarul de Stefan Lenkisch – 1978; Doctorul Au-ma-doare în Africa de Stefan Lenkisch după cartea lui Hugh Lofting; Lungul nasului Ţăndărică – 1985. Ariciul albastru de Costel Popovici (1976), Anotimpurile mînzului de Vladimir Simon (1979), Don Quijote de Stefan Lenkisch, după Cervantes (1980), Boroboată de Costel Popovici (1980), Osul de peste fermecat de Cristina Florian, după Charles Dickens (1981), Tîndala closcă de Mihai Crişan (1981). Le Poulain de Vladimir Simon, la Teatrul Zigomars, Namur, Belgia 1984, regia Irina Niculescu. A mai compus şi muzica pentru numeroase filme de desene animate. Ref. Octavian Ursulescu, Paul Urmuzescu, Editura Biblioteca Bucurestilor, Bucuresti – 2011 [D.B.]
URSINSCHI, Aurel – compozitor, interpret, dirijor. Studii: Absolvent al Conservatorului de Muzică din Iaşi, specialitatea clarinet şi pian. A compus muzica pentru spectacolele Ivan Turbincă, regia Laurenţiu Budău, Teatrul de Păpuşi Bacău; Degeţica, Teatrul de animaţie Bacău; Făt Frumos şi vrăjitoarea, 2002 Teatrul de animaţie Bacău; Fetiţa cu chibrituri 2002 Teatrul de animaţie Bacău; Pinocchio, Teatrul Ariel; Răţuşca cea urâtă, Teatrul de animaţie Bacău; Scufiţa roşie, Teatrul de animaţie Bacău; Treiul lui Martinel, 2001, Teatrul de animaţie Bacău. În 1980 a infiintat “Orchestra de Café-Concert Aurel Ursinschi“ care a activat în Italia, la Montecatini Terme, timp de 15 ani. In prezent, orchestra sa se numeşte “Eviva”.
URZICEANU, Ion – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova, 1954-1962. A jucat în Evantaiul de Goldoni, regia Vlad Mugur şi Horia Davidescu rolurile Contele şi Hangiul, o demonstraţie de virtuozitate. Cinci săptămâni în balon, rolul Dick Kenedy. A pus si in scena ca regizor. Ref. revista Teatrul nr. 4/1958; revista Teatrul nr. 2/1960 [Cinci săptămani în balon];
UŢĂ, Adriana – n. 4. 06. 1938, Tăuţii- Măgherăuş – Maramureş. Talentat artist păpuşar. A activat la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1960 –1990.
UŢĂ, Corneliu – n. 1941, Iaşi. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar remarcabil, director între anii 1969-1982, regizor. A activat la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1958 – 1995 făcând parte din “echipa de aur” a acestui teatru. După ce a ieşit la pensie a jucat doi ani la Teatrul Dramatic din Baia Mare, apoi la teatrul particular “Bibi” condus de Alex. Bilinschi. Roluri reprezentative: rolul principal din Ariciul albastru, Codiţă din Cei trei purceluşi, Motanul din Muşchetarii Măgăriei-Sale etc. A fost director al Teatrului de Păpuşi din Baia Mare între anii 1968 – 1995 cu o întrerupere de câţiva ani. Ca regizor a realizat spectacolele: Duşmani neîmpăcaţi, Cei trei purceluşi, Cărţi şi jucării. Ref. revista Teatrul nr. 3/1972, Flinta şi un cal roşu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu, rolul Sfârâială.
