A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
TAKÁCS Enikő – n. 25.06. 1977, Sibiu. Studii: Master Teatru Film Media- Dramaturgie – UBB, Licenta Istorie-Istoria Artei UBB. Artist păpuşar la Teatrul Puck din 2002. Roluri importante: Robert Gida, Tigris, Nyul – Ursuletul Winnie în Ursuleţul Winnie Pooh de A.A. Milne, regia Kovács Ildikó, 2001. Umbra, Prinţesa în Teatrul umbrelor, regia Rumi László, premieră 2005. Vrăjitoarea în Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, 2000; Arlechino/Povestitor în Regele cerb, regia Mona Chirilă; Arnika în Sărmanul Johnny şi Arnika de Lázár Ervin, regia Varga Ibolya, 1999. Directorul de teatru, Un bolnav în Don Cristobal, regia Varga Ibolya; Bunica, Mama în Fraţii Grimm: Scufiţa Roşie, regia Varga Ibolya, 2005; Gida, Povestitorul în Poveste de iarna, regia Varga Ibolya Kancsocska; Ion Creangă/Sütő András: Ivan Turbincă, regia Rumi László, 2002.
TALABĂ GHIORGHIŢĂ, Iuliana – v. GHIORGHIŢĂ, Iuliana
TANI, Paraschiv – [Laurentiu] – n. 1965, Bacău – d. iunie 2005. Studii: Facultatatea de Hidrotehnică Iaşi. Actor, artist păpuşar din anul 1991, la Teatrul Luceafărul din Iaşi. Marele Premiu la Festivalul de Umor Constantin Tănase, patru premii intai la FACS – Recitare si interpretare dramatică; două premii intai la Festivalul de Umor “George Toparceanu”. Tani Paraschiv este si autorul unor volume de poezii si al unor scrieri in proză. 2000 – rolul principal in filmul Cercul. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010.
TANZER, Ioan – Director la Teatrul de Marionete Arad – 1 febr. 1956 – dec. 1974.
TAR Mónika – n. 28 august 1979, Sângeorgiu de Pădure. Studii: Universitatea Babeş – Bolyai – Facultatea de Litere – Actorie – Cluj-Napoca, anul absolvirii 2001; Tabără de Musical la Szabadkígyós – 2006; Gregory Hlady – Workshop – Timişoara – 2006 Actriţă la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”. Joacă si la secţia de păpusi a acestui teatru în: Hänsel şi Gretel dupa Fraţii Grimm, regia Carmen Mărginean (2009), rolul Vrăjitoarea; Amor omnia, scenariul şi regia Peter Pashov − Zheni Pashova (2009); Rooster în Muzicanţii din Bremen dupa Fraţii Grimm, regie colectivă (2008); Fata în Gyöngyharmat János / Ianos picatura de roua, regia Lábadi Éva (2007); Réka, soţie în István, regele de Szörényi Levente – Bródy János, regia Vas-Zoltán Iván (2007); Iepurele în Csipike de Fodor Sándor, regia Lábadi Éva (2004); Matias Gâscarul de Fazekas Mihály – Egyed Emese, regia Lábadi Éva (2004); Mese, mese, álom / Poveste, poveste, vis, regia Lábadi Éva (2003); Árgyélus királyfi és Tündérszép Ilona / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână de Illyés Gyula, regia Lábadi Éva (2002). Alte roluri: Vrabia în Doi cocoşi arţăgoşi de Veress Zoltán, 2009, regia Visky Sámuel şi Szabó Katalin (Spectacolul Asociaţiei CamenArs). Premiul Pro Cultura Timisiensis – 2006. Alte activităţi: Emisiune în limba maghiară, Radio Timişoara – 2005/2006; Studio Szinkron Oradea – 2004; Emisiune în limba maghiară, Radio Târgu Mureş – 2002.
TARABĂ din Mărăşeşti. Artist păpuşar popular tradiţional ambulant, activ până prin anii 1950.
TARNOVEŢCHI, Cristian – n. 5.01.1968, Brad – Hunedoara. Compozitor, sound-designer de film. A colaborat cu Teatrul de de Păpuşi din Baia Mare.
TATU, Margareta – n.15.07.1929, Alba-Iulia. Membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Timişoara în 1949. Valoros artist păpuşar, a activat la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1951-1977. “…a incarnat şi mişcat cu atata gratie şi gingăşie, cu sensibilitatea unui clopotel de argint, pe Fetita din măr…” spunea Valeria Ducea. Premiul special al juriului pentru rolul Fetiţa din spectacolul O fetiţă caută un cântec, la Festivalul PIF- Zagreb. Ref. Teatrul nr. 4/1962; 1/1967;11/1972, revista Teatrul nr. 1/1967, A doua carte cu Apollodor, Timisoara; referiri elogioase in revista Teatrul nr. 11/1973.
TAUCIUC, Ciprian – scenograf, constructor păpuşi,secţia de Teatru de Păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, spectacolul nonverbal Zián & Kopik, 2011.
TAVITIAN, Anaid – n. 12.06.1955, Constanţa. Studii: Absolventă IATC – Teatrologie 1978. Secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa din anul 1978, a făcut parte, alături de Vasile Hariton şi Cristian Pepino, din colectivul care a redactat între anii 1981-1985 publicaţia A treia mână a festivalului de la Constanţa. A fost o perioadă şi şef de sectie. Autoare a unor importante monografii despre Teatrul de Păpusi din Constanta (Thalia ex-Ponto, in colaborare cu Georgeta Mărtoiu, 2001, si Metamorfoza unui vis, 2010). Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012
TAVITIAN, Harry – n. 1952, Constanța. Studii: Absolvent al Conservatorului din Bucureşti. Reputat compozitor şi interpret de jazz, conducător si fondator al formatiei de jazz “Creativ”. În 1987 şi 1996, la Teatrul de Păpuşi (Elpis) din Constanţa, a realizat muzica spectacolului Furtuna, regia Kovács Ildikó, pe care a interpretat-o in direct, pe scenă, impreună cu Corneliu Stroe.
TĂBĂCARU-HOGEA, Anda – n. 1962, Iaşi. Studii: UA George Enescu din Iaşi, muzicologie (absolventă in 1986), Regie de operă la Universitatea Natională de Muzică din Bucuresti (promotia 1995). Compozitor. In domeniul nostru a compus muzica a numeroase spectacole: Căsuţa din valiză, scenariul şi regia Natalia Dănăilă, Teatrul Luceafarul, Iaşi; O rază de soare, Frumoasa din Padurea Adormita de Silvia Kerim, după Charles Perrault, regia Natalia Danaila, Uimitoarele aventuri ale lui Flick de Constantin Brehnescu. Diploma pentru muzică originală, 2005, la Festivalul Gulliver de la Galati pentru coloana spectacolului O rază de soare, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Luceafărul” Iaşi. Este doctor in muzică, teza: “Dramaturgia muzicală in opera romantică si importanta sa in arta spectacolului liric”. Reputat regizor de operă. A realizat regia a numeroase spectacole de operă la Galati, Iaşi si Bucuresti. La Hiroshima, in Japonia, a montat, Carmen, Boema si Tosca si a sustinut, timp de opt ani, cursuri de măiestrie artistica la Tokio, Hiroshima etc. Meritul cultural in grad de Cavaler.
TĂNASĂ, Ionel – regizor, Baia Mare. Ţara prieteniei de Tudor Macovenco, scenografia Vasile Gaisiuc, Baia Mare, 2001; Clovnii în vacanţa de Ionel Tănasă, regia Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc; 2002 – Prostia omenească, regia Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc; Geneza: Adam şi Eva 2002, text şi regie Ionel Tănasă; Slugă la doi stapâni de Carlo Goldoni, regia Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc; 2004 – Clovnii şi spiriduşii, text şi regie Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc.
TĂNASE, Lucian – [Ioan] – Studii: 2001 – 2007, Cluj Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Teatru si Televiziune – Regie teatru. Artist păpuşar la Teatrul Puck Cluj Napoca din 1984 până în 1998. A facut si regie (la Teatrul Municipal Turda etc.).
TĂNASE, Florentina [născută VASILE] – n. 28.06.1954, Bucureşti. Studii: Cursuri speciale la Ţăndărică (1974). Valoros artist marionetist la Teatrul Ţăndărică din 1976. A realizat numeroase roluri memorabile în spectacole ca: Anotimpurile mânzului, Legenda cântăreţului din flaut, Cartea cu jucării, Ivan Turbincă, Jocuri de poeţi-jocuri de copii, Visul unei nopţi de vară, Amnarul fermecat, De-a Vasilache, Steaua lui Arlecchino etc. Premiu de interpretare ATM 1988 pentru rolurile interpretate în Steaua lui Arlecchino şi Visul unei nopţi de vară. Autoare a unor recitaluri prezentate în lungi turnee în străinătate în cadrul unei colaborări cu Teatrul Chapeau Claque din Germania. A prezentat spectacole de marionete şi pe vase de croazieră în Norvegia, Brazilia, Australia, Insulele Canare, Insulele Caraibe etc. 2000: spectacol independent Ca să se supere oamenii gravi, gravi, gravi şi să se bucure copiii mici, mici, mici. 2002: spectacol independent O zi în ogradă (regia). 2003-05: spectacol independent Ghicitori pe sfori în cadrul proiectului „Teatrul de duminică” în magazinele Selgros Bucureşti. 2006: spectacol independent Jocul de acasă în cadrul proiectului „Valorificarea patrimoniului imaterial” sub patronajul Fundaţiei pentru Meşteşuguri. 2006: spectacol independent Moş Crăciun ostatic (regia). A mai jucat si in filme si a colaborat ca artist marionetist si papusar cu diverse posturi TV (2002 Emisiunea Gura lumii la Tele7abc cu personajul Guriţă, realizator George Stanca, 2004-2005 emisiunea pentru copii Buburuze si alte gâze la TVR1 cu personajul Moza). Ref. Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică [cronică] in Teatrul nr. 10/1978; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]
TĂNASE, Iulia – n. 24.09.1973, Piteşti. Artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Maestru: Nicolae Bănică. Roluri: Şarpele (Răzbunarea animalelor), Tomberon (Poveste cu lustru), Şepcuţa roşie (Şepcuţa roşie), Ioana (Dar din dar), Lolita (Înapoi acasă) etc.
TĂNASE, Rodica – Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad din a doua generatie. Nu avem date.
TĂNASE, Vlad Alexandru – n. 29 decembrie 1978, Bucuresti. Studii: 1990-1997 Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”; 1998-2002 Universitatea de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, Bucuresti, Facultatea de Arte Decorative si Design; 2002-2004 Master în Arte Vizuale la Universitatea Natională de Arte Plastice; 2004-2006 Master in Arhitectură la Universitatea “Ion Mincu”, Bucuresti. Membru UAP. 2007-2012 Artist plastic la Teatrul Tăndărică. Scenograf. Sculptor. Constructor de păpuşi. Scenografie: Păcală, Teatrul de Păpusi “Gulliver” din Galati – regia Daniel Stanciu. Realizare păpusi pentru spectacolele: Păcală, Teatrul “Gulliver”, Galati – scenografia Vlad Tănase; Frumoasa din Pădurea adormită, Teatrul “Radu Stanca”, Sibiu, secţia germană – scenografia Cristina Pepino; Cocosul nazdravan, Teatrul “Gulliver”, Galati – scenografia Daniela Drăgulescu; Frumoasa si bestia, Teatrul “Gong”, Sibiu – scenografia Daniela Drăgulescu; Zulenka Teatrul “Prichindel”, Alba Iulia – scenografia Cristina Pepino. Artist marionetist in cadrul trupei particulare Pur’Art.
TĂNĂSESCU, Dorina – n. 14 septembrie 1920 la Turnul Severin. d. 2003 Bucuresti. Studii: Academia de Arte Frumoase Bucureşti, profesor Camil Ressu. În 1939, când este studentă în anul I, are loc întâlnirea cu Lucia Calomeri care îi propune să realizeze spectacole cu marionete. Dorina Tănăsescu atrage în această activitate încă patru colege şi astfel intemeiază Teatrul de Marionete din Bucureşti care prezintă numeroase spectacole până în 1945, cu o scurtă întrerupere în vremea bombardamentelor. În 1945 grupul ei este solicitat de către Elena Pătrăşcanu să participe la fondarea Teatrului Ţăndărică. În acest teatru ea şi-a desfăşurat prodigioasa activitate până în anul 1967 când s-a pensionat, realizând peste o sută de roluri pe scenă şi în diferite filme, pregătind tinerele generaţii de marionetişti încă de la înfiinţarea Teatrului de Marionete din Bucureşti şi mai apoi de la fondarea Teatrului Ţăndărică. Pentru activitatea ei a fost Laureată a Premiului de Stat, artist emerit 1964 şi membru de onoare UNIMA din 1976. Ca artist marionetist a realizat roluri memorabile în spectacole de referinţă ale Teatrului Ţăndărică: Cu Ţăndărică spre mările sudului (1945), Ţăndărică la circ (1946), Harap Alb (1950), Căluţul cocoşat (1952), Umor pe sfori (1954), Povestea porcului (1956), Punguţa cu doi bani (1959), Milioanele lui Arlechin (1967) Micul Prinţ (1960), Cartea cu Apolodor (1963) şi multe altele. A avut o substanţială contribuţie la întemeierea teatrelor de păpuşi din Cairo (1958) şi Damasc (1975). A pus în scenă în aceste teatre numeroase spectacole (Cairo 1958, 1972; Damasc – 1975, 1977, 1979, 1971). Din 1990 a fost profesor de Arta marionetei la Secţia Păpuşi /Marionete a Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, actualmente UNATC. A scris mai multe adaptări şi piese originale dintre care cea mai cunoscută este Tip şi Top. Ref. Contemporanul nr. 18/8 mai 1959 [despre înfiinţarea Teatrului de Păpuşi din Cairo împreună cu Ioana Constantinescu], Contemporanul, nr. 22/6 iunie 1960; Ref. revista Teatrul nr. 12/1960; Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962; Micul Print Ţăndărică. Teatrul nr.9/1968; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C. P.]
TĂNĂSESCU, Ivona – Artist păpuşar la Craiova, în echipa teatrului sindicatelor din învăţământ, care a precedat Teatrul de Păpuşi din Craiova, în 1948. A jucat în Iliuţă şi Coşarul, regia Horia Davidescu. Cursuri de mânuire cu Al. Ferrat.
TĂNĂSESCU, Mariana – n. 12.05. 1956, Piteşti. Artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Studii: Maeştri: Melania Petrescu, Valeriu Simion. Cursuri CSPC. Roluri: Vulpişor (S-a pierdut o melodie), Oaia Dondoneta (Pe cuvânt de crocodil), Regina Zorzonela (Trezeşte-te Somnuşor), Fatime (Ali Baba şi cei 40 de hoţi), Pitzy ( Poveste cu lustru). A regizat spectacolul Lupul cu trei iezi.
TĂRĂŞESCU – JIANU, Eugenia [Gina] – n. 21 ianuarie 1945, Constanţa. Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu din Bucureşti, secţia Scenografie, clasa Mihai Tofan şi Ion Biţan. Scenografă de valoare, una dintre cele mai bune din ţară, a realizat plastica celor mai importante spectacole ale Teatrului de Păpuşi din Constanţa începând cu anul 1968: Copilul din stele (regia Geo Berechet), Călina Făt Frumos (regia Silviu Purcărete), Micul Prinţ (regia Andrei Belgrader), Metamorfoze (regia Cristian Pepino, Marele Premiu la PIF Zagreb 1981), Regele cerb (regia Cristian Pepino), Vrăjitoarele (regia Cristian Pepino), Vrajitorul si corbul, regia Mona Marian Teatrul Puck, Cluj-Napoca, Făt Frumos din lacrimă, Fetita cu chibrituri, Capra cu trei iezi şi Scufiţa roşie (regia Mona Chirilă). A mai colaborat cu teatrele de păpuşi din Craiova (Dragostea celor trei portocale), Cluj-Napoca (Tinereţe fără bătrâneţe dupa Petre Ispirescu, regia Mona Chirilă – 1995; Zurinka de Alina Nelega, Teatrul Puck din Cluj-Napoca, regia Georgeta Lozinca; Secretul magic dupa Carlo Gozzi, regia Mona Marian), Ariel Târgu-Mureş (Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu, Motanul încălţat, regia Gabriel Apostol) şi la Teatrul de Păpuşi Ciroka din Kecskemet – Ungaria. A primit mai multe premii pentru scenografie şi în 1994 la Cluj-Napoca Premiul pentru întreaga activitate. Premiul pentru întreaga activitate la Gala Naţională a Păpuşarilor, Cluj – 1994; Premiul pentru estetica spectacolului la Festivalul internaţional de teatru – Subotica, Iugoslavia, 1995 (“Dragostea celor trei portocale”); Premiul pentru scenografie la Festivalul “Gulliver”, Galaţi, 1995 (“Tinereţe fără bătrâneţe”); Premiul pentru scenografie la Gala internaţională a recitalurilor de teatru de păpuşi şi marionete, Botoşani 1995 (“Motanul încălţat”). Premiul pentru scenografia spectacolului Vrăjitorul şi Corbul de la Teatrul Puck din Cluj Napoca (regia Mona Chirilă) la Festivalul Internaţional Puck, 2005. Ref. Teatrul 7-8/1980; Teatrul nr. 8/1989 – Scufita rosie, regia Mona Chirila. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.
TĂTARU, Iulia – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).
TĂTĂRĂŞANU – pe Ion Păpuşarul din cântecele lui Alecsandri îl cheamă Tătărăşanu, ceea ce indică pe locuitorul din Tătăraşi, cartier marginaş al Iaşului în acea vreme [după Ist. t. rom., Academia RSR, pg. 119]
TĂUTU, Carmen – Actriţă, artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1951-1957. Mentionată anterior ca actrită la Teatrul de Stat din Petroşani in 1950.
TEIANU, Alina-Gabriela – n. 7 ianuarie 1985, Urziceni, Ialomiţa. Studii Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale” Bucureşti; Masterat Tehnologii digitale in spectacolul de animaţie. Angajată artist păpusar si marionetist la Teatrul Ţăndărică: Albă-ca-Zăpada (regia Cristian Pepino, rolul principal), Printesa Badrul-Budur în Lampa lui Alladin, regia Cristian Pepino, Invăţătoarea în Max şi Moritz după Wilhelm Busch, regia Radu Dinulescu, Regina în Tom Degetel, regia Daniel Stanciu, Mica Sirenă în Mica Sirenă după Hans Christian Andersen, regia Gabriel Apostol, Printesa în Motanul incăltat după Charles Perrault, regia Cristian Pepino, Florica în Păcală, regia Ioan Brancu, Serpişorul în Punguta cu doi bani, regia Decebal Marin; Alice în Tara Minunilor, regia Alice Barb (rolul principal), Fata moşneagului în Fata babei şi fata moşneagului, regia Daniel Stanciu. A colaborat şi cu posturi de radio şi TV (Realizator- moderator Itsy Bitsy Fm – personajul Spiridusul Nu Stiu Cum Mă Cheamă din 2007, Radio România Muzical – emisiunea “Lecţia micului meloman”, Teatru radiofonic – Radio România Cultural, etc. [C.P.]
TEIL, Hans – sculptor la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani în anii 1970.
TEIUŞ, Vasile – Artist păpuşar, Teatrul Puck Cluj-Napoca între anii 1951-1998. Despre el, Kovacs Ildiko spunea: “…Unul dinte primii actori ai teatrului clujean, caracterizat prin dinamism, devotament faţă de meserie…” Roluri mai importante: Leander (Visul unei nopţi de vară), Ţepeluşii (Ubu rege), Lăcustă vodă (Sânziana şi Pepelela). [K.I.]
TEMELIE CONSTANTINESCU, Victoria – n. 3.09.1931, Aiud, jud. Alba. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1951-1975. A jucat rolul Mătusa în Cenuşăreasa de Irina Bădescu în 1958; Motanul încăltat (rolul Motanul) în 1967 (regia Aristotel Apostol). Premiul III de interpretare pentru rolul Anait din Traista, fluierul şi turbanul la Săptămâna teatrelor din regiuni, Bucureşti, 1956. Ref. Teatrul nr. 12/1958; revista Teatrul nr. 1/1967, Motanul încălţat; Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu].
TEODORESCU, Adriana – n. 12 .08. 1971, Craiova. Studii: Academia de Teatru şi Film – Secţia Teatrologie, absolventă în 1996. Secretar literar la Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri din Craiova din 1996. Membru în jurii internationale ale unor festivaluri de teatru de animaţie (Subotica). Cronicar de teatru. Cofondator al fundaţiei GAG de promovare a artei teatrului de animatie. Alături de Eustatiu Gregorian si Gusti Teodorescu a înfiintat Muzeul Teatrului de Animatie din Craiova, pe langă Muzeul de Artă din această localitate. Din 2013 directoare a teatrului Colibri din Craiova. Premiul UNITER pentru proiectul Muzeul Teatrului de Animaţie de la Craiova, în 2010.
TEODORESCU-FÂRTĂIŞ, Ada – Scriitoare pentru copii (volumele Uratul pamantului – 1983; Intamplari de necrezut – 1986; Dimineata de basm – 1989). Dramaturg, a scris piesele: Trenuleţul mult visat, Ucenicul vântului, 1980 (premiera absolută la Arad); Fin şi călutul cel alb al văzduhului (1978 – Oradea; Constanta); Uratul pămantului.
TEODORESCU, Gabriel – n. 1.09.1922, Bucureşti – d. 1988. Jurist, publicist, epigramist. Artist păpuşar la efemerul teatru Vasilache din Bucureşti între anii 1953-1955. Dramaturg. A scris, în colaborare cu Mircea Popescu, piesa Porumbelul alb [1952, Arad]. Pseudonime ca autor de epigrame: Ilie clocitoare, Teodor Găină, Teodor Gusec, Arcaşul, Don Gabriel, Săgetătorul, Figaro, Nadia, Piticul vesel. A publicat volumele de epigrame O cupă cu venin, în colaborare cu Boris Petrovici, ed. Dunarea – Braila, în anul 1940; Săgeţi otrăvite – în colaborare – 1945; Le corbeau, epigrame cazone, 1946. [M.C.; C.P.]
TEODORESCU, George – n. 1919 Galaţi – d. 1999. Regizor artistic de teatru dramatic si operă. Dramaturg. A lucrat foarte multe spectacole la TES şi la Opera din Bucureşti. A facut la Teatrul Ţăndărică regia spectacolului Milioanele lui Arlechin în 1967. Cei mai buni prieteni de M. Popescu şi G. Teodorescu [Timisoara, 1951]. A scris, în colaborare cu Ana Ioniţă, piesa Povestea unui licurici [Timişoara 1952]. Ref. TPR 1968 img.102, 104. [C.P.]
TEODORESCU, Gusti, n…. impresar al Teatrului Colibri. Cofondator al fundatiei GAG de promovare a teatrului de animatie, alături de Eustatiu Gregorian si Adriana Teodorescu, organizatie care a realizat pană în prezent Muzeul Teatrului de Animatie din Craiova, tabere de creatie, cursuri pentru tineret şi o seamă de expozitii de scenografie de teatru de animatie în tară şi în străinătate.
TEODORESCU, Hannibal – scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj în 1955. Fazekas Mihály, Móricz Zsigmond: Ludas Matyi / Mateiaş gascarul, regia Hunyadi András, scenografia Alexandru Rusan şi Hannibal Teodorescu, 1955.
TEODORESCU, Ion – n. 1 aprilie 1934 – d. 5 noiembrie 1985. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1955 – 1957. A jucat apoi ca actor de teatru dramatic şi după scurtă vreme a emigrat în SUA. In SUA a jucat în mai multe filme si seriale TV intre anii 1975-1982.
TEODORESCU, Lucian – Sculptor de păpuşi si marionete. A lucrat foarte multă vreme la Teatrul Ţăndărică din 1953. Pentru activitatea sa în cadrul realizării spectacolului Umor pe sfori a primit Premiul de Stat alături de Margareta Niculescu, Dorina Tănăsescu, Antigona Papazicopol, Ioana Constantinescu. [C.P.]
TEODORESCU, Monica – n. 1974. Studii: UNATC, secţia Regie de Teatru, absolventă în 1997. Regizoare de teatru dramatic. A colaborat ca regizor şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanta (Greuceanu, 1996). [Teatrul Anton Pann 1997; Teatrul V.I.Popa Barlad, 1999; Teatrul Arca [La Scena], 2003; Teatrul Mic, 2004 etc.
TEODORESCU, Ştefan – Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii din Brăila în 1966. Ref. Dumitru Anghel, La Teatrul de Păpuşi: “Băiatul şi vântul” de Nadia Trandafilova [regia Marius Exarhu] in Înainte, Brăila, Nr. 6771 (25 sept. 1966), pg. 2.
TEODORESCU, Virgil – n. 15. 06. 1909 Cobadin, Constanța – d. 24 iunie 1987, București. Studii: Facultatea de Litere și Filozofie din București, pe care o termină în 1935. Scriitor, renumit poet suprarealist, a scris piesa pentru teatrul de păpuşi Dreptatea mării [jucată la Teatrul de Păpuşi din Brăila]. [C.P.]
TEODORU, Florica – n.1.04.1911, Sinaia. Studii: Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti. Actrita la Teatrul National din Bucuresti, apoi a teatrului lui Victor Ion Popa, apoi la Teatrul National din Timisoara. In 1949, impreuna cu studentii ei de la Institutul de Teatru din Timisoara, pune bazele Teatrului de Păpuşi din Timisoara. Cunoscut regizor artistic şi director al Teatrului de Păpuşi din Timişoara între anii 1949-1974. Spectacole de referinţă: Antropomorfism (prezentat cu succes la Festivalul internaţional de la Bucureşti – 1958), Iovan Iorgovan de Lucian Valea (1960), Aşa cum ştiuca porunceşte, Povestea porcului, Suită de dansuri bănăţene, Traista, fluierul şi turbanul, Punguţa cu doi bani etc. A semnat regia primului spectacol al Teatrului de Păpuşi din Botoşani (care se numea pe atunci “Cravata Roşie”) Micul gâscănel, scenografia -Tache Dobrescu, Premiul II la Decada Teatrelor de Păpuşi, 1955. A pus în scenă numeroase spectacole de valoare pentru copii. Unul dintre ele, Trei căsuţe şi trei drumuri de Titel Constantinescu (Teatrul pentru Copii din Brăila –1976) a fost premiat la Festivalul PIF de la Zagreb. I s-au decernat pentru activitatea din teatrul de păpuşi: Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a V-a, Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a, Ordinul Muncii clasa a III-a, Medalia Muncii. A fost conferenţiar la Institutul de Teatru din Timişoara. A fost fondatoare a Teatrului de Păpuşi Botoşani. A fost consilier artistic şi regizor la Teatrul de Păpuşi din Cairo 1962-1964. A pus în scenă în străinătate la Nitra (Cehoslovacia), Gera (Germania). A lucrat şi cu echipa de amatori de la Buziaş cu care a obţinut numeroase premii. Ref. Gatza, Tpr; Gazeta literara nr. 219 din 22. 05. 1958; Teatrul nr. 9/1962; Teatrul nr. 9/1965; in revista din Bulgaria Teatar nr. 12/1965, 1/1966; Contemporanul nr. 8, 23 februarie 1968; Precup, Sorin, 60 de ani de teatru de păpusi la Timisoara, in Agenda CJTimis, an. 4, nr. 2 (26), mai 2009 [C.P.]
TERENIUC, I. – artist păpuşar, a făcut parte in 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timisoara, pe cand era studentul lui Florica Teodoru. A jucat în primele spectacole ale teatrului. Ref. Precup, Sorin, 60 de ani de teatru de păpusi la Timisoara, in Agenda CJTimis, an. 4, nr. 2 (26), mai 2009.
TERÉNYI Ede – compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, Igaz mesék, színes mesék / Povesti…., regia Kovács Ildikó, 1965.
TERSCHAK, Ricarda Maria – n. 18 decembrie 1929, Sibiu – d. 30 septembrie 2012. Scriitoare de limbă germană din România. A scris literatură pentru copii, piese de teatru pentru cei mici şi a tradus din germană şi olandeză. Dramaturg, a scris Fetiţa de la circ, piesă pentru teatrul de păpuşi, care a fost reprezentată la Teatrul Gong din Sibiu în 1982. A publicat volume de proză pentru copii, între care: Racheta lunară şi spiriduşul din rădăcini, Drei kinder und ein Dracke (Trei copii şi un şoricar), Der Meteorit mit dem Edelstein (Meteoritul cu piatra preţioasă), Der Kater in der Badewanne (Motanul în cadă), Verzeihung, brauchen Sie dies Brett (Scuzaţi, vă trebuie această scândură), Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Die Zauberin Uhle (Vrăjitoarea din Uhle), Die Bunte Omi (Bunicuţa zăpăcită), Bootzi, ein Junge von elf Jahren (Bootzi, un băiat de unsprezece ani), Editura Hora, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu.
TETELEA, Eugenia – a scris piesa Luminiţa în ţara minunilor [Arad].
TEVI DONŢU, Adriana – De formaţie arhitect. Curs 1967-1968. Artist marionetist şi artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1968 – 1976. A abandonat teatrul de păpuşi din motive de sănătate. Ref. Teatrul nr. 5/1971; Ref. revista Teatrul nr. 5/1975, De ce a furat zmeul mingea de Jan Malik, regia Margareta Niculescu.
THALMEINER, Magdalena [THALMAINER, n. ] – v. MÁTÉ THALMEINER, Magda
THEODORU, Ştefan Gheorghe [TEODORU, Şt.] – n. 11 iunie 1921, Brăila. Poet, prozator şi dramaturg. Studii: liceul la Bucureşti (1940); frecventează un an, concomitent, Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Matematică, terminând în 1946 Şcoala Politehnică. Lucrează apoi ca inginer constructor. În 1964 pleacă din ţară, initial la Viena, apoi la New York. In străinătate publică majoritatea operelor sale. A scris piesa Cocoşul, câinele şi vulpea, jucată la Teatrul de Păpuşi din Iaşi în 1958.
TICĂ, Alexe – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Brăila.
TICEA-IOACHIMESCU, Violeta – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. A jucat în Aventurile lui Tom şi Huck de Xenia şi Aurel Boeşteanu, regia Horia Davidescu, 1956. La Săptămâna teatrelor de păpuşi din regiuni, Bucureşti 1-8 oct. 1956, Premiul III pentru interpretare şi mânuire Violeta Ticea – Ioachimescu. Ref. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu];
TILICI, Ligia [-GHEORGHIU] – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. A jucat în Aventurile lui Tom şi Huck de Xenia şi Aurel Boeşteanu, regia Horia Davidescu, 1956. La Săptămâna teatrelor de păpuşi din regiuni, Bucureşti 1-8 oct. 1956, Premiul III pentru interpretare şi mânuire. Ref. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu].
TIMAR, Simona – v. ROTH-TIMAR, Simona
TIOTIU, Epaminonda – n. 27 octombrie 1950, Cluj Napoca, jud. Cluj. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj, 1973. Membru UAP, Secţia Grafică, din 1977. Activitate profesională: Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Oradea, 1973-1983. Scenograf la Teatrul de Păpuşi „Puck” Cluj-Napoca din 15 februarie 1988 până în prezent. Doctor în arte vizuale – Universitatea de Artă şi Design, Cluj-Napoca cu distincţia summa cum laude, 2012. Expoziţii personale: 1974, Galeria UAP, Cluj-Napoca. 2002, „Abraxas”, Cluj-Napoca,”Galeria Veche”. 2006, „Fragmentarium (Pseudo)mandale”, Cluj-Napoca, “Galeria Veche”. 2006, „Fragmentarium 2 (Pseudo)mandale, Mandala şi Fântâna, Proiect”, Cluj-Napoca,”Galeria Veche”. 2008, „Fragmentarium 3, Mandala şi Graalul, Proiect “, Cluj-Napoca,”Galeria Veche”. Scenografie: Teatrul de Păpuşi Oradea: 1973, Jocul orelor. 1974, Mingică-Băieţică. 1974. Să urcăm încă o treaptă, ce surpriză ne aşteaptă?. 1974, Ninigra şi Aligru. 1975, Robot Robi kalandjiai (Aventurile Roboţelului Robi). 1975, Ionică- fără- Frică. 1976, Lucia şi Ursuleţul. 1976, Harmatcsőpp (Strop de Rouă). 1976, Acesta e pǎmântul nostru. 1976, Ce-o să fie Bondocel?. 1976, Lolka-Bolka az ürben (Lolek şi Bolek). 1977, Din primăvară până-n toamnă. 1977, Zsivankaland (Tâlharii din Kardemomme). 1978, A Baratsag Bolygoja (Planeta Prieteniei). 1978, Irgum-Burgum-Benedek (Mormăilă Benedict). 1979, Crăiasa Lacurilor. 1979, Trei iezi cântăreţi. 1981, Arvinte şi Pepelea. 1981, Hocus-Pocus şi-o găleată!. 1982, Ceasul cu cuc. 1982, Paprika-Jancsi. 1982. Isprăvile Motanului Arpagic. Teatrul de Păpuşi „Ariel”, Tg-Mureş: 1990, Arvinte şi Pepelea. Teatrul de Pǎpuşi “Vojtina”, Debrecen, Ungaria: 2001, Tokmag Tom és horihorgás Tom. Teatrul de Păpuşi „Puck”, Cluj-Napoca: 1989, Magazinul cu jucării. 1990, Fata babei, Fata moşneagului. 1991, Betlehem, Betlehem…. 1992, Scufiţa Roşie. 1993, O rază de soare şi Soldăţelul de plumb. 1993, Coana Chiriţa. 1994, Motanul Încălţat. 1995, Cenuşăreasa. 1996, Emelian şi toba cea goală. 1997, Trei poveşti. 1997, Peripeţiile lui Pinocchio. 1998, În Ţara Zmeilor cu Creastă Verde. 1998, Capra cu trei iezi. 1998, Scufiţa Roşie. 1999. Albă ca Zăpada. 1999, Stan Păţitu’. 2000, Dracul sărac. 2000, Prinţul Fericit. 2001, Magii. 2001, Vasilache şi Mărioara. 2002, Kis Kondás (Micul Porcar). 2003, Stan Bolovan, Spaima Zmeilor. 2003, Ludas Matyi. / Mateias gascarul 2004, Ivan Turbincă. 2005, Piroska és a Farkas (Scufiţa Roşie si Lupul). 2005, Poveste de iarnă. 2006, Betlehem…Betlehem… 2007, Harap Alb. 2008, Hänsel şi Gretel. 2008, Dănilă Prepeleac. 2009, Ochiul Soacrei. 2009, Pulcinella şi măgarul Diavolului. 2009, Scufiţa Roşie şi Moş Crăciun. 2010, Cartea cu Apolodor. 2012, Erős János (János cel puternic), Crǎiasa Zǎpezii, 2013. A Jégkirálynő (Crǎiasa Zǎpezii), 2013. Hol a világ kőzepe? (Unde-i Centrul Lumii?), 2013. Tengerszem tűndére (Zâna Lacului), 2014. Rǎţuşca cea urâtǎ, 2015. Premii: 1982, Premiul pentru Tineret al UAP Cluj. 1996 – Botoşani – premiu pentru scenografie. 2001, Premiul UAP din Ungaria, Kecskemét, Ungaria. 2002, Premiul UAP din România pentru Instalaţii (Multimedia, Foto-video-performance). 2008, Premiul pentru scenografie, “Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete PUCK”, Cluj-Napoca. 2010, “Premiul pentru valoarea artistică şi culturală”, pentru spectacolul “Cartea cu Apolodor”, “Festivalul Teatrelor de Păpuşi şi Marionete – PUCK”, Cluj-Napoca. Premiul pentru expresivitatea vizualǎ, pentru spectacolul Crǎiasa Zǎpezii, Teatrul de Pǎpuşi Puck din Cluj-Napoca, la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Animaţie ‘Bucurii pentru copii. Spectacole de colecţie’, Teatrul Ţǎndǎricǎ, Bucureşti, 2013. Diploma ‘Pentru profesionalismul şi rafinamentul imaginii scenice în spectacolele montate pe scena Teatrului Puck’ , Festivalul Internaţional al Teatrelor de Pǎpuşi şi Marionete – Puck, Cluj – Napoca, 2014. Diploma de excelenţǎ pentru acurateţea scenograficǎ a spectacolului Rǎţuşca cea urâtǎ la Teatrul de Pǎpuşi Puck, Festivalul ImPuls, Teatrul Ţǎndǎricǎ, Bucureşti, 2015. A compus şi interpretat muzica spectacolelor Ionică fără frică, Harmatcsőpp (Strop de Rouă), Acesta e pǎmântul nostru! şi Din primăvară până-n toamnă, la Teatrul de Pǎpuşi Oradea. A colaborat ca scenograf şi cu teatre dramatice (Teatrul de Stat Oradea: Jonas de Babits Mihály, 1980. Frumoasele Sabine şi Calul în Senat de Leonid Andreev, 1980. Stella de J. W. Goethe, 1981. Teatrul Naţional Tg-Mureş: Moartea accidentală a unui rebel de Dario Fo, 1981. Fantoma cu bretele, după Oscar Wilde, 1992. Are numeroase participǎri la expoziţii de scenografie (Expoziţia Naţională a Teatrelor de Păpuşi, Bucureşti 1975, Trienala de scenografie Bucureşti 1976, 1979, 1982, Expoziţia de Scenografie (păpuşi), Tolosa, Spania, 2003, Expoziţile de scenografie Muzeul Păpuşilor, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, 2006 – 2017) la Saloane naţionale şi Bienale de desen şi gravurǎ (1973, 1975, 1978, 1980, 1981, 1985, Bucureşti, Tulcea), Saloane şi Bienale internaţionale de graficǎ şi gravurǎ (1984, Franţa; 1989, 1990, Ungaria; 1989, 1990, Japonia; 1991, SUA; 1989, 1990, Canada. 1994, 1995, Suedia; 1992, 2001, 2006, 2008, Ungaria, 2013, Belgia), Bienale şi Trienale de textile (2000, 2003, Ungaria), de asemenea a expus picturǎ (2004, Belgia) şi fotografie (1995, Suedia). A mai colaborat ca scenograf si cu teatre dramatice (Teatrul de Stat Oradea, Teatrul Naţional Tg. Mureş etc.). Ref. rev. Arta nr. 5-6/1982; revista Teatrul nr. 11/1981 – Arvinte si Pepelea, regia Dan Alecsandrescu. [H.R., D.V.]
TIRACHI, Alexandrina – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov.
TISCH, Gizella – Membru fondator şi valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, a făcut parte din grupul format şi condus de către Kovács Ildikó. “Roluri caracterizate de dinamism, umor şi chef de a juca”, spunea Kovács Ildikó. [K.I.]
TITA, Aurel – n. 8 ian. 1915, Risipiţi (azi – Unirea), Dolj – d. 14 oct. 1994, Bucureşti. Studii: Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova, absolvit în 1934, şi Şcoala Normală Superioară din Bucureşti, obţinând licenţa în litere şi filosofie. Scriitor, cunoscut pentru valoroasele sale traduceri din franceză. Ca dramaturg a scris pentru teatrul de păpuşi Iancu Jianu în colaborare cu Al. Mitru [Craiova, 1973], Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Al. Mitru), Inima mamei – reprezentate la teatre din Bacău, Bucureşti şi Piteşti. [C.P.]
TIŢOIU, Ion – n. 21 .08.1949, Constanţa. Studii: Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu Bucureşti, promoţia 1978. Cunoscut grafician, maestru al gravurii, a activat ca scenograf la Teatrul de Păpuşi din Constanţa între anii 1978-1990. Scenografia la Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor- 1981, Ioaneş Fărdefrică – 1981, Un copil s-a rătăcit – 1982, (regia Cristian Pepino), Cinci băieţi-toţi isteţi – 1981 (regia Kovács Ildikó). Ion Tiţoiu are numeroase participări la bienale internaţionale de grafică, cu lucrări expuse în muzeele de artă din Ohio – S.U.A., Constanţa şi Tulcea, în colecţii particulare din România şi străinătate, cu expoziţii în Grecia, Austria, Italia, Franţa, Ungaria, S.U.A., Olanda, America de Sud, Japonia. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T., C.P.]
TOADER, Pelaghia Doina – n. 22.09.1926, Prigor, Jud. Caraş-Severin. Studii: doi ani de Conservator de Artă Dramatică şi curs de mânuire la Braşov. Membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Timişoara în 1949. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1956-1957 şi 1963-1983. Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1983 Ivan Turbinca
TOCILESCU, Alexandru – n. 27.07.1946, Bucureşti – d. 2011. Studii: Absolvent al IATC Secţia Regie de teatru în 1972. Renumit regizor de teatru dramatic, a pus în scenă şi două spectacole de teatru de păpuşi: la Teatrul pentru Copii din Brăila şi la Teatrul Ţăndărică (Râsul unei nopţi de vară, 1976). In 1989 a început un spectacol de muzică şi animaţie la Tăndărică, la invitaţia lui Mihaela Tonitza-Iordache, care se prefigura foarte interesant, pe muzica grupului Archeus (Liviu Dănceanu), dar nu a mai fost finalizat. [C.P.]
TOFAN, Anca – n. 28 iunie 1959. Studii: absolventă Academia de Artă Ion Andreescu, secţia artă decorativă, Cluj-Napoca, 1982. Scenograf, graficiană cu numeroase participări la expoziţii naţionale şi internaţionale. Scenografia Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun – 2007. Noaptea cea mare, regia Mihai Păun, Teatrul Cărăbuş din Brăila.
TOFAN, Mirela, v. DORE TOFAN, Mirela
TOLLAS I. Vanda – artist păpuşar. Studii: Masterat animaţie secţia maghiară, UAT Tg. Mureş. Roluri în Respirări, regia Gavril Cadariu, Magazinul cu jucării de Al. T. Popescu, regia Cristian Pepino, UAT şi Teatrul Ariel Tg. Mureş (2010).
TOMA, Dragoş – n. 1980. Studii: absolvent UNATC, secţia Păpuşi/Marionete. 2005-2006 artist păpuşar la Teatrul Tăndărică. Premiul pentru interpretare masculină 2004 pentru rolurile interpretate în spectacolele UNATC “I. L. Caragiale” Bucureşti la Festivalul Gulliver de la Galati, spectacolul Pastramă trufanda, adaptare după I.L. Caragiale, regia Daniel Stanciu.
TOMESCU, Simion – n. 8.11.1924, Plovişeviţa- Almaş, Mehedinţi. Studii: A urmat cursurile CSPC pentru artişti păpuşari. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1954-1957 si 1960-1962. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1961, 1963-1977. Roluri realizate la Oradea în spectacolele: Harap Alb, Cenuşăreasa, Voinicii din Deltă, Guliver în Ţara Păpuşilor, Sarea-n bucate, Pui de om, Haiducii, Punguţa cu doi bani, Mureşul şi Oltul, Sânziana şi Pepelea (rolul Pârlea vodă), Poveste din Carpaţi, Şase mici pinguini, Ionică fără frică, Croitoraşul cel viteaz. A pus în scenă ca regizor spectacolele Micul Muck, Intâmplări din câmpie (împreună cu Francisca Simionescu, 1964). Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960. Ref. B. Mitiţă, Povestea porcului – cronica, în Crişana, mai 1961.
TOMESCU, Valentina – n.13.05.1945. Studii: STACO [Şcoala Tehnică de Construcţii şi Arhitectură], cursuri de mânuire la Teatrul Ţăndărică în 1967-1968 (profesori Eugenia Dumitriu, Ştefan Lenkisch, Antigona Papazicopol), cursuri CSPC. Artist păpuşar şi marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1972-1998. A interpretat numeroase roluri în spectacolele De ce a furat zmeul mingea?, Un băiat isteţ şi un rege nătăfleţ, Răi şi nătărăi (regia Stefan Lenkisch), Punguţa cu doi bani (regia Margareta Niculescu), Petrică şi Lupul (regia Stefan Lenkisch), Anotimpurile mânzului (regia Irina Niculescu), Tyl Eulenspiegel (regia Cătălina Buzoianu), Dialoguri –Urmuz (regia Cătălina Buzoianu), Spărgătorul de nuci (regia Cătălina Buzoianu), Visul unei nopţi de vară (regia Cristian Pepino), Ivan Turbincă (regia Cristian Pepino) etc. Ref. Petrica si Lupul revista Teatrul nr. 2/1976; Ref. Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică [cronică] in Teatrul nr. 10/1978 [C.P.]
TOMI, Ioan – n. 1941, Reşita. Compozitor, a realizat muzica spectacolelor Prâslea cel voinic şi merele de aur şi Aventurile unei vrăjitoare (1975), Teatrul de Marionete Arad. Secretar muzical la Filarmonica de Stat din Arad (1965-1969); secretar muzical -literar la Ansamblul artistic „Doina“ al Armatei din Bucuresti (1969-1971); redactor al emisiunilor de actualitate muzicală la Radio Timisoara (1971-1976); secretar muzical (1976-1993), director interimar (1980); consultant artistic (1993-2009) la Filarmonica „Banatul“ Timisoara. Profesor la Universitatea „Tibiscus“ din Timisoara. Muzicolog, Premiul Uniunii Compozitorilor.
TONITZA – IORDACHE, Michaela – n. 9 .11.1942 – Bucureşti – d. 2010. Studii: Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatura Română (promoţia 1967); Universitatea din Viena, Institutul de Ştiinţe Teatrale (1965-1966). Doctor în filologie în 1975. Între anii 1968-1979 şi din 1991 până în 2010 activează şi ca profesor la UATC Bucureşti, în prima perioadă la Secţia Filmologie, apoi la Secţia Teatrologie, fiind şi conducător de doctorat. Între 1979-1983 este secretar literar apoi director adjunct la Teatrul Mic. Între 1983-1986 activează ca secretar literar la Teatrul Ion Creangă. Din 1986 până în 2007 a fost director la Teatrul Ţăndărică, in perioada directoratului ei punându-se în scenă numeroase spectacole marcante ale teatrului şi având loc numeroase turnee in străinătate şi participări la festivaluri mondiale. A avut un rol deosebit de important şi la înfiinţarea secţiei Păpuşi /Marionete a Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, la reînfiinţarea UNIMA ROMÂNIA în 1990 şi la organizarea celui de-al IV-lea Festival mondial al teatrelor de păpusi şi marionete de la Bucureşti. A fost consilier internaţional UNIMA şi vicepreşedinte UNIMA ROMÂNIA din 1991. Este autoarea volumelor Arta Teatrului (1975), Eliza, viaţa actriţei Eliza Petrăchescu (1980), Despre joc (1981) şi a numeroase articole de specialitate. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]
TOPOR, Mioara – n. 1. 06. 1955, Brăila. Studii: UAT Târgu-Mureş. Cursuri CSPC. Absolventă în 1988 a masteratului Vorbire și limbaj în artele spectacolului la UAT Tg. Mureş. Artist păpuşar din anul 1979 la Teatrul Ariel din Tg. Mureş. Roluri importante: Stanca din Stan Bolovan, Luţă din Papuciada de Camil Petrescu, şi în spectacolele Elefănţelul curios, Cenuşăreasa, Ivan Turbincă, Jungla X (regia Gigi Caciuleanu), Califul barză (regia Oana Leahu), Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu; Marele Kaa în Cartea Junglei regia Kiraly István. Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Tip si Top, regia Maria Mierlut.
TŐRŐK [FŐLDES] Edith – a activat în teatrul dramatic ca scenograf (din 1950; 1960 – Opera Maghiară din Cluj). Scenograf, păpuşi, spectacolul Aventură în Cosmos de Xenia şi Radu Boeşteanu, regia Pal Antal, Teatrul de Păpuşi din Targu-Mureş, 1960. Ref. revista Teatrul nr. 9/1960 [scenografia Cucuietii].
TOSCANI, N. Al. – Regizor de teatru dramatic. A pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Craiova Povestea timpului pierdut de E. Şvarţ în 1950 (muzica Romeo Rădescu, scenografia Mircea Matcaboji, Ioana Constantinescu şi Horia Davidescu).
TOTH Angela – v. PÁSKUY, Angela
TÓTH Erzebet – Cântăreaţă de muzică populară maghiară, director la Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş în anii 1970.
TÓTH Eszter – scenograf si constructor de păpuşi. La secţia de teatru de păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara Ionică Măzărică de Markó Róbert, regia Csató Kata, 2012.
TÓTH Francisc – Grafician. A activat şi ca scenograf la Teatrul de Marionete Arad în perioada 1955-1959. Iepurele îngâmfat – de S. Mihalcov, regia C. Frangopol, marionete şi decoruri – 1955; Cei cinci chinezi de Mihai Crişan şi Ildiko Kovacs, regia Cristian Frangopol, marionete şi decoruri -1955. Crăiasa zăpezilor – 1956, regia Cristian Frangopol. Ref. Toma Hogea, vol. I, pg. 78.
TOTH, Rozalia – Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad. Nu avem date.
TRĂILESCU, Cornel – n. 11 august 1926, Timişoara. Studii: Conservatorul Municipal; Institutul de Artă din Timișoara, 1945-1949. Compozitor, a realizat (în colaborare cu L. Rooth) la Teatrul de Păpuşi din Timişoara muzica spectacolelor Căsuţa urşilor (1951), Cei mai buni prieteni (1951). Din 1946 până în 1949, a fost corepetitor la Opera Română din Timișoara. 1950-1955 maestru de cor la Teatrul de Stat de Operetă din București, la Opera Română din București, dirijor din 1955; director la Opera Română (1992-1993). Dirijor, important compozitor. Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004).
TRIF, Ion Aurelian – n. 27 oct. 1955, Bucureşti. Studii: Institutul Politehnic Traian Vuia din Timişoara, Institutul de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti. Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1986-1988 şi din nou după 1995. La Teatrul de Păpuşi din Timişoara a realizat numeroase spectacole care au dovedit valoarea şi originalitatea sa (Capra cu trei iezi etc.) Cadru didactic asociat la Facultatea de Construcţii a Institutului Politehnic din Timişoara la disciplina Ambient şi arhitectura de interior, studiul formei. Premii de arhitectură (proiecte realizate). [C.P.]
TRIPA, Rin [Florin] – n. 09.06.1956, Buzău. Studii: Şcoala Populară de Artă Oradea şi cursurile de perfecţionare CSPC. Bucureşti. Valoros artist păpuşar, activează la Teatrul Arcadia din Oradea, unde a realizat numeroase roluri în spectacolele: Ursuleţul Rimcimcim, Cel mai frumos cântec, Povestea porcului, Albă ca zăpada, Bufonii, Trei iezi cântăreţi, Cele trei domniţe, Cadou pentru pitic de Seres Lajos, 2003, regia Victor Ioan Frunză, Căţeluşul albastru – adaptare liberă după Jan Lewitt – George Him şi regia Urbán Gyula, 2003, Păcală de Ion Lucian şi Virgil Puicea după Ion Creangă, 2004, regia Ion Mâinea (rolul titular), Cheiţa de aur de Igor Lungu după Aleksei Tolstoi, 2010, regia Igor Lungu (rolul Tata Carlo) etc. Baronul în Aventurile celebrului baron Münchhausen de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici după G.A.Bürger, regia Alina Hiristea; Jeff în Căţeluşul albastru, adaptare liberă după Jan Lewitt şi George Him, regia Urbán Gyula; Păcală în Păcală de Ion Lucian şi Virgil Puicea după Ion Creangă, regia Ion Mâinea; rolurile Vânătorul şi Bâlbâilă în Albă ca Zăpada, improvizaţie după Fraţii Grimm, regia Sebastian Bărbălan; rolurile Akela, Burdeo în Noaptea cea mare de Ecaterina Mihăescu Păun, după Rudyard Kippling, regia Mihai Păun; rolul Don Quijote în Morile de vânt ale lui Sancho Panza de Ecaterina Mihăescu-Păun după Cervantes, regia Mihai Păun; rolul Tata Carlo în Cheiţa de aur, adaptare de Igor Lungu după Alexei Tolstoi, regia Igor Lungu; rolul Profesorul Aronnax în 20.000 de leghe sub mări, adaptare după Jules Verne, regia Radu Dinulescu..
TROTONGHI, Lucia [CRISTESCU, Lucica] – ….d… Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Constanţa între anii 1956-1971. A realizat numeroase spectacole semnând de obicei păpuşile (Poveste fără cuvinte, Micul Prinţ, Fram – ursul polar, Sânziana şi Pepelea, Cartea cu Apolodor, Nils Prichindelul). Spectacole de referinţă: Micul Prinţ, Isprăvile viteazului Heracle, (ambele în regia lui Claudiu Cristescu), Copilul din stele (alături de Eugenia Tărăşescu-Jianu şi Şerban Jianu). A realizat şi decorul unei piese la Ţăndărică în 1952. Ref. Contemporanul nr. 40/30 sept. 1960; Teatrul nr. 9/1965. [C.P.]
TRUICĂ, Ion – [Gheorghe] – n. 16 noiembrie 1935, Caracal. Studii: Absolvent Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”. Cunoscut creator de filme de animaţie (peste 50), grafician și scenograf, laureat al multor festivaluri internaţionale de film de animaţie. A activat şi ca scenograf la Teatrul Ţăndărică în 1967 (decorurile la Papuciada de Camil Petrescu, regia Nicolae Massim) şi 1970 (Strop de rouă brotăcelul). A predat cursuri şi la Masteratul de tehnologii digitale în spectacolul de animaţie la UNATC mai mulţi ani. Profesor şi la Secţia Păpuşi/Marionete a Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi. Autor a numeroase carti de teorie a scenografiei în teatrul dramatic si în filmul de animatie. Premiul academic al Uniunii Cineastilor (UCIN) pe anul 2010 pentru lucrarea “Arta Compozitiei”. Ref. Teatrul nr. 4/1970. [C.P.]
TRUŢĂ, Victor, n. 1931, Reghin. Sculptor şi constructor de păpuşi legendar, a activat la Teatrul Gulliver din 1955 până în 1991. Premiul de excelenţă pentru corpul tehnic, acordat de UNIMA România şi Teatrul Tăndărică, Bucureşti 2011.
TUDOR, Gabriel – Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. A jucat în Motanul încălţat , regia Bogdan Tudor Pelerin, 2007.
TUDOR, George – n. 22.03.1958, Bucureşti. Studii: IATC Bucureşti, actorie, absolvent în 1982. A activat ca actor şi artist păpusar şi la Teatrul pentru Copii Arlechino din Braşov unde a realizat şi regia artistică a spectacolelor Ce zile frumoase de S. Beckett şi Pup şi Pap de T. George.
TUDOR, Ioana – n. 21.12.1984. Studii: 1999-2003 Liceul de Artă Sibiu, secţia Pictură; UNATC, secţia Scenografie, 2004-2008; Masterat Tehnologii digitale in teatrul de animatie. 2008-2009, Trupa Dell’ Arte, colaborare ca actriţă. A colaborat ca scenograf cu Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea în 2007 – Frumoasa adormită – spectacol de marionete, scenariul şi regia Alin Antemir. Motanul încălţat – regia Daniel Stanciu, Teatrul Gulliver Galati. Activează şi ca actriţă şi artist păpuşar: compania Dell’Arte (2008), din 2009 în cadrul Asociatiei Acsis joacă în spectacole pentru copii, în grădiniţe şi scoli. Premiul pentru Debut la Festivalul Gulliver – Galati 2006, pentru scenografia spectacolului Alice în ţara minunilor, Teatrul “Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, regia Alin Antemir. Premiul pentru debut, Festivalul Gulliver 2010, scenografia spectacolului “Motanul încălţat” – Teatrul Gulliver Galaţi.
TUDOR PELERIN, Bogdan – regizor. La Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea a realizat spectacolele Cocoşelul neascultător de Ion Lucian, scenografia Bogdan Spătaru, muzica Zeno Apostolache, 2009; Aventurile lui Pinocchio, scenariul şi regia Bogdan Tudor Pelerin, 2008; Croitorașul cel viteaz, Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin – Timișoara.
TUDORAN, Rodica – [eronat în revista Teatrul; TUDOROIU, v. mai jos]
TUDOSE, Ecaterina – Roluri în Ivan Turbincă, coproducţie a Teatrului „Jean Bart” Tulcea şi Compania de Teatru Synchret Iaşi, regia Ciprian Huţanu.
TUDURI, Alina [Nicoleta] – Artist păpuşar. Studii: UAT George Enescu, Secţia Păpuşi/Marionete, 2012; Masterat Păpuşi/Marionete. Cenuşăreasa, coproducţie a Teatrului „Jean Bart” Tulcea şi Compania de Teatru Synchret Iaşi, regia Ciprian Huţanu.
TUDOROIU, Rodica – [n. SPĂTARU] – n. 1948 – d. 1998. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova din 1971. A jucat peste 30 de roluri: Vulpea (în Balonul scăpat), Ghiduş (în Prima lecţie). A mai jucat în Printesa Majolenka, 1976; Prâslea cel Voinic şi merele de aur de Victor Leahu în 1977; Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, în 1982; Aventurile Alisei în Ţara Minunilor, în 1986. Ref. Printesa Majolenka, în Teatrul nr. 4/1976; Praslea cel Voinic şi merele de aur de Victor Leahu în Teatrul nr. 11/1977; Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, în Teatrul 1/1982; Eugenia Stoica Zaimu, Aventurile Alisei în Tara Minunilor, Teatrul de Papusi din Craiova, în Teatrul nr. 7-8/1986
TULBURE, Raluca – n. 2. 05. 1956, Bucureşti. Studii: Facultatea de limbi străine [secţia rusă-engleză] a Universităţii din Bucureşti, cursurile de vară de limba bulgară ale Universităţii Kiril şi Metodiu din Veliko Târnovo -Bulgaria. După ce activează ca bibliotecar la Biblioteca Naţională şi la Biblioteca Municipală Mihail Sadoveanu este, din 1990, secretar literar la Teatrul Ţăndărică. Între anii 1975-1996 a avut rubrici permanente sau a colaborat la multe publicaţii cu cronici de teatru şi film, interviuri, traduceri (în Săptămâna culturală, Contemporanul, Cronica, Urzica, Convorbiri literare, Teatrul, Ramuri, Telefax, Teatrul azi, Luceafărul, Adevărul, Radiodifuziunea Română), multe dintre acestea despre teatrul de animatie. Membru în numeroase jurii ale unor festivaluri de gen (PUCK, Gulliver etc.). Autoarea unor monografii ale Teatrului Ţăndarică. Organizator al festivalului internaţional al teatrelor de animaţie Bucurii pentru copii (din 2005 pana în prezent). Organizator al Expoziţiei de scenografie de teatru de păpuşi din Romania de la Tolosa, Spania. A publicat mai multe traduceri din engleza, franceza, bulgara, Philippe Walter – Mitologia creştină, 2005, doua romane de Daphne du Maurier etc. Din 1994 participă la Programul “NOROC” initiat de UNITER (management cultural şi teatral).
TULPAN, L. – pictor. A realizat sculptura şi constructia marionetelor după schitele Baronului George von Löwendahl pentru Teatrul de Marionete al lui Theodor Nastasi de la Cernăuţi în 1928 (Directorul de scenă; Bastien şi Bastienne). Artist marionetist la Teatrul de Marionete al lui Theodor Nastasi de la Cernăuţi în 1928 în spectacolele Directorul de scenă; Bastien şi Bastienne. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, 1999.
TURBUCZ Márton – conducerea muzicala, spectacolul Nichita, viteazul rus, 1953, Teatrul de Păpuşi Oradea.
TURC, Anton – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.
TURCU, Ilie – n. 20. 06. 1967, Craiova. Studii: Academia de Artă Teatrală Tg.-Mureş, promoţia 1994, clasa Cornel Popescu; actor şi artist păpuşar la Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri din Craiova din 1998 unde a realizat numeroase roluri până în prezent (în Albă ca zăpada, Jocuri magice, Păcală în satul lui, Cartea cu Apolodor, Harap Alb, Dănilă Prepeleac, Amnarul, Şoricelul şi balerina de porţelan, Frumoasa şi bestia, Degeţica, Motanul încălţat, Sarea în Bucate etc.).
TURCU, Oana Mihaela – artist marionetist şi actriţă la Teatrul de Marionete Arad. Roluri în D-l Goe şi Vizita, regia Lăcrimioara Szlanko.
TURCUŢ, Anca – Studii: 1996/2000- Liceul de Artă, Oradea; 2000/2004- Facultatea de Muzică, specializare Actorie, Universitatea din Oradea; Licenţă la Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L. Caragiale” București. A fost angajată a teatrului Arcadia din Oradea din 2007. A realizat numeroase roluri la Teatrul de Stat Oradea, şi activeaza la Teatrul Arcadia din Oradea, unde a jucat în Noaptea cea Mare, Albă ca Zăpada (rolul titular), Apolodor pinguinul călător de Gellu Naum, regia Ion Mâinea, Martinel în Samy, purceluşul de porţelan, regia Urbán Gyula; Prinţesa în Făt-Frumos cel mofturos şi un zmeu întors pe dos, regia Mihai Păun; Bunicuţa în Întâmplări cu Scufiţa Roşie de Ecaterina Mihăescu-Păun, după Charles Perrault, regia Szele Vera; Căpşunica în Aventurile lui Cipollino de Ecaterina Mihăescu-Păun, regia Mihai Păun; Fetiţa cu părul azuriu în Cheiţa de aur de Igor Lungu după Alexei Tolstoi, regia artistică Igor Lungu, etc.
TŰRK, Peter – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Das Tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; Winterfest im Walde/ Moş Gerilă în pădure de Hedwiga Szaunig, 1956, Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
TUŢU ANTON, Luminiţa – a făcut regia spectacolului Căutăm o poveste la Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandri din Bacău.
– Ţ –
ŢĂRANU, Ion – n. 19 aprilie 1940, Munteni, judeţul Iaşi. Studii: 1962 – 1967 Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza”. Dramaturg. O poveste cu poveşti, aparuta în volumul colectiv „Firul vieţii”, jucată în 1978 la Teatrul „Luceafărul” din Iaşi; 1981 – O aventură de zile mari, Teatrul de Animaţie din Bacău. 1977- Premiul Consiliului Culturii pentru piesa „O poveste cu poveşti”.
ŢEICU, Marius – n. 1945, Reşiţa. Studii: Liceul de muzică din Timișoara – 1963, secția oboi-pian; Academia de Muzică din București în 1968 la secția dirijat. Numeroase premii ale Uniunii Compozitorilor si la Festivalul de la Mamaia. Compozitor şi interpret de muzică uşoară. Autor al mai multor musicaluri pentru copii care au fost jucate în teatrele lirice din tara. In teatrul de păpuşi a realizat muzica spectacolelor: 1966, Gulliver în ţara păpuşilor, Ţăndărică, 1995 – Gulliver de Silvia Kerim, Ţăndărică, 1997 – Frumoasa din Pădurea Adormită de Silvia Kerim, Ţăndărică. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.
ŢEPORDEI, Alina – artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Braşov. A jucat rolul Prinţul în Cenuşăreasa de Irina Bădescu în 1958. Ref. Teatrul nr. 12/1958.
ŢERINEANU, Ion – director la Teatrul de Păpuşi din Botoşani între anii 1957-1958.
ŢIGAN, Emil – [pseudonim literar Emil CILAN] – n. 18.08.1943, satul Cil, comuna Almaş, jud. Arad – d. 5.10.1993. Studii: Facultatea de Filologie, Universitatea din Cluj. Director al Teatrului de Marionete din Arad între anii 1986 – 1993. A scris o dramatizare după Dumbrava minunată care se joacă şi astăzi. Publicist, a fost redactor la publicaţiile Caietul cinefilului şi Magazin Cinematografic.
ŢINTAR, Marcel – regizor de teatru si film. Regia spectacolului Dănilă Prepeleac după Ion Creangă, la Teatrul Vasile Alecsandri din Bacău.
ŢIU, Muguraşa – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov.
ŢOCU, Rodica – Artist păpuşar la Teatrul Luceafărul din Iaşi în 1986; apoi la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti. S-a transferat apoi la Teatrul Fantasio din Constanţa – Secţia pentru copii (2002). Ref. Pinochio, Teatrul Luceafarul din Iaşi, in Teatrul nr. 11-12/1986 [regia Constantin Brehnescu]
ŢOPA, Dan – n. 2 august 1958. Studii: 1988 Şcoala de arte Octav Enigarescu, secţiile Regie teatru si Artă Decorativa; 1992/1996 Academia de teatru Thalia Târgovişte; 1996 Cursuri de specializare în Teatrul Contemporan susţinute de prof. Univ. Scott Johnston – Scotia; 2001 Sustinerea licentei in cadrul Universitatea de Arta Teatrala Targu Mures – licenţiat în artele spectacolului- actorie; 2002 Masterat/ Managementul firmei din cadrul Facultaţii de ştiinte economice – Universitatea Valahia Târgovişte; 2005 Universitatea de Arta Teatrala Târgu Mureş – licenţiat în artele spectacolului- regie de teatru. 1992/1996 – Director general al Teatrului pentru copii Neghinita Târgovişte; Manager general Teatrul Municipal Târgovişte, 2010-2012; 1996/1998 – Director si initiator al Festivalului si Târgului păpuşarilor, Târgovişte; 1997/2011 – Director al Festivalului “Papusile vii” Târgovişte. Regizor, scenograf. Cocoşelul neascultător de Ion Lucian, scenografia Sorana Ţopa, Teatrul Merlin Timişoara, 2007; Iepuraşul increzut, scenografia Sorana Ţopa, Teatrul Andrei Mureşanu, Sfantul Gheorghe, 2007; Ivan Turbincă, omul care a păcălit moartea sau nu... de Radu Macrinici, scenografia Sorana Ţopa, Teatrul Municipal Baia Mare, 2009; Lupul şi cei trei purceluşi (masti-costum), scenografia Sorana Ţopa, Teatrul Municipal Baia Mare, 2009; Fata babei şi fata moşneagului, regia şi scenografia Dan Ţopa, Teatrul Pentru Copii şi Tineret „Mihai Popescu” din Târgovişte, 2010. Hansel si Gretel (mascote), scenografia Sorana Ţopa, Teatrul Municipal Târgovişte, 2011; Aventurile peştişorului azuriu, regia şi scenografia Dan Ţopa (black light), 2013.
ŢOPA, Liliana – v. FISCHER, Liliana
ŢOPA, Sorana Elena – n. 6 martie 1988, Târgovişte. Studii: 2004 Scoala Populară de Arte, Artă Modernă, grafică şi arte vizuale; 2006 Liceul de Muzică si Arte Plastice Balaşa Doamna, arhitectură; 2009 Absolvent UNATC Bucuresti, Facultatea de Teatru, sectia Scenografie; 2011 Masterat UNATC Bucuresti, Facultatea de Teatru, sectia Scenografie. Scenograf. 2007 – scenografia spectacolului Cocoşelul neascultător de Ion Lucian, regia Dan Ţopa, Teatrul Merlin Timişoara; 2007 – Iepuraşul increzut, regia Dan Ţopa, Teatrul Andrei Mureşanu, Sfantul Gheorghe; 2008 – Neghiniţa, regia Geo Balint, Teatrul pentru copii şi Tineret Târgovişte; 2009 – Ivan Turbincă, omul care a păcălit moartea sau nu.. de Radu Macrinici, regia Dan Ţopa, Teatrul Municipal Baia Mare; 2009 – Lupul şi cei trei purceluşi (masti-costum), regia Dan Ţopa, Teatrul Municipal Baia Mare; 2011- Hansel si Gretel (mascote) regia Dan Topa, Teatrul Municipal Targoviste.
ŢUGULEA, Eugen – n. 10 aprilie 1931, Vaslui. Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti, 1955. Actor la Teatrul de Stat din Oradea. Regizor. Regia, Sanziana şi Pepelea, 1971; Fetiţa cu chibrituri de Angel Cârstea după H.C.Andersen, Teatrul de Păpuşi Oradea, 1985.
ŢUŢUIANU, Loredana – v. LUCA, Loredana
