Personalități – S și Ș

A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z

SABADOS, Lucian – n. 1956, Ploieşti. Studii: absolvent al UNATC, secţia Teatrologie. Pana în 2012, director al Teatrului Toma Caragiu din Ploieşti (unde functioneaza si secţia de teatru de păpuşi, Teatrul Ciufulici). S-a afirmat ca regizor de teatru dramatic. La teatrul Ciufulici din Ploiesti a pus în scenă piesa Un altfel de rege [Regele gol] dupa E. Schwartz.

SABĂU, Ioan – n. 30.08.1931, Oradea. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea în perioada 1955-1960. Roluri realizate în spectacolele: Artiştii pădurii, Căsuţa poveştilor, Albă ca zăpada, Iepuraşul fricos, Meşterii din Dovleceni, Fabule, Punguţa cu doi bani, A fost odată…

SACHELARIE, Dan – scenograf de teatru dramatic între anii 1955-1974 [Bacau, Constanta, Fantasio, TES]. A colaborat ca scenograf si cu Teatrul de Păpuşi din Constanta.

SADOVA, Marietta – [pseudonim după numele sotului ei, Ion Marin SADOVEANU, care era şi acesta un pseudonim] – n. 14 iulie 1897, Sibiu – d.17 iulie 1981, București. Regizor român de seamă şi actrită, vedetă de film, a cărei activitate principală s-a desfăşurat în teatrul dramatic. A pus în scenă la Ţăndărică  în 1951 Porumbelul alb de Gabriel Teodorescu şi Mircea Popescu. A fost condamnata politic la închisoare alături de alti intelectuali (Constantin Noica, Dinu Pillat, Arșavir Acterian, Sergiu Al–George, Theodor Enescu, Alexandru Paleologu, Anca Cantacuzino, Ion Negoițescu, Nicolae Steinhardt, Vladimir Streinu, Păstorel Teodoreanu), în 1959, sub pretextul că a adus de la Paris cărti de Mircea Eliade și Emil Cioran pe care le-a dat prietenilor pentru a-şi face copii dupa ele. După eliberare, a activat ca regizoare de teatru şi de film şi ca profesoară la IATC. [C.P.]

SADOVEANU, Ion Marin – [nume real Iancu-Leonte MARINESCU] – n. 1893 – d. 1964. Romancier, distins critic şi istoric de teatru. A făcut în numeroase articole şi conferinţe referiri la teatrul de păpuşi, fiind un cunoscător profund al tradiţiei teatrului turc de păpuşi Karagöz. A tradus şi adaptat o piesă de Karagöz, Ridgway şi poporul turc. Este autorul primelor cronici despre spectacolele Teatrului Tăndărică si despre Dorina Tănăsescu. [C.P.]

SAKKA, Salah-el- – artist egiptean, a studiat teatrul de păpuşi şi marionete la Teatrul Tăndărică. A jucat la acest teatru ca artist marionetist în spectacolul Cartea cu Apolodor, regia Margareta Niculescu, 1962. Ref. Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962

SALA, Bogdana – n. 29.09.1944, Bucureşti. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1969-1995, a realizat numeroase roluri în acest teatru. A lucrat şi cu echipe şcolare în limba germană apreciate spectacole de amatori. Ref. revista Teatrul nr. 3/1981, Croitorasul cel viteaz; revista Teatrul nr. 7-8/1983 Ivan Turbinca

SALMEN, Michael – n. 25.06. 1955, Sibiu. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germana, între anii 1976-1990. A jucat in Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici şi Viniciu Gafita, traducere de Ruth Lissai, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Mascariciul); Der gestifelte Kater / Motanul încăltat, de V.M. Visan, regia Lilly Krauss, 1980; Die seeräuber und ich schatz / Comoara piratilor de Dan Hândoreanu, 1983, regia Günther Bock; Piticul urias, regia şi scenografia Dan Fraticiu, 1988; Premiul de interpretare pentru rolul Mascariciul din spectacolul Der salz in der speise / Sarea in bucate de Alecu Popovici si Viniciu Gafita, traducere de Ruth Lissai, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Eustatiu Gregorian, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, la Festivalul Ion Creanga de la Bacau, 1978; Premiul III pentru interpretare pentru rolul Piticul Urias din Piticul urias, la Săptămana teatrelor de păpuşi Constanta 1989. Ref. Teatrul nr. 12/1978; Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; La bufnita vesela de Viorica Huber Rogoz, in revista Teatrul nr. 11/1982; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

SALZER, Gerda – A fost regizoare la Teatrul de Păpuşi din Braşov (1949).

SÁNDOR Ildikó – n. 31. 01. 1974. Studii:  Universitatea Babes-Bolyai, Filologie. Data angajării la Teatrul Puck ca artist păpuşar: 2001 septembrie. Roluri importante: Pasărea în Cipi de Fodor Sándor, regia Varga Ibolya, 2008; Ophelia în Teatrul umbrelor, regia Rumi László, 2005; Prinţesa în Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, 2000; Robert Gida în Ursuleţul Winnie Pooh de A.A. Milne regia Kovács Ildikó, 2001. Pisica în  Muzicanţii din Bremen după Fraţii Grimm, regia Traian Savinescu, 2009. Elefănţelul curios, de Rudyard Kipling, regia Varga Ibolya,  2001; Frumoasa şi urâtul satului de Purdi Mihály regia Szabó Zsuzsa, 2003. Premii: Premiul de interpretare pentru rolul Ophelia în spectacolul Teatrul Umbrelor.

SANDU, Andreea, [nume real DOMINTE, Lenuţa], – n. 26.07.1967, Tamasi, Bacău. Studii: 1981-1985, Liceul Pedagogic Ştefan cel Mare, Bacău; 1985-1987, Şcoala populară de artă (secţia actorie), Bacău, profesori Geo Popa şi Ion Ghelu Destelnica; 2001-2006, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, absolventă a Facultătii de Teatru şi Televiziune, Profilul Arta teatrala, Specializarea Actorie, profesor Gelu Badea; 2008-2010, Universitatea George Bacovia, Bacău, Facultatea de Management, specializarea Managementul afacerilor, master. 1992-1993, Cursuri de mânuire păpuşi, improvizaţie, mişcare şi mobilitate corporală, Teatrul de Animaţie, Bacău. Activitate in domeniu: 1993, Actriţă, artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandri, Bacău. 2006, Director adjunct, Teatrul Municipal Bacovia, secţia Animaţie, Bacău. Sef de secţie la Teatrul de Păpuşi din Bacău in 2012. Roluri: 1993 – Trenuletul fermecat, regia Octav Şerban – Mia (principal); 1993 – Guliver în Tara Papusilor, rolul Totolina (principal); 1993 – roluri diverse în Arvinte si Pepelea, regia Dan Alexandrescu; 1993 – Tandala se însoara, roluri: Aneta, bocitoare, regia Valeriu Josanu; 1994- Cenuşăreasa , regia Constantin Brehnescu: Zâna, Iuditha; 1995- Pinocchio şi Pichia, regia Laurenţiu Budău, – Grăsana, Zâna, Ermenegilda; 1998 – Facerea lumii, regia Branduşa Zaiţa Silvestru, – Eva (principal), îngeraş, drac; 1996 – Uriaşul pădurii, regia Corneliu Dobrescu, – Ileana (principal); 1997- Dumbrava minunata, regia Petru Valter, Domniţa, Floarea soarelui, Bursucul, Vraciul; 1999 – Floarea recunoştinţei, regia Aurora Cioroabă; 2000 – „Tăulică Făt-Frumos, regia Bogdan Ulmu; 1998- Fabule pe portativ, rolul bunica (principal), regia Corneliu Dobrescu; 1999  – În căutarea unei poveşti, regia Luminiţa Tuţu, rolul Cristina (principal), 1992 – Atelier deschis (spectacol de pantomimă), regia Valentin Lozincă; 2001 – Ionică Apărece şi Domnita Albăstriţa, regia Bogdan Ulmu, – Olăcarul, Împăratul Albastru;  2002 – Chiriţa in provincie, regia Bogdan Ulmu, – Şarl; 2001 – Raţusca cea urată, regia Laurenţiu Budău  – roluri: Raţa mamă, Rătuşca, Papagalul, Fetiţa; 1998, Regele Cerb – Angela, regia Doina Zotincă; 2001 – Poveste chinezească, regia Oana Leahu – slujnica Mandarinului; 2000 – Mărioara şi Vasilache, regia Corneliu Dobrescu, roluri: Dracul, Pichi, Baba, Moartea; 1998 – Orasul mincinoşilor, regia Geo Balint, rol: Ministrul (principal); 1999 – Şoricelul şi păpuşa, regia Radu Popovici; 1997  – Sanziana şi Pepelea, regia Doina Zotincă, rol: Sânziana; 1998- Hänsel  şi Gretel, regia Stelian Preda, rol: Mama; 2000 – Punguta cu doi bani,  regia C. Brehnescu, rol: Baba Lipia; 1999 – Făt-Frumos şi Balaurul, regia Stelian Preda; 2002 – Harap-Alb, regia Puiu Stoicescu; 2000 – Jurămant de eternă neuitare, regia Laurenţiu Budău, roluri: Ana Frank, Simone Weill, Israel; 2003 – Înşir’te mărgărite, regia Radu Olăreanu, rol: Vrăjitoarea Kunda; 1996 – Rătoiul albastru, regia Petru Valter, rol: Veronica; 2004 – Făt-Frumos şi Vrăjitoarea, regia Nicolae Rosioru, roluri: Zâna florilor, Vulpea; 2002- Pinocchio, rol: Pinocchio, regia Laurenţiu Budău; 2005 – Jack si vrejul de fasole, regia Laurenţiu Budău; 2004- Vrăjitorul din Oz,  regia Laurenţiu Budău, rol: Dorothy; 2005- Neghinita, regia Geo Balint, rol: Doctorul; 2006 – Cei trei purcelusi, regia Geo Balint, rol: Nini; 2006 – Frumoasa şi Bestia, rol: Fata cea mijlocie, regia Valentin Dobrescu; 2006- Vreau sa numar stelele, regia Bogdan Ulmu, rol: Maimuţa; 2007- Motanul încălţat, regia Laurenţiu Budău, rol: Motanul; 2008- Dumbrava minunata, regia Oana Leahu – rol: Lizuca; 2009- Serenada pentru Cervantes, regia Laurenţiu Budău; 2009- Stan Patitu,  regia Bogdan Ulmu, rol: Scaraoschi; 2011- Povestea prostiei, regia Bogdan Ulmu. Premii: Premiul de interpretare pentru rolul Pinocchio la Festivalul Gulliver; 2006 nominalizare pentru rolul Harpa din Jack si vrejul de fasole la Festivalul Gulliver; 2007, Premiul pentru management artistic; 2009, Diploma pentru management cultural pentru promovarea si sustinerea teatrului de animatie (festivalul Bucurii pentru copii). Premiul 1, Cântarea României, recitare; 2003 – Colaborari cu Teatrul Dramatic “Bacovia” Bacau, Centrul International de Cultura “George Apostu” Bacau. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

SANDU, Eduard – n. 2 decembrie 1979, Iaşi. Studii: liceul teoretic “Al. I. Cuza”; Universitatea de Arte  “George Enescu”, Facultatea de Teatru, secţia Arta Actorului manuitor de Papuşi şi Marionete, clasa prof. univ. Emil Coşeru. Din 2011, membru al companiei de teatru experimental Uninvented Theatre  (Povestea lui Jester). Spectacol de ventrilocie. Dupa absolvire a activat la actor la teatrul “Mihai Eminescu“ din  Botosani, unde a realizat numeroase roluri, pana in 2011.

SANDU, Marian – n. 20 decembrie 1971, Dobroteşti, jud. Dolj. Studii: 1990-1996  Academia de Artă Ioan Andreescu, secţia sculptură, Cluj-Napoca; 1986-1990 Liceul de Artă, secţia pictura monumentala, Craiova. Activitate profesională: scenograf,  pictor, sculptor. Din 01.10.1998 pana in prezent pictor  la Teatrul de păpuşi „Puck”– Cluj-Napoca. Expoziţii personale 2010 expozitie de scenografie, Teatrul Ţăndărică, Bucureşti; 2009 Galeria UAP, Baia Mare; 2008 Galeria Veche, Cluj-Napoca; 2004 Galeria 1/1, Cluj-Napoca; 2004 Clubul Prometheus, Bucuresti, 2003  Sala Tempo Art, Muzeul judeţean, Bistriţa, 2002  Clubul Prometheus, Bucureşti, 1993  Casa Matei, Cluj-Napoca. A participat si la numeroase expoziţii naţionale de grup (1997  Salonul anual al artiştilor olteni, Muzeul de Arta, Craiova; 1995  Student Fest,Timişoara; 1994  Expoziţie de grup, Galeria UAP, Braşov, 1990  Salonul anual de sculptură, Galeria UAP, Cluj-Napoca. Scenografie: la Kinderoper Piccolino Wien, Viena, Austria: 2009  Hänsel  und Gretel, dupa fraţii Grimm; 2007  Der Ring des Nibelungen – Wagner; 2005 Die kleine Zauberflőte – W.A.Mozart; 2004  Bastien und Bastienne; 2004 Sound of Music – workshop- după Şt. Kranitz; 2001 Abu Hassan (Scheherezade) – Geschichten aus 1001 Nacht – Carl Maria von Weber; 2000  Romeo şi Julieta – William Shakespeare. La Teatrul de Păpuşi „Puck”, Cluj–Napoca: 2009 Muzicanţii din Bremen după fraţii Grimm; 2007   „Albă ca Zăpada” după fraţii Grimm; 2006  Punguţa cu doi bani – I. Creangă; 2003  „Nr. 13 Bis” ( „Rază de soare”); 2003  Hänsel  şi Gretel – după fraţii Grimm; 2003  „L`enfant et les sortileges”- operă de Maurice Ravel: scenografia Perrine Lacroix, asist. scenografie Sandu Marian; 2002 Motanul vrăjitoarei după Korky şi Thomas. La Teatrul de Păpuşi Baia-Mare: 2010 Frumoasa din pădurea adormită; 2008 Harap Alb – I.Creangă; 2007 Spărgătorul de nuci – P.I. Ceaikovski/E.T.A. Hofman – operă pentru copii; 2007 Hänsel  şi Gretel – după fraţii Grimm – operă pentru copii; 2006   „Regele Lear”- William Shakespeare.  La Teatrul de păpuşi Prichindel, Alba-Iulia: 2011   Cine va păzi clopoţeii?; 2009   Mica sirenă –H.Ch. Andersen; 2005   „Fetiţa cu chibrituri” – H.Ch.Andersen.  La Teatrul de animaţie Ţăndărică, Bucureşti: 2012 Dănilă Prepeleac după I. Creangă; 2011 Alice în Ţara Minunilor după Lewis  Carroll; 2010 Povestea porcului după I. Creangă. La Teatrul Arlechino, Braşov: 2012 Frumoasa Rapunzel după fraţii Grimm. Sculptură păpuşi:  la Teatrul de Păpuşi „Puck”, Cluj–Napoca: „Două împărătese”, „Dracul Sărac”, „Fetiţa cu chibrituri”, „Regele Lear”, „Spărgătorul de nuci”, „Hänsel  şi Gretel”, „Romeo şi Julieta”, „Abu Hassan”, „Copilul şi vrăjile”, „Nr. 13 bis”, „Gulliver”, „Ursuleţul Winnie-Pooh”, „Cenuşăreasa”, „Aladin”, „Albă ca Zăpada”, „Búbocska” / Băietelul, “Mărioara şi Vasilache”, „Árnyak szinháza” (Teatrul umbrelor) etc. Premii: 2008 Premiul pentru scenografie: “Spărgătorul de nuci”, la Festivalul international de la Uzghorod, Ucraina. La Teatrul Naţional, Cluj Napoca: „Revizorul”, “Zenobia”. La Opera Naţională Română, Cluj Napoca: „Nabucco”. La Teatrul Metropolis, Bucureşti: “Hamlet”.

SANDU, Mihai Gruia – n. 1956. Artist marionetist la Ţăndărică înainte de a absolvi IATC Bucureşti, secţia Arta Actorului. A jucat în: Legenda cântăreţului din flaut (rolul principal), Frumoasele pasiuni electrice, Anotimpurile mânzului (în regia lui Irina Niculescu). Ulterior a făcut o frumoasă carieră ca actor de teatru dramatic (a jucat la Teatrul Bulandra şi la Teatrul Mic), a colaborat cu Televiziunea Română (a jucat personajul principal al emisiunii-serial Arlecchino) şi cu PRO TV. În prezent este şi profesor de actorie la UATC Bucureşti şi a avut o contributie esentială la formarea actoricească a numeroşi studenti ai sectiei Păpuşi/Marionete de la UNATC, realizand cu ei memorabile spectacole de Commedia dell’ Arte şi excelente studii de actorie pe fragmente din piesele lui I.L.Caragiale. In teatrul de marionete a realizat regia spectacolelor Cei trei purcelusi, Frumoasa din pădurea adormită (Tăndărică). Ref. revista Teatrul nr. 10/1980; Legenda cantaretului de Vladimir Simon, in revista Teatrul nr. 5/1981  [C.P.]

SANDU, Oana – n. 5 august 1973, Vaslui. Studii: Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi 1996, actorie. 2006 master „Artele spectacolului”. Actrita, activeaza la Teatrul National din Iaşi. Asistent universitar la Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi, secţia Actorie, Catedra “Expresia şi educaţia corporală”.  Coregraf, Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri, Teatrul pentru Copii și  Tineret „Luceafărul” din Iași – regia Ion Ciubotaru, Cartea junglei, regia Oana Leahu, Teatrul Luceafarul Iaşi

SANDULOVICI, Radu – compozitor, Fram ursul polar (regia şi scenariul Constantin Brehnescu), Teatrul Luceafărul, Iaşi.

SAPDARU, Ion – n. 4 august 1961, Doroțcaia, Republica Moldova. Cunoscut actor, regizor și scenarist, cu numeroase premii de interpretare si regie. Studii: Facultatea de teatru din Chișinău în 1983 și facultatea de film VGIK din Moscova în 1989, masterat în regie clasa profesorului Ion Ungureanu în 1990. Este actor și regizor la Teatrul Național din Iași, este regizor la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, a colaborat cu numeroase teatre. A fost asistent la Facultatea de teatru G. Enescu, Iași (1990-1992, 1994-1997). La Teatrul Vasilache Botosani a realizat spectacolele Visul unei nopti de vară si O minune intr-un lan de porumb, iar la Teatrul Luceafărul din Iaşi Aventurile baronului Münchhausen repovestite de Ion Sapdaru. 2004 – Cluj-Napoca  – Festivalul Internaţional de  Artă a  Animaţiei „Puck – Animafest” – Premiul Puck– Animafest pentru spectacolul „Visul  unei nopţi de  vară” de William Shakespeare, regia – Ion  Sapdaru, scenografia Mihai Pastramagiu, Teatrul Vasilache Botosani.

SÁROSSY Endre – [eronat, SÁRASSY in revista Teatrul] – Compozitor. 1987 (în colaborare cu Nagy László) Punguta cu doi bani, regia Antal Pál, Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş; 1980, Tip şi Top, regia Maria Mierlut;  Micul Prinţ, Tg. Mureş, 1987. 2012 – Prinţul Garoafă, regia Gavril Cadariu, coproductie Teatrul Ariel Targu Mureş și Teatrul de Marionete din Eger, Ungaria. 1982-1983 colaboreaza cu Teatrul National din Târgu-Mureş. Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Tip si Top, regia Maria Mierlut.

SASCĂU, Nicolae –  n. Buhuşi [?] – d. 1977. Artist păpuşar popular tradiţional ambulant, elev al lui Costică Capră [Botomei Constantin].

SASU, Hani – Studii: arte plastice, secţia Ceramică. Sculptor, pictor, constructor păpuşi la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia. Cinci băieţi, toti isteţi, regia Radu Hăprian Dan, scenografia – Eustaţiu Gregorian.

SASU-HAŢEGAN, Elena – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.

SASU, Ştefan – n. 1941. Studii: IATC, Actorie, 1964. actor la Teatrul Naţional din Timişoara din 1964. A făcut regia spectacolelor Păcală 2006 şi Fata babei şi Fata moşneagului, Teatrul Merlin, Timişoara.  A jucat în filmul Pădureanca, 1987.

SAUCIUC, Emil – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea în 1983. Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1983 Fat Frumos cel urat [debut]

SAVA, Marcela – n. 6.03.1971, Piatra Neamţ. Studii de canto şi pictură la Şcoala Populară de Artă, a jucat în trupa de amatori ACT de la Piatra Neamţ, a participat la numeroase stagii de expresie corporală, muzică, commedia dell’arte etc. Absolventă a ATF Bucureşti, secţia Păpuşi/Marionete, promoţia 1996. Premiul Primus inter pares la Festivalul ATF Săptămâna uşilor deschise. Din 1996 artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică unde a realizat numeroase roluri în Adunarea păsărilor, Play Faust, Pinocchio, Motanul încălţat (regia Cristian Pepino, rolul Charles), Pasărea de foc (regia Irina Niculescu). Apoi a emigrat. [C.P.]

SAVA, Mircea – Artist păpuşar la Teatrul Luceafărul din Iaşi. A facut parte din echipa din 1973. Roluri în Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974, Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (regia Anca Ovanez-Dorosenco, 1975), Mofturi la Mosi, regia Constantin Brehnescu, 1975; Papusile nazdravane, 1980, regia Constantin Brehnescu; Mary Poppins, 1984. Ref. Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974. La Teatrul Luceafarul din Iaşi Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (regia Anca Ovanez-Dorosenco, 1975), Mofturi la Mosi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr. 11/1975; Teatrul, nr. 10/1979; Papusile nazdravane, Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, 1980, regia Constantin Brehnescu, revista Teatrul nr. 7-8/1980; Teatrul, 2/1984, Mary Poppins. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010

SAVANIU, Angela – v. FILIPESCU, Angela

SAVIN, V. Ramiro – la Teatrul de Păpuşi Oradea, în 1963, Harap Alb (vocea Spanului, Flamanzila).

SAVIN, Sergiu – [LEUCIUC Silviu] – n. 06.11.1941, Horodnicul de Sus. Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti,  1970, clasa prof. Ion Olteanu. Regizor de teatru dramatic, a colaborat cu multe teatre (National Iaşi şi Timisoara, Oradea etc.). A regizat spectacolul Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu la  Teatrul de Păpuşi din Oradea, 1983. Premiul I, etapa republicană a Festivalului naţional „Cântarea României”, 1983. Ref. Teatrul nr. 7-8/1983.

SAVINESCU, Traian –  n. 16.01.1950, Arad. Studii: 1991-1996 Academia de Muzică “G.Dima” Cluj-Napoca, regie teatru muzical (1996); 1992-1995 Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere / Teatru; 1969-1973 Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Chimie (1973). Activitatea: 2001- prezent, regizor artistic Teatrul “Puck” Cluj-Napoca; 2001-2005 director Teatrul ”Puck” Cluj-Napoca; 1991-2001 artist liric, Filarmonica ”Transilvania” Cluj-Napoca; 1973-1991 profesor de chimie, Liceul ”Terapia” Cluj-Napoca. A realizat regia unor spectacole la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (O cursă de pomină de Mariana Dan, 1989; Dănilă Prepeleac, 1991). A colaborat si cu Teatrul Tăndărică (Povestea porcului, 2010), Teatrul de Păpusi din Baia Mare (Frumoasa din pădurea adormită, Hänsel  si Gretel de E. Humperdinck) etc. Director al Teatrului Puck si organizator al Festivalului International PUCK. Spectacole în teatrul de animaţie: Fata moşului şi fata babei după Ion Creangă, Teatrul “Puck”Cluj-Napoca,1990; Dănilă Prepeleac după Ion Creangă, Teatrul “Puck” Cluj, 1991; Magii spectacol de autor, Teatrul Puck Cluj-Napoca, 2001; Inelul fermecat de Cristian Pepino, Teatrul “Puck” Cluj-Napoca, 2002; Copilul şi vrăjile de Maurice Ravel, operă cu păpuşi, Teatrul “Puck”, 2003; Anticarul de la 13 bis spectacol de autor, Teatrul “Puck” Cluj-Napoca, 2003; Hänsel  şi Gretel operă pentru copii (cu actori şi păpuşi) de Engelbert Humperdinck, Teatrul de Animaţie Baia Mare, 2007; Spărgătorul de nuci după E.T.A. Hoffman şi P. I. Ceaikovski, Teatrul de Animaţie Baia Mare, 2008; Dănilă Prepeleac după Ion Creangã, Teatrul “Puck” Cluj-Napoca, 2008; Muzicanţii din Bremen după Fraţii Grimm, Teatrul “Puck” Cluj-Napoca, 2009; Povestea porcului, după Ion Creangă, Teatrul Ţăndărică, Bucureşti, 2010; Aladin după basme arabe, Teatrul “Puck” Cluj-Napoca, 2011; Frumoasa Rapunzel după Fraţii Grimm, Teatrul ”Arlechino” Braşov, 2012; Albă-ca-Zăpada după Fraţii Grimm, Teatrul “Regina Maria”, Oradea, 2012. Muzică de spectacol: Cenuşăreasa, Teatrul “Puck” Cluj-Napoca, 1995; Magii Teatrul “Puck” Cluj-Napoca, 2001; Alina şi gâscănelul Teatrul “Puck” Cluj-Napoca, 2004. Alte activităţi: Iniţiatorul şi directorul artistic al  Festivalului Internaţional de Artă a Animaţiei “Puck-Animafest”, al Teatrului Puck, Cluj-Napoca, ediţiile din 2002, 2003, 2004 având ca invitaţi companii teatrale reprezentative din România dar şi din străinătate (Polonia, Israel, Bulgaria, Ucraina, Moldova, Ungaria, Bulgaria). Festivalul “Puck” reprezintă şi la acest moment cel mai important eveniment al teatrului clujean şi unul din cele mai importante festivaluri de gen din România. Basme-teatrale, scenarii şi dramatizări după texte de autori români şi din literatura universală (Povestea porcului, Frumoasa Rapunzel, Muzicanţii din Bremen, Aladin, etc.). Membru UNITER, Membru UNIMA. Premiul de regie la Festivalul Mondial al Teatrelor de Păpuşi “Interlalka”, Ujgorod, Ucraina, oct. 2008; Trofeul Festivalului “Guguţă”, Chişinău, Republica Moldova, oct. 2010, premiu acordat Teatrului de păpuşi Baia Mare pentru spectacolul Spărgătorul de nuci. Diploma de Excelenţă pentru Promovarea Teatrului de Animaţie pe plan Naţional şi Internaţional, Bucureşti, nov. 2009. Menţiune pentru Promovarea muzicii de operă în Teatrul de animaţie, acordată Teatrului de păpuşi din Baia Mare, Galaţi, 2007. Teatru radiofonic pentru copii, traduceri librete de operă (Farmacistul, La Canterina de J.Haydn; Isteaţa de Carl Orff); realizator de emisiuni culturale la TV.NCN Cluj-Napoca, spectacole preluate şi difuzate integral de TVR, NCN, TVR Internaţional (Magii, Bărbierul din Sevilla), TVR Cultural (Hänsel  şi Gretel, Povestea porcului). Ref. Teatrul nr. 7/1989, Teatrul azi nr. 12/1991.

SAVU, Alexandru – n. 1972. Studii: absolvent 2006 UA George Enescu Iaşi, secţia Păpuşi/Marionete, profesori Natalia Dănăilă, Ciprian Huţanu. Ulterior a urmat si cursurile sectiei Regie Teatru. In prezent, apreciat actor la Teatrul V. I. Popa din Barlad.

SAVU, Dan – Studii: 2007-2010 UNATC, secţia Păpuşi/Marionete. Artist păpuşar, Teatrul pentru Copii şi  Tineret „Aşchiuţă” – Piteşti 2006-2008. Colaboreaza cu Teatrul de Comedie din 2009. Roluri in: Craiasa zapezii – regia Mirela Nicolau; Unde sunt poveştile (regia Nicolae Banica, rolul Zmeul); Cenuşăreasa (regia Nicolae Banica); Cartea cu poveşti (Cocoşul); Legenda lacului invartita; Scufiţa Roşie de Carmen Călin după Fraţii Grimm (spectacol cu marionete) – interpret şi regizor, impreuna cu Andreea Botescu; Aşchiuţă în poveşti de Aurelia Floroiu, regia Florin Dumitru, 2013.

SASZET Géza – n. 1929, Hotoan, Satu Mare – d. 27 aprilie 2013,  Oradea.  Studii: Facultatea de Filosofie UBB Cluj. Poet, publicist, dramaturg român de expresie maghiara. Membru al Uniunii Scriitorilor din România Filiala Cluj şi al  Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal. Dramaturg, a scris piesa Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége /  Happy-end, adica poveştile se termina cu bine, jucata la mai multe teatre de păpuşi maghiare din România. A scris mai  multe piese pentru teatrul dramatic care s-au jucat la Teatrul Maghiar de Stat din  Cluj-Napoca. În  1973 Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul  Bizonyság.

SĂBĂDUŞ, Adriana – ? n. 14 iulie 1981.  artist păpuşar, Pasărea albastră, Teatrul de Păpuşi Oradea, 2012.

SĂNDULESCU, Ecaterina – n. 4.07.1943, Râmnicu Sărat. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea în perioada 1966-1970. Roluri interpretate în spectacolele: Amnarul, Tigrişorul Petre, Sarea-n bucate, Punguţa cu doi bani (Cocoşul), Pui de om, Haiducii, Oltul şi Mureşul, Omuleţul de puf, O fetiţă caută un cântec (rolul principal).

SĂNDULESCU, Elena – [n. PÂNZARU] – Bacău…. Valoros artist păpuşar, mai întâi la Teatrul de Animaţie din Bacău, apoi la Teatrul Ţăndărică, (din 1967 pana la pensionare), unde a realizat numeroase roluri memorabile în spectacole ca: Ileana Sânziana (regia Margareta Niculescu, 1967), Şoricelul şi păpuşa (regia Ştefan Lenkisch, 1968); Miu Cobiu’ (regia Stefan Lenkisch, 1969); Peter Pan (regia Ştefan Lenkisch, 1971); Pisica de una singură (regia Margareta Niculescu, 1976); Fraţii Criş (regia Stefan Lenkisch, 1977); Boroboaţă (regia Stefan Lenkisch, 1980); Osul de peşte fermecat (1981, regia Stefan Lenkisch); Noul nostru vecin (regia Irina Niculescu, 1983); Vitejii cetăţii Bade-Bade (1987), Cenuşăreasa (1990, regia Silviu Purcarete), Harap Alb (1992, regia Cristian Pepino, rolul principal). Alături de soţul ei, Ştefan Săndulescu, a realizat recitalul Vântură-lume (1989) care s-a bucurat de un deosebit succes la diferite festivaluri din tara şi străinătate. Ref. Teatrul nr. 8/1968; 2/1989.

SĂNDULESCU, Ştefan – n. … Bacău. Artist păpuşar, mai întâi la Teatrul de Animaţie din Bacău. A activat mai apoi la Teatrul Ţăndărică (din 1969), unde s-a făcut remarcat ca un excelent artist păpuşar. Recitalul său Vântură-lume (1988) demonstrează înaltul nivel profesional al artistului şi a fost prezentat cu succes în numeroase turnee în străinătate. Roluri în spectacole ca: Miu Cobiu’ (regia Stefan Lenkisch, 1969); Mingică Piciulică (1971); Bu-Ali (regia Stefan Lenkisch, 1971), Pisica de una singură (regia Margareta Niculescu, 1976); Pescarul şi norocul (1979, regia Irina Niculescu); Don Quijotte (1979, regia Ştefan Lenkisch); Strada prieteniei (1979, regia Irina Niculescu); Făt-frumos din lacrimă (regia Margareta Niculescu); Harap Alb (1992, regia Cristian Pepino, rolul Spânul), Vitejii cetăţii Bade-Bade (1987, regia Cristian Pepino), Aventuri cu Scufiţa Roşie (1986, regia Cristian Pepino), Cenuşăreasa (1990, regia Silviu Purcarete). Ref. Sanziana si Pepelea, regia Margareta Niculescu, 1974. in revista Teatrul nr. 9/1974; Sir si Elixir, regia Stefan Lenkisch, revista Teatrul nr. 4/1975; Teatrul nr. 2/1989. Pisica de una singura revista Teatrul nr. 3/1976

SĂRAC, Cristina – Simona – [SERAC], n. 7.06.1967, Brad, Jud. Hunedoara. Studii: Curs de perfecţionare la Bucureşti. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Oradea 1986 – 2003. Roluri realizate în spectacolele: Dumbrava minunată (Patrocle), Mary Poppins, Povestea porcului, Schiţe de Caragiale, Cenuşăreasa stă pe strada mea, Cadou pentru un pitic, Cine va păzi clopoţeii?, Tigrişorul Petre, Păsările de Aristofan, Albă ca zăpada (Maştera), Hänsel şi Gretel (Hänsel), Bufonii. Tommy – Fetiţa cu chibrituri de Angel Cârstea după H. C. Andersen, 1999, regia  Eugen Ţugulea; Calul, Caracatiţa, Capra – Aventurile celebrului baron Münchhausen de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici după G.A.Bürger, 2000, regia Alina Hiristea; Michael – Mary Poppins de P.L.Travers, adaptarea şi regia  Kovács György, 2001; Căţelul – Ursuleţul Rimcimcim de Jan Wilkowski, 2001, regia  Francisca Simionescu; Goe, Ionel, Un elev – Schiţe de I.L.Caragiale, 2002, regia  Ion Mâinea. Este şi autoarea adaptării textului Bufonii.

SĂRARU, Ruxandra [Ileana] – n. 17 aprilie 1959. Studii: 1983 – 1987, Universitatea Bucuresti, Facultatea Filosofie-Istorie. A fost secretar literar la Teatrul Ţăndarică între anii 1988-1993, editând două caiete documentare cu valoroase texte teoretice despre teatrul de animaţie (Caiet de documentare pentru creatorii din teatrele de păpuşi şi marionete, 1988, 1989, Ţăndărică, CCES, CSPC). A lucrat din 1990 la Societatea Română de Radiodifuziune ca redactor, realizator etc.

SĂSĂRAN, Iulian – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia. A jucat în Cine va păzi clopoţeii, regia  Teodora Popa, Micii Muşchetari, regia Teodora Popa, 2013.

SĂTEANU, Gitta T. [TOFAN] – coregraf Când râde un copil de M.Lăzureanu 1984, coregrafia Gitta T. Săteanu; 1989, Cenuşăreasa stă pe strada mea, Teatrul de Păpuşi Oradea. 1985-1987 a facut coregrafia unor spectacole la Teatrul de Stat Oradea.

SBARCEA, Anca –  n. 1.01.1957, Bucureşti. Studii: Absolventă a secţiei Scenografie la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, 1980. Scenograf la Teatrul Ţăndărică  între anii 1982-1991. Nică fără frică 1983, Vulpea de Stravinski (regia Irina Niculescu), Cartea cu jucării (regia Mona Chirilă). În prezent activează în Franţa în domeniul designului vestimentar. Ref. Teatrul nr. 7-8/1983. Nocturn Stravinski. Teatrul Ţăndarică. Petruska, Vulpea, in Teatrul nr. 11/1982; Nică fără frică de Nina Cassian Teatrul, nr. 7-8/1983;

SBÂRCEA, George – [CLAUDE ROMANO] – n. 23 martie 1914, Toplita Româna   – d. 27 iulie 2005. Studii: Liceul la Reghin. Facultatea de Drept la Cluj. In anii 1954-1961, George Sbarcea a realizat la Cluj, Turda şi Sf. Gheorghe  muzica unor spectacole de teatru şi a colaborat cu Harry Maiorovici pentru  spectacole de la Teatrul de Papuşi din Cluj. Fiii pescarului – premiul pentru  muzica de spectacol 1955. In tinerete si-a facut o orchestra cu  care cânta în localurile din Cluj, Satu-Mare, Sibiu, Timisoara. Colaboreaza cu cronici muzicale si diverse articole la o serie de reviste (1940-1944) cum ar fi Rampa”, ”Porunca  vremii”, ”Viata”, ”Neamul românesc” , ”Curentul”. A publicat numeroase volume in domeniul muzicii. Este compozitorul unor slagare celebre, cum ar fi Ionel, Ionelule (1938, compus pentru teatrul Alhambra). Ref. revista Teatrul nr. 9/1960 [muzica spectacolului Cucuietii].

SBÂRCEA, Petre – compozitor. Eine weisse geschichte / Poveste alba de Valeri Petrov, 1981, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, regia Mircea Petre Suciu; Drum de stele, 1983, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, regia Mircea Petre Suciu.

SCALA BACSI – v. SKALA

SCALESCHI, Raisa – sculptor la Teatrul de Păpuşi din Craiova până în 1974 când a plecat în Banat.

SCHICHT, Bettina – Studii: absolventă UNATC Secţia Păpuşi/Marionete. Artist păpuşar. La Ediţia din 2012 a concursului „Azi student, mâine actor” – Premiul pentru cea mai bună actriţă – personajul „Omul cu pălărie” (mânuire) din  spectacolul de animaţie Buzunarul cu pâine – Eliza Păuna şi Bettina Schicht, UNATC „I.L.  Caragiale” Bucureşti, regia Cristian Pepino. Premiul pentru scenografie, Alexandra Motoc, Bettina Schicht, Andra Ştefan, Emilian Holban  pentru spectacolul „Buzunarul cu pâine” – UNATC  „I.L.Caragiale”. Premiul pentru debut, festivalul Puck Cluj-Napoca. Premiul „Vedetele de mâine”, Festivalul Gulliver 2012. Premiul colectiv pentru cel mai bun spectacol trupei de teatru UNATC Bucureşti (Eliza Păuna, Bettina Schicht, Dan Codreanu, Olga Ioana Bela, Robert Gutunoiu) la Festivalului ContemporanIS, 2013; a mai jucat în Uşa, regia Liliana Gavrilescu, licenţă.

SCHILLER, Ingrid – n. 30.03.1943. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană, între anii 1974-1977. A jucat în Sânziana şi Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1974. Ref. Sanziana si Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974.  Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

SCHIŢCU, Grig – 10.01.1930, Floreşti. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea. A fost şi actor al sectiei de teatru dramatic române a teatrului din Oradea, fondator. Roluri: Ilie, Moş Martin în Traista fermecată de Mészöly Miklós, 1952, regia Maria  Vasilescu; Ţăranul I, Ţăranul II, Bufniţa, Slujitorul gras în Cătălin pădurarul de  Mihai Stoian, 1953, regia Maria Vasilescu; Ursul,  Comandantul oştirii în La porunca ştiucii de Elizaveta  Tarakovskaia, 1954, regia Francisca Simionescu; Lupul în Capra cu trei iezi de Paula Culitza după Ion Creangă, 1954, regia Maria Vasilescu; Artiştii pădurii de Nina Ghernet, 1955, regia Francisca  Simionescu.

SCHIVRIŞ, Mauriciu – [Marius Şifris] – n. 1934, Galati. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi în prima perioadă de activitate a acestei instituţii. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galati din 1952, de la fondarea teatrului. A jucat în Fluieraşul şi căniţa, Micul gâscănel, regia Ion Focşeneanu, scenografia N. Stănescu, Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri (1957, regia Valeriu Moisescu); Fata mosului si fata babei, 1959. Stabilit în Elveţia.

SCHLATTNER, Sanda – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană în 1981-1982. Ref. revista Teatrul nr. 10/1981 – Calea Soarelui – Ghilgamesh; La bufnita veselă de Viorica Huber Rogoz, in revista Teatrul nr. 11/1982

SCHMIDT, Emil – n. 07.06.1940, Moerich Agnito. Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1971, clasa Sanda Manu. După absolvire a fost actor la Oradea, Petroşani, Târgu Mureş (până în 1980), Turda 1983. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anii 1961-1962. După 1962, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca.

SCHNAPP, Camelia – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Motanul încălţat, de V.M. Vişan, regia Lilly Krauss, 1980; Calea Soarelui, regia Mircea Petre Suciu, 1981. Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

SCHNEIDER, Renate [E. ?] –  artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. Schneewitchen / Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu după Fraţii Grimm, 1956, regia Gustav Valentin; Bitterböse feinde / Duşmani neîmpăcaţi de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Der gestifelte Kater / Motanul încălţat, de V.M. Vişan după Fraţii Grimm, regia Lilly Krauss, 1980. Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

SCHŐNWETER, Isidor – A fost şef de secţie la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1954-1964.

SCHŰLLER, Günter – compozitor, a compus muzica spectacolului Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia Kovács Ildikó, Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, 1965.

SCHŰLLER, Rodica –  n. 23.10.1935, Cluj-Napoca. Studii medii, curs de perfecţionare cu atestat CSPC Bucureşti. A fost angajată artist păpuşar la Teatrul de Papuşi Oradea între anii 1961-1968. Roluri: Baba – Punguţa cu doi bani de Ion Creangă, 1959, regia Francisca Simionescu; Ceng, Dansator – Cei cinci chinezi de Mihai Crişan şi Kovács Ildikó după o  poveste populară chineză, 1961, regia Francisca Simionescu; Baba – Povestea porcului de Viorica Filipoiu şi Veronica Porumbacu după Ion Creangă, 1961, regia Francisca Simionescu; Rochiţa cu figuri de Viorica Filipoiu, 1962, regia Francisca Simionescu; Pitac – Pitac şi Pităcel de Nina Ghernet, 1962, regia Francisca Simionescu; Piţurcă – Şcoala iepuraşilor de Mancio Penciov, 1962, regia Francisca Simionescu; Crăişorul, Măscăriciul – Harap Alb de Nela Stroescu după Ion Creangă, 1963, regia Francisca Simionescu; Şcoala iepuraşilor de Mancio Penciov, 1964, regia Francisca Simionescu; Grivei – Cenuşăreasa de Al. Căprariu după Fraţii Grimm, 1964, regia Francisca  Simionescu; Prietenii Mihaelei de Al. T.Popescu, 1964, regia Francisca  Simionescu; Ce-o să fie Bondocel? de Marcel Breslaşu, 1965, r. Francisca  Simionescu; Pasărea albastră de Letiţia Gâtză după Maurice Maeterlinck, 1965, regia Kovács Ildikó; Amnarul de Ştefan Lenkisch după H.C.Andersen, 1966, regia Francisca  Simionescu; Micul Mukk de Tudora Petcuţ-Bondoc după Wilhelm Hauff, 1966,  regia Simion Tomescu; Gulliver în ţara păpuşilor de Iosef Pehr şi Leo Spacil, 1966, regia Szele Vera; Măscărici (mânuire) – Sarea-n bucate de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici, 1966, regia Petru Diaconu; Ariciul albastru de Alexandru Popescu, 1967, regia Petru Diaconu; Capra cu trei iezi de Eugenia Dumitroiu după Ion Creangă, 1966, regia Francisca Simionescu; Cenuşăreasa de Al. Căprariu după Fraţii Grimm, 1967, regia Petru Diaconu; Pui de om de Victor Eftimiu, 1967, regia Petru Diaconu; Baronul Münchhausen de Alecu Popovici şi Viniciu Gafiţa după  G.A. Bürger, 1968, regia Petru Diaconu; Şcoala iepuraşilor de Mancio Penciov, 1968, regia Francisca Simionescu  şi Petru Diaconu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames

SCHŰLLER, Rodica [n. ALBANEZU] –  v. şi ALBANEZU, Rodica

SCHUSCHNIG, Edith – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană.  Das Tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; a mai jucat în Şcoala iepuraşilor de Pencio Mancev, 1964, regia Hedwig Szaunig. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

SCHUSCHNIG, Hans – actor şi regizor la secţia germană a Teatrului de Stat din Sibiu între anii 1951-1975. A  pus în scenă în 1961 Hallo die marsmenschen! / Alo, marţienii! la Teatrul de Păpuşi din Sibiu secţia germană. A refăcut la Teatrul de Păpuşi din Sibiu secţia germana regia spectacolului Die fromme Helene / Cuvioasa Elena de Hedwig Szaunig după Wilhelm Busch, 1969, o reluare în care au fost realizate noi decoruri şi noi capete de păpuşi (sculptura în polistiren Lidia Schuster); Zwerg Warzennase / Piticul Nas-Pestriţ de Al. T. Popescu, 1973; . Ref. Neuer Weg din 12 iulie 1969; Nicolae Rodean, Teatrul Gong din Sibiu, 1999.

SCHUSTER, Lidia – Artist păpuşar, sculptor, scenograf la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Roluri în Schneewitchen/ Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu după Fratii Grimm, 1956, regia Gustav Valentin; Das Tapfere schneiderlein / Croitorasul cel viteaz, 1956; Winterfest im Walde/ Mos Gerilă in pădure de Hedwiga Szaunig, 1956. In 1957 începe activitatea de sculptor, apoi de scenograf. Luminita în Tara Negurilor de Eugenia Tetelea, scenografia F. Weinrich (decor) şi Lidia Schuster (păpuşi), 1958; Sanziana si Pepelea de Vasile Alecsandri, prelucrare de Maria Cupcea, regia Ion Hândoreanu, F. Weinrich (decor) şi Lidia Schuster (păpuşi), 1958; Ispravile lui Păcală de George Baron, regia Ion Hândoreanu, 1959, păpusile – Lidia Schuster. Max und Moritz, regia H. Szaunig, 1959, sculptura Lidia Schuster; Un basm din anul 2000 de Xenia Roman, regia Ion Hândoreanu, 1961; Micul Muck de Tudora Petcut dupa Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964; Scoala iepuraşilor de Pencio Mancev, 1964, regia Hedwig Szaunig; Elefăntelul curios, regia Ion Hândoreanu, 1965; Ce mi-a povestit pădurea de Gh. Scripcă 1966, regia Ion Hândoreanu (scenografia); Bradul din poiană de M. Diaconu, regia Ion Hândoreanu, 1966 (scenografia); Ein sonnenstrahl / O rază de soare de Al. T. Popescu, 1968, regia Lia Andree (scenografia); Wer hilft mir? / Cine va păzi clopoteii de Viorica Huber, 1968, regia Lia Andree (scenografia); Zebrastreifen / Dungi de zebră, 1969 (scenografia); Der gestifelte Kater / Motanul încălţat de V.M. Vişan, regia Lilly Krauss, scenografia, 1970; Tautröpfchen-Leubfröschen / Strop de Rouă Brotăcelul de Al. T. Popescu, regia Nicolae Rodean, 1970 (scenografia); Klausie und der Zwerg / Klausie şi piticul de Ana Predescu, regia Ion Hândoreanu, 1971 (scenografia); Tudorel das menschenkind / Pui de om de Victor Eftimiu, regia Ion Hândoreanu, 1971 (scenografia); Cipollino de S. Colosova dupa Gianni Rodari, secţia germană, 1972, regia Karlheinz Maurer (scenografia); Ursulică turist, 1973 (păpuşi); Croitoraşul cel isteţ regia Nicolae Rodean, 1973 (scenografia); Trăistuţa cu alune de Teodora Petcuţ Bondoc, 1974; Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, scenografia Febus Viorel Stefănescu, 1975, sculptura; Kasperle, gevatter Fuchs und gevatter Wolf / Kasperl, cumatra Vulpe şi cumatrul Lup de Wolfgang Ernst după Josef Haltrich, scenografia Erwin Kuttler, 1979 (sculptura). Ref. Tribuna Sibiului, 18 august 1973, Croitorasul cel istet; in Tribuna Sibiului, 13.02.1975; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

SCOROBETE, Miron  – n. 1 mai 1933, Răchitova, judetul Hunedoara. Studii: a absolvit în 1957 Facultatea de Litere la Cluj. Scriitor. Dramaturg. A scris piesa În ţara zmeilor cu creastă verde (Cluj Napoca). A publicat numeroase volume de versuri, printre care si unul pentru copii. A fost redactor la revista “Tribuna” (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului etc.

SCORŢEANU, Elena – Studii: Absolventă Secţia teatru de păpuşi UAT Târgu-Mureş, 2010. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia. Roluri in Zulenka, Cine va păzi clopoteii, Micii Muşchetari, regia Teodora Popa, 2013 etc. Premiu colectiv pentru manuire la Festivalul Puck Cluj Napoca, 2012 (Zulenka).

SCRIPCĂ, Gheorghe – n. 27 iulie 1930, Ilișești, Suceava – d. 5 ianuarie 2002, București. Studii: Facultatea de Filologie Iași absolvent 1954. 1955 – 1959 lector universitar la Conservator, Institutul de Arte Plastice și Institutul de Teatru din București. Scriitor, realizator TV, dramaturg. A scris piesele Ce mi-a povestit pădurea [Baia Mare -1971], Hai la ceaiul din pădure; Puneti mana pe Aristide, Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. A tradus Cenusilă si Sprintenilă de Leda Mileva, impreună cu Iolanda Scripcă. 1959 – 1960 redactor la Editura Tineretului. 1963 – 1990 a lucrat ca redactor la Televiziunea Română și Radiodifuziune.

SCUTARU, Eliza – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).

SEBESTYÉN János – scenograf din Ungaria. A gyémántszavú madár / Pasarea cu vorbe de diamant de Rumi László la Teatrul de Păpuşi “Puck” din Cluj-Napoca, coproductie cu Teatrul Vörösmarty  din Székesfehérvár, 1994.

SEBESTYÉN Lajos [SEBESTYÉN bácsi] – Artist păpuşar traditional din Cluj care juca singur, cu 5-8 păpuşi, spectacole în piaţa oraşului, înainte de înfiinţarea Teatrului de Păpuşi din Cluj-Napoca. “…Artiştii mai vârstnici îşi aduc aminte de spectacolul sau Vitéz László şi de faptul că a fost angajat pentru o scurtă perioadă la teatru ca să poată primi pensie…” spunea Kovács Ildikó.

SEDLACEC, Alexandru – …d. a fost un artist marionetist talentat la Teatrul de Marionete Arad. Nu avem date.

SEILER, Patrice – grafician, creator de benzi desenate care locuieşte la Strasbourg, a realizat scenografia şi scenariul spectacolului Fabuloasa călătorie a domnului Nostoc inspirat din propria sa carte (regia Radu Dinulescu, Teatrul de Marionete Arad, 2012).

SELBING, Henry – n. 06.08.1912 – d. 16. 11.2000. Celebru dirijor. A intemeiat Filarmonica din Sibiu pe care a condus-o 30 de ani. Compozitor. A compus muzica de scena la mai multe spectacole de la Teatrul de Stat din Sibiu. A compus şi muzica spectacolului Ursulica turist, 1973, Teatrul  de  Păpuşi din Sibiu, regia Ion Hândoreanu. Artist emerit RPR, 1964.

SERAC, Armanca – Studii: 2002-2006 Colegiul Avram Iancu, Stei, Bihor. 2006-2009 Facultatea de Muzica Oradea, secţia Actorie; 2008 – curs de clowni organizat de Asociatia Caritas Eparhial Oradea. Actrita, la Teatrul Alexandru Davilla din Piteşti, colaborator la Teatrul pentru Copii şi Tineret Aşchiuta din Piteşti. Roluri in: Cenuşăreasa (regia Nicolae Bănică).

SERAC, Cristina – Simona, v. SĂRAC,  Cristina – Simona

SERCS, Lajos – nume greşit, eroare de tipar in revista Teatrul. v. SERES Ludovic

SERENCIUC, Violeta – Studii: Şcoala Populară de Artă din Iaşi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galati din 1952, de la fondarea teatrului. A jucat în Fluieraşul şi căniţa, Micul gâscănel, regia Ion Focşeneanu, scenografia N. Stănescu, Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri (1957, regia Valeriu Moisescu); Fata mosului si fata babei, 1959.

SERES  István – Compozitor. De la Cluj la Polul sud de Méhes György, Teatrul de Păpuşi din Cluj, 1962; Csili Csala bácsi csodái / Minunile lui Nenea Csili Csala de Török Sándor si Tóth Eszter, 1962; Nina Ghernet: Kati és a krokodil / Katia si crocodilul, regia Kovács Ildikó, 1964; Hupikék Péter / Peter cel albastru după Levitt Him, regia Kovács Ildikó, 1965. 

SERES Ludovic [Lajos] – n. 17.01.1935, Oradea. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară (azi Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– trupa „Lilliput”) între anii 1955-1990. A realizat numeroase roluri dintre care amintim pe cele din spectacolele: Meşterii din Dovleceni, Don Quijote (Sancho Panza), Regele cerb, Janoş Viteazul, Pasărea albastră, Oradea, 1965, Galoşul fermecat, Divina comedie, Mureşul şi Oltul, Csipike- uriaşul fericit, Condurul miraculos, Lie, Pui de om (Zmeul), Mormăilă Benedict (Benedict), Dulcea farfurie zburătoare, Micii muşchetari, Inima omului de zăpadă (rolul principal), Cadou pentru un pitic, Povestea fântânii fermecate, Mateiaş Gâscarul, Fraţii Criş, Legenda secerei de aur, Bu-Ali etc. A realizat următoarele traduceri, texte, adaptări şi dramatizări: Csipike, piticul cel hain, Cadou pentru un pitic, Tommy în junglă, Bu-Ali, Csipike- uriaşul fericit, Lie de Ella Conovici (traducere în limba maghiară) regia Seres Lajos; Piticul Csipike (Tipetupa), 2005; Cine-i ca mine textul şi regia artistică (2008). Premii: Pro Meritis, 1998;  Premiul de Excelenţă, 2010. Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960; Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papusi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975 

SERGHEI, Nelu – n. 10 mai 1955, Tulcea. Actor, regizor. Roluri în Ivan Turbincă, producţie a Teatrului „Jean Bart” Tulcea, regia Ciprian Huţanu, 2012.

SEVESTREANU, Traian – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov.

SEVESTRIAN, Lăcrămioara – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Spectacol – recital Cand voi creşte mare – scenariul şi regia Mircea Petre Suciu, 1977;  Mingea si Zmeul, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Mingica); Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979. Ref. La bufnita vesela de Viorica Huber Rogoz in revista Teatrul nr. 11/1982; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

SGARCEA, Valentin – a fost scurta vreme şef de sectie la Teatrul de Păpuşi din Constanta.

SHAKER, Nagy – n. 1942, Cairo. Regizor şi scenograf egiptean. A pus în scenă Copilul şi ciocârlia de Titel Constantinescu (regia şi scenografia) pe când studia teatrul de păpuşi la Ţăndărică (1973). În prezent este un apreciat regizor şi scenograf la Cairo.

SIGMOND Eliza – n. 1935, Lemnia, jud. Covasna. Sculptor de păpuşi la Teatrul Ariel, Tg. Mureş între anii 1958-1985. Realizări: Prietenii Mihaelei, Grădiniţa Iepurasilor, Chiţ-Miţ..

SIGMOND Júlia – n. 11.07.1929 la Turda. Artist păpuşar  la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (1959- 1984). A făcut parte din “echipa de aur” cu care a lucrat Kovács Ildikó. Caracterizată de expresivitate deosebită în rolurile de pantomimă. Roluri de caracter interesante, remarcabile în piesele pentru copii [spunea Kovács Ildikó]. A jucat printre altele Titania în Visul unei nopţi de vară, Zâna în Văduva Karnyó. Ref. Teatrul nr 6/1963. [K. I.]

SILAGHI, Florian – n. 30.08.1980, Oradea. Studii: Universitatea Oradea – Facultatea de Arta Spectacolului Teatral (licenţă şi masterat) şi Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane. Este angajat al teatrului Arcadia din Oradea din 2001. Din 2012 este directorul artistic interimar al Trupei „Arcadia”. A realizat numeroase roluri in spectacole ca: Cheiţa de aur de Igor Lungu după Aleksei Tolstoi (2010), Harap Alb, Mickey Mouse în Cand rade un copil de M. Lăzureanu, regia Gábor Kati; Iedul cel mare în Trei iezi cantareti de Andrei Gâlea după Ion Creangă, regia  Francisca Simionescu. Lupul în Întâmplări cu Scufiţa Roşie de Ecaterina Mihăescu-Păun, după Charles Perrault, 2009, regia Szele Vera, Noaptea cea mare de Ecaterina Mihăescu Păun, după Rudyard Kippling, 2007, regia Mihai Păun, Ministrul Pămătuf în Regele Zorzon, adaptare liberă de Cristina Serac după basmul lui H.Ch. Andersen, regia Ion Mâinea; Şoferul, Peştele spadă, Bulldog I, Primarul în Cateluşul albastru, adaptare liberă după Jan Lewitt şi George Him, regia Urbán Gyula, Căpitanul Nemo în 20.000 de leghe sub mari, adaptare după Jules Verne, regia Radu Dinulescu, etc.

SILAGHI, Mircea – n. 01.01.1983, Baia Mare. Studii: 2001: Baia Mare, Colegiul National „Mihai Eminescu”;  2005: Tg.-Mures, Universitatea de Arta Teatrala,  licentiat la specializarea actorie, clasa Conf. Univ.  Constantin Doljan. 2005-2007 actor la Teatrul „Andrei Muresanu” Sf. Gheorghe. 2007-2010 la Teatrul pentru Copii si Tineret Mihai Popescu, Târgovişte; 2010: Compania Francois Jacob, Belfort, Franta; din 2010 actor la Teatrul Municipal Târgovişte. Actor de teatru dramatic. Artist păpuşar. A jucat la Teatrul pentru Copii şi Tineret Mihai  Popescu, Târgovişte în: Fata babei şi fata moşneagului, regia şi scenografia  Dan Ţopa, Teatrul Pentru Copii şi Tineret „Mihai Popescu” din Târgovişte, 2010, rolurile Cainele, Cuptorul; Albă ca zăpada de Fraţii Grimm, regia Oana Leahu, rolurile Botosul şi Printul; Neghinita, dupa B.St.  Delavrancea, regia Geoge Balint, rolurile Negustorul şi Inteleptul; Mica sirena, de H.C. Andersen, regia:  Gabi Apostol, rolul Povestitorul. Numeroase roluri ca actor dramatic si de film.

SILVESTRU, Aurelia – n. 23.09.1935, Vinţu de Jos, Jud. Alba. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1957-1990. A interpretat peste 70 de roluri în spectacole ca: Pui de om, Ursuleţii veseli, Aladin şi lampa fermecată, Harap Alb, Băieţelul din Ţara Gheţurilor, Marele vrăjitor, Doctorul Aumădoare, Şcoala iepuraşilor, O rază de soare, Cine va păzi clopoţeii, Duşmani neâmpăcaţi, Sarea-n bucate, Hänsel şi Gretel (Gretel), La anul!, Joaca, Oltul şi Mureşul, Capra cu trei iezi, băiatul şi vântul, Piticul Ştie-Tot, Ileana cea isteaţă, Undeva pe pământ, Fata babei şi fata moşului, Crăiasa zăpezii, Magazinul cu jucării, Ariciul albastru, Motanul încălţat. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012,

SILVESTRU, Brânduşa – Zaiţa [Marioara Brânduşa] – n. 8 iulie 1933, Botoşani – d. 28 decembrie 2019, București. Studii: Absolventă în anul 1960 a IATC Bucureşti – Actorie. Una dintre cele mai valoroase reprezentante ale artei păpuşăreşti din România. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1950 – 1997. A realizat numeroase roluri memorabile în spectacole ca: Artiştii pădurii (1954, regia Ştefan Lenkisch), Fraţii Liu (1955, regia Renée G. Silviu), 2-0 pentru noi (1956, regia Renée G. Silviu),  Micul Muck (1957, regia Miron Niculescu), Păţaniile unei păpuşi de lemn (1958), Păcală (1959, regia Ştefan Lenkisch), Cea mai frumoasă stea (1962, regia Miron Niculescu), Elefănţelul curios (1963, regia Ştefan Lenkisch, rolul principal), Eu şi materia moartă (1964, regia Margareta Niculescu şi Ştefan Lenkisch), Cele trei neveste ale  lui Don Cristobal (1965 regia Margareta Niculescu), Ileana Sânziana (1967), Peter Pan (1971), Pisica de una singură  (1976 regia Margareta Niculescu), Făt-Frumos din lacrimă (1982, regia Margareta Niculescu), Don Quichotte (regia Ştefan Lenkisch, rolul principal), Aventuri cu Scufiţa roşie (1986, regia Cristian Pepino, rolul principal), Cenuşăreasa (1990, regia Silviu Purcărete, rolul principal) pentru care a primit numeroase premii de interpretare la festivaluri naţionale şi internaţionale. A realizat numeroase recitaluri: Puiul (1974), Arvinte şi Pepelea (1984, regia Victor Ioan Frunză), Mănuşa (1987, regia Ludmila Szekely – Anton); Dumbrava Minunată (1989 regia Cristian Pepino), Coţofana hoaţă  (1996, regia Brânduşa Zaiţa Silvestru) în care şi-a pus în valoare registrul larg al posibilităţilor de interpretare. A scris numeroase piese şi adaptări pentru teatrul de păpuşi precum şi o serie de articole de specialitate, a pus în scenă ca regizor artistic la Teatrul de Animaţie din Bacău. Din 1990 a fost profesor de Arta Teatrului de Păpuşi la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, devenită mai apoi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC), avand o contribuţie deosebita la formarea multor generaţii de artişti de gen. Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi de public artist al genului. Premiul ATM pentru întreaga activitate 1983. Premiul de Excelenţă în animaţia românească acordat de UNIMA România. Premiul UNITER pentru teatrul de animaţie. Ref. (câteva): Rodica Gheorghiu, Artistul de sub scenă [cronică, Ţăndărică, 2-0 pentru noi, regia Renee Silviu, papusi Ioana Constantinescu, referiri la Brandusa Zaita Silvestru, Stefi Nefianu, Costel Popovici, Carmen Stamatiade, Justin Grad, Rita Stoian] in Teatrul nr. 3-1956 Contemporanul nr. 42/24 oct. 1958, Teatrul nr. 1/1964, Elefantelul curios; revista Teatrul nr. 5/1966, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal; Teatrul 8/1968, Teatrul 4/1970, Teatrul  4/1973; Teatrul nr. 5/1079 [portret de Sanda Diaconescu]; Teatrul 2/1985, Teatrul nr. 11-12/1986; Teatrul 11/1987, România literară nr. 51/dec. 1989.  Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

SILVESTRU, Paul – n. 10 octombrie 1954, Bucureşti. Studii: Absolvent al IATC, secţia Teatrologie, 1977; bursă de studii la Salzburg Seminar in American Studies, de pe lângă Harvard University, pentru specializare în jurnalism. Teatrolog, publicist, eseist. A scris piesa Secretul Pădurii bătrâne după Dino Buzzatti [Ploieşti, 1985].

SILVESTRU, Valentin – n. 20.10.1924, Vaslui – d. noiembrie 1996, Bucureşti. Studii: Absolvent în 1949 al facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Reporter la cotidianul Victoria (1944-1946) şi România liberă (1946-1947), colaborează la Contemporanul, Rampa (1947-1948) şi Flacăra (1948-1950), scrie în Lumea (1946) lui G. Călinescu. Redactor-şef al publicaţiei Probleme de cinematografie (1951-1953), profesor de estetică la Institutul de Teatru din Bucureşti (1953-1959), şef al secţiei de artă şi cronicar dramatic la Contemporanul (1954-1969), din 1969 până în 1992 este titularul cronicii dramatice la România literară. Colaborează şi la Astra, Ateneu, Cronica, Familia, Ramuri, Teatrul, Tribuna, Viaţa românească etc. Critic şi istoric de teatru, prozator, publicist, profesor, dramaturg, mare personalitate culturală. Fidel cronicar şi al artei teatrului de animatie, a urmărit cu dragoste şi pasiune mişcarea teatrală păpuşărească din ţara noastră vreme de peste 40 de ani, scriind numeroase cronici şi având contribuţii teoretice remarcabile la festivalurile de profil. A scris şi o serie de piese pentru păpuşi, cum ar fi: De ce a avut macul supărări într-o vară [1960 – Baia Mare], Sfadă în casă, Mâniosul, Drepturi egale [1961-Baia Mare], Aventurile lui Şurubel (Necazurile lui Şurubel ) [Teatrul de Păpuşi din Iaşi-1960],  Suferinţele Haralambinei [1964], Întoarcerea zânei minunilor pe pământ, Rotofei şi uscăţica se ceartă, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal după Federico Garcia Lorca [1965-Ţăndărică],  Hercule şi merele de aur  [Iaşi- 1973]. [C.P.]

SILVIU, George –  [Silviu Iancu GULIGER sau GOLLIGER] – n. 2. 1. 1899, Focşani (dupa unele surse, în 1901) – d. 16.05. 1971, Paris. Studii: Facultatea de Drept, Bucuresti, 1922, doctorat în drept. Poet, prozator, dramaturg, jurnalist. A fost din 1938 soţul lui Renee Silviu, născută Şaraga, intemeietoarea trupei de păpuşari Păcălici şi în 1950 a secţiei de păpuşi a Teatrului Tăndărică. Scrie pentru compania Păcălici piesa Brumărel. Se inscrie în Partidul Social-Democrat in 1920. Scrie in 1925 piesa în versuri Ciufulici. Publică două cărţi pentru copii sub pseudonimul Moş Grigore Sfătosu. In 1947 este decorat de regele Mihai cu ordinul Coroana României in grad de comandor si cu ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler. 1946-1952 secretar general la Ministerul de Interne. La sfarşitul anilor 1950 a căzut în dizgraţie şi cărţile sale au fost interzise. Este arestat fără nici o explicaţie şi eliberat după un an. In 1958 face o cerere de emigrare, şi ca urmare, fiica sa mai mică este dată afară din facultate şi Renée Silviu concediată din teatrul Tăndărică. In 1961 a emigrat împreună cu familia mai întai în Israel, apoi la Paris. Este autorul a mai multor cărţi pentru copii şi al pieselor Păcălici, Fetiţa şi căţelul  [1950 Teatrul de Păpuşi din Timişoara]. A continuat să scrie în limba română  şi la Paris, păstrandu-şi cetaţenia română. Ref. http ://www.appl-lachaise.net/appl/IMG/ pdf/George_Silviu_note_ biographique__2_.pdf  [C.P.]

SILVIU, Renée [n. ŞARAGA] – n. 1913 – d. 1988, Paris. Artist păpuşar, regizor, a fost fondatoarea secţiei de păpuşi a Teatrului Ţăndărică în 1949. În 1938 întemeiază un mic teatru de păpuşi, Păcălici, care îşi prezintă spectacolele în cadrul magazinului Galleries Lafayette, al cărui proprietar era la acea dată tatăl ei, Iancu Şaraga, cunoscut editor ieşean. În 1937 ea studiază la Paris pedagogia si psihologia la Sorbona şi arta teatrului de păpuşi cu maestrul Marcel Temporal. Călătoreşte în Italia unde îl cunoaşte pe Renato Guttuso care în face numeroase portrete. În 1938 se întoarce în ţară şi întemeiază trupa Păcălici. In acelaşi an se căsătoreşte cu George Silviu. Din 1945 trupa Păcălici dă spectacole pentru copii şi adulţi în sala Teatrului Mic (din acea vreme, Teatrul nostru, de pe Calea Victoriei), primul spectacol fiind cu Brumărel de George Silviu. În 1949 are iniţiativa formării secţiei de păpuşi a Teatrului Ţăndărică, deoarece în acest teatru se juca la acea dată numai cu marionete. După mai multe vizionări şi o intensă activitate de pregătire această secţie se înfiinţează şi Renée Silviu este angajată împreună cu colectivul pe care l-a pregătit. La Teatrul Ţăndărică activează ca regizor din 1949 până în 1958. In 1958 este dată afară din Teatrul Tăndărică datorita caderii în dizgratie a sotului ei. In 1961 emigrează în Franţa  împreună cu soţul ei, scriitorul George Silviu şi cu cele două fete ale lor şi obţine azil politic. A pus în scenă numeroase spectacole pentru copii (Găinuşa harnică  – 1950, Mălina şi cei trei ursuleţi de Mioara Cremene- 1951, Fraţii Liu – 1955, 2-0 pentru noi – 1956, Gură cască de E. Şvarţ, etc.). [sursa informaţiilor, Ioana George Macker] Ref. Rodica Gheorghiu, Artistul de sub scenă [cronică, Ţăndărică, 2-0 pentru noi, regia Renee Silviu, papusi Ioana Constantinescu, referiri la Brandusa Zaita Silvestru, Stefi Nefianu, Costel Popovici, Carmen Stamatiade, Justin Grad, Rita Stoian] in Teatrul nr. 3-1956 [C.P.]

SIMA, Rodica – Dramaturg. A scris piesele Peripeţiile lui Donald [1987, Teatrul pentru Copii Brăila],  Liliana știe-tot, Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila.

SIMEON, Maria – v. MIERLUŢ, Maria [greşala de tipar in revista Teatrul]

SIMEON, Petru [SIMION, Petru] – n. 17.03.1924, Urseni, Jud. Timiş – d. 17 august 1979. S-a afirmat ca artist păpuşar  la Teatrul de Păpuşi din Timişoara, apoi a activat la teatrele de păpuşi din Oradea şi Târgu – Mureş. La Oradea a jucat în perioada 1959-1964. Roluri realizate în spectacolele: Cei cinci chinezi (Mandarinul), Pitac şi Pităcel, Harap Alb, Cenuşăreasa, Iepurii Împăratului, Habarnam, Micii muşchetari, Elefănţelul curios. Premii: distins cu  premiul III pentru interpretarea rolului Boierul din Punguţa cu doi bani la Săptămâna teatrelor de păpuşi din regiuni – Bucureşti – octombrie 1956;  Diploma la festivalul internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete – Bucureşti 1958;  menţiune specială pentru regia recitalului Don Quijotte la Festivalul “Lumea păpuşilor, lumea tuturor vârstelor” – Sinaia, decembrie 1974. A pus în scenă ca regizor şi spectacolul Hoinărici. Ref. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu].Contemporanul nr. 11/11 martie 1960; B. Mitiţă, Povestea porcului – cronica, în Crişana, mai 1961.

SIMIAN, George – n.12.04.1985, Botoşani. Studii: Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale”, Facultatea de Teatru; Sectia Păpuşi /Marionete, promoţia 2008. Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale”, Master Teatru de Animaţie, promoţia 2013. Intre 2008 şi 2010 este angajat la Teatrul “Narodni Opera Divadlo”, Praga, Republica Cehă, unde joacă în spectacolele Don Giovanni de W.A.Mozart, regia Todor Ristic (roluri Don Giovanni, Leporello), Creation of the world, regia Todor Ristic (rolul  Adam) şi Nunta lui Figaro de W.A. Mozart, regia Todor Ristic (rolul Contelui). Din 2011 devine colaborator permanent al Teatrului Ţăndărică şi joaca în spectacolele: Lampa lui Alladin, regia Cristian Pepino – Vizirul, Povestea Porcului, regia Traian Savinescu, Dănilă Prepeleac, regia Ioan Brancu – rolul Dănilă Prepeleac, Rapunzel, regia Gavriil Pinte, Albă ca zăpada, Păcală, Mica Sirenă (regia Gabriel Apostol), Muzicanţii din Bremen, Micul prinţ (regia Bogdan Drăgulescu), Tigrişorul Petre, Fata babei şi fata moşneagului (regia Daniel Stanciu), Cei trei purceluşi (regia Sandu Mihai Gruia), Prinţesa şi Broscoiul, Motanul încălţat, Capra cu trei iezi (regia Gabriel Apostol), Crăiasa zăpezilor, Migraaanti! de Matei Visniec (regia Cristian Pepino). Intre anii 2015-2017 colaborează şi cu Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte, unde joacă în spectacolele: Romeo şi Julieta, regia Irina Niculescu (roluri Capulet, Mercutio), Cenuşăreasa etc.

SIMION, Dan – compozitor, Teatrul Merlin din Timisoara, Albă ca zăpada, regia Ileana Stana.

SIMION, Maria – v. MIERLUŢ, Maria

SIMION, Mircea – v. SIMON, Mircea

SIMION, Petru – v. SIMEON Petru

SIMION, Valeriu [SIMEON, Valerian] – n. 19 .02. 1927 la Cetatea Albă (actualmente în Republica Moldova) – d. 2012. Artist păpuşar, unul dintre cei mai valoroşi din România, maestru al multor tineri păpuşari, a debutat în 1947 în teatrul dramatic la Teatrul Muncitoresc din Sighişoara, jucând apoi la Teatrul Armatei din Iaşi (1951-1953) şi între 1953 şi 1954 la Teatrul Armatei din Bucureşti. În 1954 este angajat artist păpuşar la Ţăndărică unde realizează până la pensionare (1990) peste 150 de roluri, cele mai multe dintre ele memorabile. A jucat în spectacolele: Micul Muck (1957, regia Miron Niculescu), Mâna cu cinci degete (1958, regia Margareta Niculescu), Drumul piperului (1963, regia Ştefan Lenkisch), Cabaretissimo (1969, regia Margareta Niculescu, Ştefan Lenkisch), Elefănţelul curios (1963, regia Ştefan Lenkisch), Eu şi materia moartă (1964, regia Margareta Niculescu, Ştefan Lenkisch ), Cele trei neveste ale lui  Don Cristobal (1965, regia Margareta Niculescu), Ileana Sânziana (1967, regia Margareta Niculescu), Miu Cobiu (1969, regia Stefan Lenkisch), Ninigra şi Aligru (1971, regia Margareta Niculescu), Bu Ali (1971), Sânziana şi Pepelea (1974, regia Margareta Niculescu), Tyl Eulenspiegel (versiunea din 1987, regia Cătălina Buzoianu), Don Quijote (regia Stefan Lenkisch), Făt Frumos din lacrimă (regia Margareta Niculescu) etc. A colaborat cu Radio-ul şi cu TVR la numeroase emisiuni, realizând de asemenea multe voci pentru Animafilm. Are cinci premii în concursuri naţionale şi internaţionale şi medalia Meritul Cultural clasa I-a. A condus numeroase stagii de pregătire a păpuşarilor la cursurile CSPC (1979-1989), la Universitatea Populară din Bucureşti (1986-1989) şi la Teatrul de Păpuşi din Cairo (1986). Ref. Eu si materia moarta, în Teatrul nr. 6/1964;  Fata babei si fata moşneagului , (rolul Fata Babei) în revista Teatrul, nr. 2/1977; Teatrul nr. 5/1079 [portret de Sanda Diaconescu]; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

SIMIONESCU, Aurel – director la Teatrul pentru Copii Brăila in 2004. Ref. Dan Bistricean, Aurel Simionescu se gîndește la construcția unui nou  teatru pentru copii [piesa “Noaptea cea mare”] în Viata Brailei, An 1, Nr.  7/ 17 mai 2004, pg. 9

SIMIONESCU, Francisca [MIRIŞAN] – n. 27.12.1923, Bârlad, d. 2008. Valoros regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1952-1966, 1971-1980 şi director al acestui teatru între anii 1974-1980. Iniţial a fost artist păpuşar. Spectacole puse în scenă la Teatrul de Păpuşi din Oradea ca regizor: Artiştii pădurii, Fabule, Dragostea celor trei portocale, Covorul cu minuni, Cei cinci chinezi, Şcoala iepuraşilor, Harap Alb, Amnarul, Tigrişorul Petre, Califul Barză, Poveste din Carpaţi, Jocul orelor, Ursuleţul Rimcimcim, Cele trei domniţe. A pus în scena la Teatrul de Păpuşi din Sibiu Calina Fat Frumos dupa Victor Eftimiu, scenografia Febus Stefanescu, 1981; Das Schlangenmädchen / Fetita la circ de Ricarda Terschach, 1982; Aladin si lampa fermecata de Nina Ghernet, traducere de Al. Caprariu si Dorin Matei, Sibiu, 1983. Premii: 1975- PIF Zagreb – premiul pentru mesaj umanist – Cine va păzi clopoţeii?; Uratul pamantului de Ana Faitas (1996), Elefăntelul curios (Brăila 1997); 1974 – Sinaia – Premiul pentru cel mai bun spectacol adresat preşcolarilor: Ursuleţul Rimcimcim. Premiul III la etapa republicană a Festivalului naţional „Cântarea României” 1979 (Cele trei domnite). Premiul Pro Meritis, 2008. Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960; Teatrul nr. 9/1965. Ursuletul Rim-Cim-Cim, Teatrul de Papusi din Oradea, regia Francisca Simionescu, scenografia Bolony Wilhelm, revista Teatrul nr. 1/1975; Fetita la circ, în revista Teatrul nr. 11/1982

SIMIONESCU, Ion – n. 1928. Studii: absolvent Institututul de Teatru din Bucuresti (IATC) 1953. Regizor de teatru dramatic, a pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Braşov Spăl de rup de Ciukovski, traducere Marcel Breslaşu; Albă ca zăpada (1964). Ref TPR 1968,  img.45; Ref. revista Teatrul nr. 9/1960.

SIMO, Enikö Maria – n. 11.10.1943, comuna Mătişeni, jud. Harghita. Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj – secţia Artă decorativă, prof. Maria Ciupe, în 1968. Cursuri de perfectionare pentru scenografi (cu Liviu Ciulei, Victor Ernest Maşek, Ilie Gyurcsik, Sanda Diaconescu). Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Braşov (Teatrul pentru copii Arlechino) din 1970, unde a realizat scenografia mai multor spectacole de valoare: Comoara de D. Vacariu, Punguţa cu doi bani (regia Dedu Farca/Liviu Steciuc, 1978), Aventurile lui Talion (regia Liviu Steciuc, 1987), Pescarul şi sufletul său (regia Liviu Steciuc), (1974 – premiul I de scenografie, Sinaia- Comoara; 1978- premiul I, Bacău, Punguţa cu doi bani; 1987 – Premiul I, Bucureşti, Aventurile lui Talion; 1998 – Premiul I Praga – Punguţa cu doi bani). Gulliver în Tara Papusilor, regia Liviu Steciuc. Peste 75 de spectacole realizate până în prezent la Teatrul Arlechino şi la teatrele de păpuşi din Alba Iulia, Botoşani, Bacău, Brăila, Chişinău (Republica Moldova), Kecskemet (Ungaria). Participări la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale (Rio de Janeiro, Madrid, Praga, Holstebro, Szekesfehervar etc.) Scenografia sa modernă poate fi caracterizată printr-o preocupare constantă pentru esenţializare şi pentru mijloace simple, de mare frumuseţe plastică, ce  prilejuiesc un interesant teatru de idei în care apare adeseori păpuşa compusă iar decorurile se metamorfozează într-un limbaj scenic poetic şi plin de umor. Participari la expozitii de arta decorativa la Rio de Janeiro, Havana, Montevideo,  Madrid, Buenos Aires, etc. si de scenografie la Charleville Mezieres, Bucuresti etc. Ref. Rev. Teatrul, nr. 3/1977 (Pui de om la Brasov); Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] in Teatrul nr. 2/1978; Lumea povestilor, Teatrul de Papusi din Brasov, in Teatrul nr. 3/1981; Teatrul, nr.1/1984, Aventurile unei mici vrajitoare la Botosani; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012, [St. D.F.,C. P.]

SIMON, Edith – [născută METZ] – n. 1908 [1909 ?], Biserica Albă, azi în Serbia – d. 1966. Studii: liceul la Viena; absolventă a Şcolii de  Arte şi Meserii la Viena, 1928. Din 1916 se stabilește  la Timișoara. După excluderea din barou a soţului ei, Virgil Simon, urmată de detentia lui la Canal, lucrează la o cooperativă de croitorie, apoi scenograf şi butafor la Teatrul de Păpuși din Timișoara. Scenograf, butafor. A realizat la Teatrul de Păpuşi din Timişoara scenografia şi papuşile spectacolelor Nichita viteazul rus (1951), Gâscanelul (1952), Aşa cum ştiuca porunceşte (1953) etc. Ref. Mihaela Sitariu, interviu cu Stela Simon, n. 1938, Timișoara,  http ://www.memoria .ro/ studii/ timisoara/arhiva _de _istorie_orala _a_fundatiei __quote_a_treia_europa_quote_/stela_simon,_n_dot__1938,_timisoara_/ 1533/ pagina-4/ [C.P.]

SIMON Gábor – compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca. A rettenetes cilinder / Un joben ponosit de Györffy Kálmán, regia Kovács Ildikó, 1982; A lyukasmarkú tündér / Zâna mână-spartă de Palocsay Zsigmond, regia Koblicska Kálmán, 1984.

SIMON, Mircea – n. 8.08.1932, Buzău. Studii: A învăţat arta teatrului de păpuşi de la Marcela Fenato. Cursuri CSPC. Remarcabil artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti între anii 1963 – 1990. A jucat circa 40 de roluri ( Boierul – Punguţa cu doi bani, Gerilă – Harap Alb, Barbarul – Răpirea prinţesei Mofturica, Pavianul – Elefănţelul curios, Strâmbă-lemne – Făt Frumos rază de soare, Scorpia – Drum de stele, Ursul – Ursuleţul Rimcimcim, Vântul Mateo – Secretul Pădurii bătrâne. [C.P.]

SIMON, Vladimir – n. 1950, Bucureşti. Studii: Absolvent al Facultăţii de Filologie din Bucureşti, română /franceza, în 1973. Poet şi dramaturg. A fost o perioadă îndelungată secretar literar la Teatrul Ţăndărică [1976 – 1990]. Autor al pieselor Jocul celor şapte trepte (pusa în scena de Silviu Purcarete), Noul nostru vecin, Frumoasele pasiuni electrice, Legenda cântăreţului din flaut, regizate de Irina Niculescu. A scris de asemenea şi interesante studii despre dramaturgia teatrului de păpuşi şi eseul intitulat Literatura infantilă. Piesele lui s-au jucat si în străinătate, fiind puse în scenă de Irina Niculescu: La légende du joueur de flûte de Hamlin (Marionnettes de Geneve, 1981), Le Poulain, teatrul  Zigomars, Namur, Belgia 1984) etc. A publicat în Viața Românească, Luceafărul, România literară, studii, eseuri, articole, cronici despre literatură română, teoria și istoria literară. Până în 2012 a fost prezent în majoritatea revistelor culturale românești (Contemporanul, Tribuna României, revista Teatrul, Apostrof, Cultura). Din 1990 până în 1997 secretar general de redacție la Viitorul PNL (1990-1991); redactor-șef și director al cotidianului Viitorul Românesc (1991-1993), redactor-șef  adjunct și apoi redactor-șef al revistei Curierul Românesc, editată de Fundația  Culturală Română (1994-1997). Din 1997 până în 2005 a condus departamentul de relații internaționale-integrare europeană al Ministerului Culturii. Este ales de colegii europeni în organisme și comitete ale Consiliului Europei (membru în Biroul Comitetului de Cooperare Culturală, președintele Grupului de lucru pentru politici si acțiuni culturale, președinte al Comitetului de orientare  a itinerariilor culturale). În anii 1998-1999 a propus și finalizat în cadrul  Consiliului Europei prima dezbatere asupra politicii culturale în România. În relația cu Uniunea Europeană a fost responsabil pentru realizarea unui program PHARE destinat  domeniului cultural (1998-2000), a răspuns de negocierile care au dus la închiderea  înainte de termen a capitolului XX (Cultură-audiovizual) al Programului Național de Aderare al României la U.E. (2002) și a asigurat, în calitate de coordonator (în  Ministerul Culturii din 2000 și în Centrul de consultanță pentru programe culturale europene din 2005), promovarea și consultanță gratuită pentru programe cu relevanță  în cultură (Cultura 2000, Cultura 2007, Media, Europa pentru cetățeni). A fost responsabil, din partea României pentru realizarea planurilor de acțiune în cadrul  programelor tematice inițiate de Comisia Europeană: Anul european al dialogului  intercultural (2008) și Anul european al Voluntariatului (2011), apreciate drept  exemple de succes potrivit Comisiei Europene. Ref. revista Teatrul nr. 10/1980; 5/1981; Teatrul 7-8/1982 [C.P.]

SIMONFI, Amalia – n.17.12.1949, Tinca. Studii: Curs de perfecţionare CSPC, Bucureşti. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1974-1989. După această dată, artist păpuşar la Teatrul Kolibri din Budapesta. Roluri interpretate la Oradea în spectacolele: Traista fermecată, Lolek şi Bolek (Bolek), Planeta prieteniei, Mormăilă Benedict, Mateiaş Gâscarul (Mateiaş), Fraţii Criş, Micii muşchetari, Pui de om, Inima omului de zăpadă, Povestea fântânii fermecate, Întâmplări cu Scufiţa Roşie (Scufiţa Roşie), Galoşul fermecat, Mary Poppins, Când râde un copil, Capra cu trei iezi, Proscrişii (recital pentru adulţi). Ref. Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papusi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975 [R.R.]

SIN, Mihai – n. 5 noiembrie, 1942, Făgăraș, jud. Brașov. Studii: absolvent Facultatea de filologie a Universității Babeș-Bolyai din  Cluj. Scriitor, dramaturg. A scris piesa Poveste de iarna, 1981, Târgu-Mureş, secţia română, regia Maria  Mierlut. A fost redactor la revista Vatra (1971-1990), director al Editurii  Albatros (1990-1991) și atașat cultural la Ambasada României în Israel (aprilie-decembrie 1992). Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1974, al P.E.N. Club,  secția română, din 1991. A colaborat la revistele Steaua, Tribuna, România literară, Viața Românească, Transilvania, Luceafărul, Revista 22 etc. 1978 si 1985 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru roman.

SINCU, Constantin – actor, regizor. Director al Teatrului de Stat din Sibiu, a avut o contributie majora la intemeierea sectiei de Teatru de Păpuşi a acestei institutii in 1949. A scris, in colaborare cu Hedwiga Szaunig piesa Ţăndarică şi maimuta (1949). Facea şi voci, in direct, in acest spectacol. A facut regia spectacolelor Dintele de aur de Matveev (1950); Schräbchen/ Surubel de Lucia Dinu, 1951; Nichita, viteazul rus de T. Kovalevskaia, 1951. Laureat al Premiului de Stat pentru activitatea sa de la Sibiu. A mai pus în scena spectacole pentru copii la Teatrul de Stat din Sibiu, dar nu cu papusi, desi erau piese pentru papusi: Casa pisicii de Marsak, Vopsele fermecate de Brustin si Abesgons, Nazdravaniile lui Păcală de Cecilia Athanasiu Atlas. In 1952 s-a transferat la Iaşi unde a fost director al Teatrului National. In 1959 director al Teatrului Tineretului din Bucuresti. A lucrat multe spectacole in Germania vreme de sapte ani. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.

SIPOS László – scenograf din Ungaria. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca: Ludas Matyi / Mateias gascarul de Fazekas Mihály – Egyed Emese, regia Pályi János, 1997.

SIRETEANU, Tatiana – n. 1934 – d. 2011 [?]. A  realizat regia unui spectacol la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare în 1970 şi la Teatrul de Păpuşi din Botoşani. A fost actrita 1958-1959 la Botosani, 1960-1961 la Piatra Neamt. Regizor TV (Columna lui Traian, 1970; Prietenia, serial TV, 1983) si radio.

SIRIŢEANU, Costache-Gavril – n. 4 noiembrie 1967. Studii: 1996 – absolvent al Universităţii de Arte “G. Enescu” Iaşi, specializarea sculptură. 1996-1998 – artist plastic – expoziţii personale şi de grup, în ţară şi străinătate. Din 1998 – lector univ. la Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi,  titular la disciplinele Construcţie păpuşi şi marionete, Scenografie. Scenograf. 1999 – Faust (colaborare cu Centrul Cultural German) premieră la Teatrul Naţional V. Alecsandri – Iaşi; 2000 –  Albă ca zăpada, Faust, prezentat la Hanovra; 2001 – Rătăciţi într-o poveste – Teatrul Luceafărul; 2002 – Poveste de iubire – Trupa de teatru Synchret; 2003 –  Prin ce trăieşte omul – Trupa de teatru Bon Ton; Perpetuum Mobile – Centrul Cultural Francez, colaborare cu Trupa de teatru Synchret; 2004 Sînziana şi Pepelea, regia Raluca Bujoreanu, Universitatea de Arte “George Enescu”; Sumidagawa – Teatrul Bon Ton; 2005 Ivan Turbincă – Teatrul Luceafărul; Sumidagawa  – Teatrul Gong-Sibiu; Magazinul de jucării, spectacol de licenţă, regia Viorel Vârlan – Ateneu Tătăraşi; Ochiul toamnei – colaborare spectacol jucat la Liceul de arta “Octav Băncilă”; 2006 – În vis cu Mary Poppins – Teatrul “Luceafărul”; Lizuca şi Patrocle – spectacol de marionete, Pod Pogor; Brezaia – spectacol cu păpuşi şi măşti, regia conf. dr. Anca Ciobotaru. Scenografia spectacolului cu păpuşi Cidul, regia şi scenariu adaptat de Ciprian Huţanu, colaborare a I. C. Francez şi compania de teatru Synchret; 2008 – scenografie spectacol de animaţie, adaptare a basmului Făt frumos cel urât de M. Sorescu, regia Aurelian Bălăiţă; scenografie spectacol de animaţie Mistreţul cu colţi de argint, regia Ciprian Huţanu, Costache Gavril Siriteanu; Cenuşăreasa – coproducţie a Teatrului „Jean Bart” Tulcea  şi Compania de Teatru Synchret Iaşi, regia Ciprian Huţanu; Domnul de  ciocolată de Sînziana Popescu, regia Oana Leahu, 2013, Teatrul de Păpuşi din  Baia Mare etc.

SIROTYAK, Mariana [n. PALADE] – n. 21.12.1967, Măstăcani, jud.Galaţi. Studii: Activează între 1986-1988 la Casa de Cultură din Babadag (regizor Carmen Enache), în 1989 la Casa de Cultură din Galaţi (regizor Dan Ganea). Absolventă ATF Secţia Păpuşi/Marionete 1994, prima promotie a sectiei. Excelenta actrita şi artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1992-1997, unde a realizat roluri memorabile în spectacolele Adunarea păsărilor, Sânziana şi Pepelea (Sânziana) etc. Din 1997 trăieşte în SUA unde este artist marionetist la National Marionette Theater. A realizat împreună cu Daniel Stanciu pagina de pe Internet Vasilache Page în cadrul sitului Punch Page dedicat teatrului tradiţional de păpuşi: <http:www.zapcom.net/ bcomings /html/punchvasilache.html> . [C.P.]

SĂULIAC, Mihaela – n. 31.10.1975, Iaşi. Studii: Absolventă a Universităţii de Arte din Iaşi, 1999. Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad din 1999.

SÂNGEREANU, Ion – [Ionel] – n. 11.03. 1941, Ocna Mureş – d. 24 febr. 2008, Ocna Mureş. Studii: Facultatea de Filologie Cluj, absolvent in 1968. Poet, dramaturg. Director al Teatrului de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1974-1989. Ion Sângereanu este autor al pieselor Patrula Voinicel, Pe-un picior de plai, Undeva pe pământ, scrise special pentru teatrul de animatie. Debut editorial în 1973 cu volumul de versuri Cu taxă inversă. O vreme, jurnalist la ziarul Unirea.

SÂNTIMBREANU, Mircea – n. 1926 – d. 1999. Scriitor, foarte cunoscut prozator pentru copii, este şi autorul unor piese pentru teatrul de păpuşi: Leneviţa (în volumul Teatru de păpuşi, 1949), Cu Ţăndărică la Moşi (regia Ştefan Lenkisch, Teatrul Ţăndărică -1960),   Cactus I-ul şi ultimul (regia Ştefan Lenkisch, Teatrul Ţăndărică -1962). [C.P.]

SÂRBU, Alina – artist marionetist la Teatrul Ţăndărică 1973-1974 (cursant la cursurile speciale  organizate de către Teatrul Ţăndărică- 1972-1973).

SÂRBU, Constantin – n. 21.08.1939, Strehaia, Jud. Mehedinţi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1960-1966. A interpretat peste 20 de roluri în spectacole ca: Harap Alb, Punguţa cu doi bani, Doctorul Aumădoare, Ursuleţii veseli, Şcoala iepuraşilor, Mos Gunoi, Cine va păzi clopoţeii? A regizat un spectacol la Teatrul de Păpuşi din Craiova în 1950. [R.R., C.P.]

SÂRBU, Corina – compozitor. A realizat muzica unor spectacole la Teatrul de păpuși “Puck”, Cluj  Napoca: Secretul Magic, regia Mona Marian; Albă ca zăpada,  regia Decebal Marin; Regele bufon, Teatrul Puck, Cluj-Napoca, regia Varga Ibolya; Vrajitorul si corbul, regia Mona Marian, 2002; Cenuşareasa, regia Aureliu Manea/Mona Marian; Cartea cu Apollodor, regia Mona Marian. 2011 – Giovannino fără frică, regia Mona Marian, la Teatrul Merlin din Timişoara.

SÂRBU, I. D. – [Ion Desideriu SÂRBU] – n. 27.06.1919, Petrila, județul Hunedoara – d. 17 septembrie  1989 Craiova. Studii: Facultatea de Litere și  Filosofie a Universității din Cluj. Simpatizant de stanga in 1941, este trimis pe front. In 1945 se intoarce la Cluj pentru a-si continua studiile. Activează în cadrul Cercului literar de la Sibiu, (Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș etc.). In 1947 este conferentiar universitar la Cluj, dar curand este epurat pe motive politice. In 1956 este condamnat politic. Dupa eliberare lucreaza in mina. In 1964 are domiciliu obligatoriu la Craiova. In sfarsit, la Craiova reuseste sa se angajeze secretar literar. Scriitor, dramaturg, publicist. În perioada în care era secretar literar la Naţionalul craiovean, a fost şi secretar literar al Teatrului de Păpuşi din Craiova pentru care a scris scenariul Ridendo. A mai scris şi Legenda naiului (jucată la acelasi teatru în 1980, regia Horia Davidescu). [C.P.]

SKALA Bacsi – primul sculptor de păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Timisoara. Mentionat de Florica Teodoru sub numele Scala Baci în revista Teatrul nr. 6/1974. 1949 – Fetita pădurii, Casa pisicii. Este posibil sa fie una şi aceeasi persoana cu Ioan Skala sau să fie tatăl lui, apelativul bacsi sugerand că e vorba despre o persoană mai în varstă [?] (v. urm. articol).

SKALA, Ioan – artist păpuşar, a făcut parte in 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe cand era studentul lui Florica Teodoru. A jucat în primele spectacole ale teatrului. 1950, Căsuta din câmpie, adaptare de Florica  Teodoru, regia Florica Teodoru, realizare tehnică (păpuşi) Honora Lupaşcu şi Ioan Skala. Ref. Precup, Sorin, 60 de ani de teatru de papusi la Timisoara,  in Agenda CJTimis, an. 4, nr. 2 (26), mai 2009.

SLABACU, Magdalena – [Maddy] – n. 16. 08. 1953, Breaza. Valoros artist marionetist, Ţăndărică, 1978-1980. A emigrat în 1984 în Australia unde face cu mult succes teatru de păpuşi în cadrul propriului teatru. Director artistic şi regizor al “Teatrului de Tineret Horizon” din Sydney. Roluri memorabile la Ţăndarică, cum ar fi cel din Frumoasele pasiuni electrice (regia Irina Niculescu), Tyl Eulenspiegel (regia Catalina Buzoianu). Ref. Tigrul purpuriu, in Teatrul nr. 4/1978; Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică [cronică] in Teatrul nr. 10/1978; Tyl Ulenspiegel, in Teatrul 6/1979; revista Teatrul nr. 10/1980  [C.P.]

SLĂTINARU, Cornel – compozitor. Păpuşile nazdravane, Teatrul pentru Copii şi Tineret Iaşi, 1980, regia Constantin Brehnescu. Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1980.

SLĂTIOREANU, Dani – Artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Aşchiuţă în poveşti de Aurelia Floroiu, regia   Florin Dumitru, 2013.

SLĂTIOREANU, George – n. 7. 07. 1971, Bascov. Studii: Scoala de Arte Piteşti, absolvent în 1985. Liceul industrial Pitesti, absolvent în 1990. Studii de actorie la Cahul, Teatrul Republican Muzical-Dramatic, absolvent in 1999. Artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Maestru: Nicolae Bănică. Roluri: Naufragiatul (în Răzbunarea animalelor), Vulpoiul din Puneti mana pe Aristide, Zmeul (în Dulce ca sarea), Vrăjitorul (în Vrăjitorul cel bun), Locotenentul Linguriţă (în Războiul lingurilor), Ursul (în Hai la ceaiul din pădure), Scufiţa Roşie de Carmen Călin după Fraţii Grimm, Muck işi cauta norocul, Legenda lui Vam, Nuieluşa de alun, S-a pierdut o melodie, Razboiul lingurilor, Lupul cu trei iezi, Sepcuta Roşie, O calatorie neobişnuita, Aventura în savana; Hai la ceaiul din padure, Inapoi acasa, Spiridusul poznaş, Ivan Turbinca, Dar din dar…, Trei iezi cantareti, Balada printesei vrajite (rolul Ciobanaşul), O poveste pe dos (rolul Fat Frumos), Puterea dragostei (rolul Stapanul marii); Vreau sa fiu şi eu vedeta, Albă ca zăpada, Poveste cu lustru, Boroboanta de Valentin Dobrescu, regia Ana Vladescu, Punguta cu doi bani, Cei trei purceluşi, Moş Poveste se intoarce, Bibi şi zmeul (rolul Bibi), Pic şi Poc dresori (rolul Clownul Pic), Hotarul basmelor, Legenda lacului invartita, Unde sunt poveştile?,  Ladita fermecata (rolul Lupul), Nu prea Albă ca zăpada… (rolurile Imparatul, Baronul Münchhausen), Degetica,  Aşchiuţă în poveşti de Aurelia Floroiu, regia   Florin Dumitru, 2013 (la care semneaza si scenografia).

SMÂNTÂNICĂ, Liviu – n. 15.03.1945, Isvoru-Costeşti, Jud. Argeş. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice Iaşi, clasa pictor Dan Hatmanu. A studiat pantomima cu Kovács Ildikó şi Peter Janos. Perfecţionare în teatru de păpuşi cursuri CSPC. Din 1975 actor de frunte şi artist păpuşar si marionetist la Teatrul pentru Copii și  Tineret „Luceafărul” din Iași, foarte cunoscut si îndrăgit de public. In acest teatru a realizat până în prezent peste 75 de roluri principale în spectacole ca Fram- ursul polar (regia Constantin Brehnescu), Cenuşăreasa, Harap Alb, Aladin, Neamul Şoimăreştilor, Peştisorul de aur, Alice în ţara de vis, Pinocchio (regia Constantin Brehnescu), Haralambina, Prinţ şi cerşetor, Turandot, Gulliver, Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri, etc. In 2010, la Festivalul Mondial al Artei Păpuşăreşti de la Praga, Liviu Smîntînică a obţinut  Premiul pentru interpretare masculină, pentru rolul titular din Aventurile baronului Münchhausen repovestite de Ion Sapdaru. Ref. Teatrul, nr. 10/1979; Fram, ursul polar, Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, 1980, revista Teatrul nr. 7-8/1980. Teatrul, 2/1984, Mary Poppins; Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C.]

SOBOLEVSHI, Paul [SOBORLEVSCHI] – artist păpuşar, actor, Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași. Roluri în Ursul pacalit de vulpe, regia Constantin Brehnescu, Fram ursul polar, regia şi scenariul Constantin Brehnescu, Albă ca zăpada şi cei şapte pitici, Amintiri din copilarie, Croitoraşul cel viteaz, D’ale lui Păcală, Dragonul, Harap alb, Lampioane, gogoşi, papuşi; Povestea Motanului încaltat, Printesa Turandot, Sanziana şi Pepelea, Tinerete fără bătranete etc. Este şi solist vocal, cantă din 1987; in prezent, face parte din trupa Volum Maxim. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010

SOFEI, Victor –  [Ion; Ninel]  – n. 1930. Studii: ATF Târgu-Mureş absolvent in 1954. Actor, 1957-1958 Resita, 1958 Petrosani, 1966-1975 Resita, 1975-1982  la Teatrul de Stat Arad. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia in anii 1960-1963, unde a jucat cateva roluri. Apoi s-a mutat la Braşov, etc.

SOLOCEANU, Mihaela – director teatrul Arlecchino – Braşov. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

SOLOMON,  Elena [ROGOJINSCHI Coca] – n. 19.05.1937 Akmanghit – Cetatea Albă. Cursuri de specializare – Bucureşti, 1957, Constanţa, Braşov (cu Horea Pop). Centrul de perfectionare din Bucuresti (Rodica Dianu). În  1981  a  absolvit  cursul  de  trei  ani  „Creatia  papuşareasca contemporana  şi  modalitaţile  sale  de exprimare“.  Apoi a condus cursurile din cadrul teatrului. Artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău între 1956 şi 1990. Roluri reprezentative: Sarsailă (în Dănilă Prepeleac), regia Petru Valter, Maimuţa (în Intâmplări dintr-un album), Kaima (în Kaima), Porthos (în Micii muşchetari), Pop (în Aventurile popândăului Pop)- regia Bogdan Ulmu, Spânul (Harap Alb)- regia Petru Valter, Băieţelul (Eu,tu,el şi un Elefănţel)- regia Radu Popovici, Vrăjitoarea (Inimă de mamă), Maştera (în Cenuşăreasa), regia Radu Popovici,  Joe (în Cinci săptămâni în balon), regia Petru Valter, Vrăjitorul (în Aladin şi lampa fermecată), regia Petru Valter.  Premiul de interpretare  pentru rolul Maimuţa  (1958, Întâmplări dintr-un album). Premiu de interpretare pentru rolul Vrăjitoarei din spectacolul Inimă de mamă Premiu de interpretare pentru rolul Spânul (Harap Alb), Festivalul Ion Creangă, 1978. Ref. Teatrul nr. 12/1978. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012. [O.P.]

SOLOTEROF, Renée – A semnat la Timişoara scenografia spectacolului Hai păpuşi, păpuşi lumeşti de Nella Stroescu, regia Florica Teodoru, care a fost prezentat cu succes la primul Festival Internaţional de la Bucureşti (1958).

SONTAG, Hermann – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germana. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

SOÓS Emöke – Artist păpuşar la Teatrul Puck din Cluj [din 1998]. Roluri: Vulpea (Turnuleţul), Árnika (Sărmanul Djoni), Pluf (Aventurile lui Plum-Plum şi Pluf).

SORESCU, Marin – n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti. Studii: 1960 absolvent Facultatea de Filologie, Istorie şi Pedagogie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Mare poet, prozator, dramaturg. A scris piesa Făt frumos cel urât pentru Teatrul de Păpuşi din Craiova [1982]. Cartea sa Unde fugim de acasă a fost dramatizată şi pusă în scenă la mai multe teatre de păpuşi din ţară. Volumul de versuri pentru copii Ocolul universului mic pornind de la nimic a inspirat spectacolul Scamatorii de la Teatrul Gong din Sibiu Membru corespondent (1991) şi membru titular (1992) al Academiei Române. Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române etc. [M.G.]

SPĂTARU, Bogdan – scenografia Cocoşelul neascultător de Ion Lucian, regia Bogdan Tudor Pelerin, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, 2009.

SPĂTARU, Emil – actor, şef de secţie la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1949-1952. Făcea şi voci în direct în spectacole în această perioadă în care nu existau magnetofoane în teatre.

SPĂTARU, Raluca – scenograf. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Brăila.

SPĂTARU, Rodica – v. TUDOROIU, Rodica

SPĂTARU-RUS, Mihaela – v. RUS, Mihaela

SPĂTĂRELU, Vasile – [Made] – n. 21 aprilie 1938, Tâmna, Mehedinţi, judeţul Caraş-Severin- d. 2005. Studii: liceul de muzică din Craiova, Braşov, Timişoara; Conservatorul din Bucureşti (profesori Ioan D. Chirescu, Gheorghe Dumitrescu,  Alfred Mendelssohn, Anatol Vieru. 1963 se stabileste la Iaşi. Profesor la Conservatorul din Iaşi. Compozitor de seamă, a realizat muzica unor spectacole la Teatrul Luceafărul din Iaşi (Albă ca Zăbava şi cei şapte pitici). Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

SPIRK, Aurica – Studii: Cursuri CSPC. Artist marionetist, Teatrul de Marionete Arad. Premii: Trofeul Galei Recitalurilor Păpuşăresti, Botoşani 1988, (O rază de soare, realizat împreuna cu Adela Moldovan), premiul ATM 1988 pentru recital, diploma UNIMA la Festivalul de la Bekescsaba, 1990. Ref. Teatrul nr. 8/1988, Teatrul nr. 12/1988; Teatrul nr. 8/1989.

SPIŢERU, Doina – n. 1951 Bucureşti. Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu din Bucureşti, Secţia scenografie în 1974. Scenograf. După ce a lucrat la Teatrul Dramatic din Braşov, până în 1979, a fost angajată la Teatrul Ţăndărică, unde a activat mai mulţi ani, impunandu-se ca un scenograf important al genului. A realizat în teatrul de păpuşi scenografia spectacolelor Făt Frumos din Lacrimă, regia Margareta Niculescu, Încotro căluţule 1982, regia Stefan Lenkisch, Noul nostru vecin de Vladimir Simon, regia Irina Niculescu- 1983, caracterizate prin originalitate, inventivitate plastică şi soluţii de construcţie şi tehnologii originale. S-a stabilit în Danemarca. A colaborat cu numeroase teatre dramatice: Teatrul Fanny Tardini din Glati, Teatrul National din Iaşi, Teatrul de Comedie, Teatrul Mic etc. Ref. Teatrul nr. 4/1982. Teatrul 10/1982 – Fat Frumos din lacrima; Teatrul nr. 12/1983 [C.P.]

SRAMÓ Gábor – n. 23 iunie 1964. Regizor din Ungaria. La Teatrul de Păpuşi Puck din  Cluj-Napoca, secţia maghiară, a pus in scenă ca regizor piesa Grădina cadourilor secrete de Nagyneni – Kovács Gábor, in 2007. 1984-1991 lucrează la Teatrul de Păpuşi Bóbita din Pécs.  1991-1994 angajat la Teatrul de Păpuşi Ciróka din Kecskemét etc.

STALIANOF, Doru Mihai [Dorin] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1990-1992. A jucat în Un vis frumos întors de dos de Dan Frăticiu, 1990. Intre 1994-1996 a fost pictor la acelaşi teatru. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

STAMATE,  Adriana [Elena Adriana] – n. 26. 11. 1938, Iaşi. Studii: Conservator 1957, studii de teatru de păpuşi la Bucureşti în 1968. Artist păpuşar  la Teatrul de Păpuşi din Craiova între anii 1957-1998 unde a realizat peste 120 de roluri  în spectacole ca Domnul Goe, Ion Talion, Balonul scăpat, Făt Frumos cel urât. Premiu de interpretare pentru rolul din Şoricelul şi balerina de porţelan. A realizat şi regia a trei spectacole şi a fost profesor de teatru de păpuşi la Şcoala Populară de Artă din Craiova. Autoare a recitalului Un vis adevărat premiat la Festivalul Guliver de la Galaţi. Ref. Ion Talion, regia Horia Davidescu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; Teatrul de Papusi din Craiova; Praslea cel Voinic si merele de aur de Victor Leahu in Teatrul nr. 11/1977; Teatrul nr. 8/1989; Păcală in satul lui, in Teatrul nr. 4/1976; Printesa Majolenka, in Teatrul nr. 4/1976; Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, in Teatrul 1/1982; Teatrul nr. 8/1989

STAMATE, Lică – compozitor, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Constanta.

STAMATE, Viorica – artist păpuşar şi scenograf la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. Roluri în Punguţa cu doi bani, regia Ioan Brancu, 2001 (Premiul pentru debut, colectiv, Festivalul Gulliver, Galaţi 2001).   2004 – Scufita Roşie după Fraţii Grimm, Hänsel  şi Gretel după Fraţii Grimm, scenariul şi regia Diana Roman,  scenografia  Viorica Stamate, 2010; a jucat în spectacolul multimedia Prinţul fericit, regia  Lászlo Vadas, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea,  2011. 

STAMATESCU, Marius [eronat Marin într-o cronică]  – actor la Teatrul Al. Davila din Piteşti în 1960. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi Aşchiuţă din Piteşti. A jucat rolul principal în spectacolul Umbra lui Stefan Voda, scenariul şi regia Aurel Anchidin. Ref. Teatrul, nr. 3/1977.

STAMATIADE, Carmen – n. 1927. Artist păpuşar de mare talent. A activat la Teatrul Ţăndărică realizând numeroase roluri memorabile în spectacolele cele mai importante ale teatrului din 1949 până în 1969 când a emigrat. Străjerul mării – 1955, 2-0 pentru noi – 1956, Măriuca şi merele de aur – 1957, Păcală – 1959, Mâna cu cinci degete – 1958, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal – 1965. S-a stabilit în Germania. Ref. Rodica Gheorghiu, Artistul de sub scenă [cronică, Ţăndărică, 2-0 pentru noi, regia Renee Silviu, papusi Ioana Constantinescu, referiri la Brandusa Zaita Silvestru, Stefi Nefianu, Costel Popovici, Carmen Stamatiade, Justin Grad, Rita Stoian] in Teatrul nr. 3-1956 Teatrul nr. 10/1959 [Păcală, rolul Baba Fira]. Teatrul nr. 12/1967.

STAN, Florin – n. 12.10.1956, Huedin, Jud. Cluj. Studii: CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea din 1988. Roluri realizate în spectacolele: Fetiţa cu chibrituri (Lordul), Punguţa cu doi bani (Boierul), Dumbrava minunată, Cele trei domniţe, Trei iezi cântăreţi, Întâmplări cu Scufiţa Roşie (Lupul), Punguţa cu doi bani de Viorica Filipoiu şi Veronica Porumbacu după Ion Creangă, 1994, regia Petru Diaconu, Bimbo şi Pantera roz de George Mihalache, 1995, regia Ion Mâinea, Cadou pentru pitic de Seres Lajos, 1995, regia Victor Ioan Frunză, Trei iezi cântăreţi de Andrei Gâlea după Ion Creangă, 2002, regia Francisca Simionescu etc. Căpitanul, Sultanul în Aventurile celebrului baron Münchhausen de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici după G.A.Bürger, regia Alina Hiristea; Regele Zorzon în Regele Zorzon, adaptare liberă de Cristina Serac după basmul lui H.Ch. Andersen, regia Ion Mâinea; Motanul negru în Căţeluşul albastru, adaptare liberă după Jan Lewitt şi George Him, regia Urbán Gyula; Oglinda în Albă ca Zăpada, improvizaţie după Fraţii Grimm, regia Sebastian Bărbălan; Sancho Panza în Morile de vânt ale lui Sancho Panza de Ecaterina Mihăescu-Păun după Cervantes, regia Mihai Păun; Motanul Basilio în Cheiţa de aur, adaptare de Igor Lungu după Alexei Tolstoi, regia artistică Igor Lungu. Regie: Naiul fermecat, textul şi regia artistică Florin Stan, Oradea, 2011.

STAN, Petrișor – actor la Teatrul Al. Davilla din Pitesti. A semnat regia spectacolului Poveste cu lustru de Toma Biolan, Teatrul Aşchiuţă din Piteşti.

STANA, Gheorghe – n. 24 01.1944, Timișoara – d. 2001. Studii: Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (1965-1969). Actor, regizor, dramaturg și profesor la catedra de actorie a Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest Timișoara. Debut: 1964-1965 artist păpușar la Teatrul de Păpuși Timișoara.A dramatizat și a regizat pentru scena Teatrului de Păpuși din Timișoara spectacolele: Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi după I. Creangă (1977), Hänsel și Gretel dramatizare după Frații Grimm. Tot cu păpuși a realizat spectacolul Cei trei purceluși la Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timișoara. Între 1969-1972 a fost actor la Teatrul de Stat Oradea, transferat în 1972 la Teatrul Național “M. Eminescu” Timișoara, pe scena căruia a interpretat printre altele rolurile principale din Stefănița Vodă, Cartea lui Ioviță, Jocul Ielelor, ș.a.  A scris piesele: Alice în Țara…Vacanței, Peste șapte mări și șapte basme, Împăratul Iepurilor, pe care le-a și regizat pe scena Teatrului Național Timișoara. [D.C.]

STANA, Ileana – n. 16. 11. 1938, Cernăuţi. Studii: Universitatea din Timişoara, Facultatea de Filologie-Istorie. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1962-1967, Teatrul de Păpuşi Oradea (1969-1973). În perioada 1975-1983 lucrează ca învătator şi profesor. Din nou la Teatrul de Păpuşi din Timişoara (1983-1996). Roluri: la Teatrul de Păpuşi Oradea în spectacolele: Omuleţul de puf, Aventurile lui Chiţ-Miţ, Sânziana şi Pepelea, Cine va păzi clopoţeii? A scris dramatizări pentru teatrul de păpuşi (Găinuşa harnică, Izvorul laptelui fermecat). In 1988 a publicat volumul de povestiri “Geana azurie”, în 1984 a pus în scenă ca regizor Găinuşa harnică. A lucrat şi cu echipe de amatori cu care a obţinut numeroase premii. A scris o adaptare și prelucrare după piesa lui W. Shakespeare Visul unei nopți de vară montată la Teatrul de Stat din Reșița, stagiunea 1997-1998 și piesa Iepurașul Încălțat pentru Teatrul Merlin Timișoara. În 2009 a dramatizat și regizat Alba ca zăpada tot la Teatrul Merlin. A sris piesa Iepurasul încăltat. Între anii 1992-1997 a fost Șef departament artistic la Teatrul de Păpuși din Timișoara. Ref. Teatrul nr. 7-8/1987 [D.C.]

STANCA, Radu – n. 5 martie 1920, Sebeș — d. 26 decembrie 1962,  Cluj. Studii: Facultatea de litere și filosofie din Cluj, absolvent in 1942. În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universității din  Cluj s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat ființă la initiativa sa celebrul Cerc literar  de la Sibiu. Dramaturg, poet, eseist și regizor. A debutat ca regizor cu spectacolul “Căsuța din câmpie” de S. Marșak, 1949, la Teatrul de Stat din Sibiu. La Teatrul de Păpuşi din Sibiu a făcut regia spectacolului Der tapfere hase /Iepurasul cel viteaz in 1951. In 1955 a pus în scena la acelasi teatru Escapada jucariilor de V. Tinibulk. Mare poet si dramaturg, Radu Stanca a jucat un rol major în viata literara din tara noastra, dar si în teatru, primind titlul de Laureat al Premiului de Stat pentru activitatea sa de regizor. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.

STANCION, Domnosie – artist păpuşar popular tradiţional din Bouţari, Banat. Folosea sistemul marionetei cu fir orizontal. Participant la festivalul de la Muzeul Satului organizat de către Mihai Crişan şi Teatrul Ţăndărică – 1974. Studiul lui Iosif Herţea se referă şi la el. Ref. Teatrul nr. 11/1974, Almanahul Gong 1982, Revista de etnografie şi folclor. [M.C.]

STANCIU, Carmen – n. 28. 02. 1968, Bucureşti. Studii: licenţiată în Teatrologie a Universitătii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Facultatea de Teatru. Masterat în Istoria şi Teoria Teatrului la UATC [1996]. Studii de limba japoneză la Universitatea Dalles din Bucureşti. Din 1995 secretar literar la Teatrul Ţăndărică. Profesor la secţia Teatrologie de la UNATC. A publicat numeroase articole de specialitate în Teatrul azi, Scena, Festival [editată de Teatrul Naţional Bucureşti], Athanor [publicaţie a Festivalului de teatru de la Piatra Neamţ], Curierul Naţional. Director al Festivalului Internaţional al Teatrelor de Marionete de la Bucureşti, 1998.  [C.P.]

STANCIU CHLADEK, Elvira – [a purtat o vreme şi numele MASSIM] – n. 28. 01.1930, Cluj.  În 1946 se angajează la atelierele Teatrului Ţăndărică şi urmează cursurile lui Dorina Tănăsescu şi Antigona Papazicopol. În 1947 începe să lucreze ca artistă marionetistă interpretând numeroase roluri începând cu Clownul din Ţăndărică la circ. Alte roluri: Ivan din Căluţul cocoşat, Pinocchio, în Petrica si Lupul etc. În 1982 emigrează în Germania. Ref. Teatrul nr. 9/1959 [Ispravile lui Heracle, rolul Prometeu]; Teatrul nr.9/1968, articol de Valeria Ducea; Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962; Petrica si Lupul revista Teatrul nr. 2/1976 [C.P.]

STANCIU, Daniel – n. 28.04.1964, Ploieşti. Absolvent al UATC Bucureşti, Secţia Păpuşi/Marionete în 1996. Stagii profesionale la Charleville-Mézières în 1994 (tringle) şi 1996 (bunraku). Stagiu la Bruxelles (teatru de umbre). A activat mai întâi la Teatrul pentru Copii din Ploieşti. Apoi, ca artist păpuşar și actor la Teatrul Ţăndărică din 1995 (unde a jucat în spectacolele Adunarea păsărilor, Play Faust, Sânziana şi Pepelea, Harap Alb, Pasărea albastră – regia Cristian Pepino), Micul prinţ (regia Bogdan Drăgulescu), Răţuşca cea urâtă, regia Anca Puscas) Coţofana hoaţă (regia Brandusa Zaita-Silvestru), Bărbierul din Sevilla (regia Felix Alexa, rol: Figaro), Cenusăreasa – regia Silviu Purcărete – rol Regele;   2001- Frumoasa si Bestia, regia Cristian Pepino – rol Rodolfo; 2008 – Punguta cu doi bani după Ion Creangă, regia Decebal Marin, roluri: Mosul si Boierul, 2010 – Pinocchio, regia Cristian Pepino, roluri: Geppetto si Mangiafuoco, 2011- Cartea Junglei după R. Kipling, regia Adela Moldovan, rol Ursul Baloo etc.). Regie: 2011 –Cei trei purcelusi – Teatrul Gulliver Galati; 2010 – Motanul incăltat, Teatrul Gulliver Galati;  2008 –Fata babei si fata mosului, Teatrul Ciufulici,  Ploiesti; 2006- Tom Degetel, Teatrul Tăndărică; 2006 – Jack si vrejul de fasole, Teatrul Gulliver Galati; 2005 –Tom Degetel, Teatru Gulliver Galati; 2005 –Fata babei si fata mosului– după Ion Creangă, Teatrul Elpis Constanta; 2003- Cenusăreasa – Teatrul Prichindel –Alba Iulia; 2003 –Lebedele, Teatrul Gulliver Galati; 2003 – Jack si vrejul de fasole– Teatrul Tăndărică; 2001- Pinocchio, Teatrul Gulliver Galati; 2000- Scufiţa Roşie – Teatrul Gulliver Galati; 2000 – Vasilache si Marioara – Teatrul Gulliver Galati; 1999- Gulliver in Tara Uriasilor –Teatrul Gulliver Galati; 1999- Califul barza, Teatrul Elpis Constanta; 1998 – Gulliver in Tara Liliput, Teatrul Gulliver Galati; 1995- Vasilache si Marioara – UNATC. Este conf. universitar dr. la UNATC, Masterat Teatru de Animatie. A realizat numeroase examene spectacol cu studentii de la secţia Păpusi/Marionete a UNATC. A colaborat ca actor şi păpuşar cu Televiziunea Română, Antena 1, Castel Film, a jucat in mai multe filme si seriale TV. Are propria sa trupă particulară, Hai-Hui, care are un bogat repertoriu. Premii: 2010 –  Premiul de interpretare pentru rolurile Geppetto si Mangiafuoco din spectacolul Pinocchio, Teatrul Tăndărică, regia Cristian Pepino, la Festivalul Gulliver -Galati; 2009 – Premiul de regie pentru spectacolul Fata babei si fata mosului – Festivalul Gulliver Galati; 2005 –Premiul de regie pentru spectacolul Tom Degetel, la Festivalul Gulliver Galati; 2005 – Premiul Special al Juriului pentru spectacolul Tom Degetel, la Festivalul Gulliver -Galati; 2004- Premiul pentru cel mai bun spectacol pentru copii la Festivalul de Teatru – Piatra Neamt, pentru spectacolul Jack si vrejul de fasole – Teatrul Tăndărică: 2004– Premiul Special al Juriului la Festivalul ‘ Puck-Animafest”- Cluj, Jack si vrejul de fasole (Teatrul Ţăndarică); 2003 – Premiul de regie la Festivalul Gulliver – Galati – pentru spectacolele Jack si vrejul de fasole (Teatrul Tăndărică), Califul barză (Teatrul Elpis- Constanta) si Cenusăreasa (Teatrul Prichindel – Alba Iulia); 2002 – Marele Premiu la Festivalul “ Puck-Animafest” – Cluj – pentru spectacolul Pinocchio (Teatrul Gulliver); 2001 – Marele Premiu la Festivalul “Gulliver” – Galati – pentru spectacolul Pinocchio, (Teatrul Gulliver); 2000 – Premiul “Dan Ganea”  la Festivalul “Gulliver” – Galati, Vasilache si Mărioara (Teatrul Gulliver), 1999 – Marele Premiu la Festivalul –Saptamana teatrului de păpusi – Constanta –  Califul barză (Teatrul ELPIS); 1998 – Premiul special al juriului pentru spectacolul Gulliver în Tara Lilliput la Festivalul “Gulliver”- Galati (Teatrul Gulliver); 1995 – Premiul de debut la Festivalul “Gulliver”- Galati – Vasilache si Mărioara; 1995 – Premiul III  la “Gala tânărului actor – Costinesti” Vasilache si Mărioara. Numeroase roluri in filme de lung metraj si in seriale TV. [C.P.] 

STANCIU, Ilie – Autor al piesei Şoricelul mofturos [în vol. Cinci piese pentru teatru de păpuşi, Editura Tineretului, Bucureşti 1957]. A mai scris si volumele Calatorie în lumea cartilor, 1970; Literatura pentru copii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1968; Copilul si cartea.

STANCIU, Ion – n. 5.02.1921, Buzău. Artist păpuşar în prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Galaţi de la fondare până în 1954, apoi artist păpuşar la Teatrului de Păpuşi din Brăila între anii 1954-1983. Roluri de referinţă în spectacole ca: Aladin şi lampa fermecată (Aladin), Harap alb (Spânul), Pui de om (Logofătul), M-am jucat într-o zi (Balaurul). Rolul titular din Glie voinicul. Ref. Teatrul nr. 2/1959.

STANCIU, Nicolae – n. 13. 03. 1964, Băileşti Dolj. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu din Bucureşti în 1988. Scenograf la Ţăndărică  între 1988-1990. Gulliver în tara  piticilor (regia Liviu Berehoi), Ciberstory (regia Cristian Pepino),  Dialoguri-Urmuz (regia Cătălina Buzoianu). S-a stabilit la Paris.

STANCIU, Nicu – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare

STANCIU, Olga –  Artist păpuşar. A făcut parte din prima echipă a teatrului de Păpuşi din Bacău din 15 mai 1951. A jucat în primul spectacol, Căsuţa din ulcior  de Dimante, regia Radu Mircea Răţescu.

STANCIU, Venera – 1920. Artist marionetist. A făcut parte din echipa Teatrului de Marionete din Bucureşti, 1939. Membru fondator al teatrului Ţăndărică, [a jucat în Cu Ţăndărică spre mările sudului– 1945, Ţăndărică la circ – 1946]. Ref. Teatrul nr.9/1968. 

STANCU, Oana – Studii: absolventă a UAT Târgu-Mureş, Actorie. Actriţă şi artist păpuşar la Teatrul Colibri din Craiova din 1999. A realizat multe roluri excepţionale în spectacole ca Pinocchio, Cavalerii Mesei Rotunde (rolul Percival, regia Cristian Pepino), Peter Munk în Inimă de piatră (regia Cristian Pepino). A mai jucat si in spectacolele: Păcală în satul lui, Cartea cu Apolodor (regia Horia Davidescu), Harap Alb (regia Liviu Steciuc), Motanul încălţat , Fata Babei si fata moşneagului , Răţusca cea urâtă, Petrica si lupul, Punguta cu doi bani, Capra cu trei iezi, Unde se ascunde zmeul?, Albă ca zăpada, Soricelul si balerina de portelan, Degetica, Mizerabilii mon amour, Frumoasa si bestia, Alice în lumea papusilor, De-a Scufita Rosie, Sarea în Bucate, Prinţul Broască. Premiul pentru interpretarea rolului principal în spectacolul „Inimă de piatră” la Festivalul PUCK de la Cluj-Napoca. A participat la foarte multe ediţii ale emisiunii-concurs de interpretare Bravo-bravissimo, ajungand in finala (TVR).

STANCU, Stelian – n. 13 . 01. 1943, comuna Glodeanu – Cârlig (acum Glodeanu Siliştea) din judeţul Buzău. Studii: Absolvent al Facultăţii de Biologie [Universitatea Bucureşti, 1965] şi al IATC Bucureşti [clasa Sanda Manu] în 1971. Actor de teatru şi film, a activat la Teatrul de Stat din Turda (unde a fost şi director) între anii 1971-1990. Aici a jucat in circa 60 de piese. Din 1990 este actor la Teatrul Dramatic Galaţi, unde a realizat de asemenea creatii in foarte multe spectacole. Din 1995 este director al Teatrului Guliver din Galaţi unde a realizat mai multe roluri atât ca actor (în Gulliver în Ţara Liliput- Gulliver – regia Stelian Stancu şi Daniel Stanciu, Povestea gluchierului, Viaţa e vis – Prinţul, Craiasa zapezilor; Genarul din Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu, regia Stelian Stancu; Sprehu’ din Vasilache şi Mărioara – spectacol tradiţional, regia Daniel Stanciu; Gulliver şi Regele Uriaşilor din Gulliver în Ţara Uriaşilor de J. Swift, regia Daniel Stanciu şi Stelian Stancu; Făt-Frumos din Povestea porcului de Ion Creangă, regia Cătălin Vasiliu; Mangiafoco, Fetiţa din Pinocchio de Carlo Collodi, regia Daniel Stanciu; Magicianul din Vrăjitorul din Oz de Frank Baum, regia Cristian Pepino; Gwale din Fergie şi Floarea Fermecată de Joël Guerriau, regia Bogdan Drăgulescu, Regele, Vagabond I în Tom Degeţel, regia Daniel Stanciu; Radu de Gorj din Castelul din Carpaţi de Jules Verne, regia Bogdan Drăgulescu). Dar a activat şi ca artist păpuşar (în Făt Frumos din lacrimă, Ramayana – Vişnu şi Ravana, Zmeul din Sânziana şi Pepelea). A organizat din 1995 Festivalul Gulliver – una dintre cele mai prestigioase manifestări de gen din ţara noastră, un adevărat festival national, care a avut de multe ori si o dimensiune internatională. A organizat participarea teatrului la Paris în cadrul Decadei Culturale Gălăţene – 1977 şi turneul teatrului în Danemarca – 1999, precum şi multe alte turnee ale teatrului Gulliver, avand o remarcabilă activitate ca manager de teatru. Profesor de actorie la Universitatea din Galati. Doctorat in management cultural (2003). Autor al unui volum despre Festivalul Gulliver. Din anul 2000 profesor universitar şi decan al Facultăţii de Arte la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi. Regie: Gulliver în Ţara Lilliput, Făt- Frumos din lacrimă, Gulliver în Ţara Uriaşilor. Premii: de interpretare la Festivalul Ion Creangă de la Bacău-1998, pentru regie (împreună cu Daniel Stanciu pentru Gulliver în Ţara Liliput) la Festivalul Gulliver 1997, pentru opţiune repertorială pentru Ramayana la Festivalul Gulliver – 1996, Premiu pentru management, Bucuresti, Festivalul Bucurii pentru copii. Ca actor de film are de asemenea o activitate foarte bogată, jucand în filme ca: Munţii în flăcări” – regia Mircea Moldovan, “Totul se plăteşte” – regia Mircea Moldovan, “Convoiul” – regia Mircea Moldovan, “Mireasma ploilor târzii” – regia I. Mărgineanu, “Noi, cei din linia întâi” – regia Sergiu Nicolaescu, “Secretul armei secrete” – regia I. Mărgineanu etc. Ref. Stelian Stancu – Omul cu destinul cameleon, in Viata libera, Galati, 16 ianuarie 2010 [C.P.]

STANCU-GHIMAN, Roxana – constructor păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Constanta in perioada 1978-1987.

STANKOVICS Kovács Júlia  – artist păpuşar, Pasărea albastră, Teatrul de Păpuşi Oradea, Secţia maghiară, 1965

STĂNCULESCU, Karina – Actriţă, artist  păpuşar la Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu. A jucat în Prâslea cel voinic si merele de aur după Petre Ispirescu, regia Villi Nikolov Perveli, 2011.

STĂNCULESCU Nina – [Nina STĂNCULESCU–ZAMFIRESCU] – n. 4 martie 1928, Bucureşti. Studii: Şcoala Centrala de Fete din Bucureşti (1946); Facultatea de Litere şi Filosofie (1946-1950), Bucureşti; Institutul de Teologie, absolventă în 1956. Cuibul câneparilor (1954), este tradusă în engleză şi difuzată la BBC în 1959. A publicat volume de povestiri pentru copii si studii despre opera lui Brancusi. Dramaturg. A scris piesa Zăpada purpurie [1973, Ploieşti].

STĂNESCU, Carmen – Scenografă la Teatrul de Păpuşi din Botoşani între anii 1993-1994. A colaborat ca scenograf şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa.

STĂNESCU, Denise – v. LEONTE, Denise

STĂNESCU, Magda – [Maria-Magdalena] – n. 28.10.1973, Filipeştii de Târg. Studii – UNATC, Secţia Păpuşi/Marionete. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Ploieşti. Roluri în spectacolele: Secretul Pădurii bătrâne (Coţofana), Aventurile lui Zorzonel (Boroboaţă), Motanul încălţat (Motanul), Leopardul de argint, Muck cel Mic, Capra cu trei iezi.

STĂNESCU, Mihaela – Artist păpuşar  la Teatrul Ţăndărică între anii 1962-1977. Ref.Cea mai frumoasa stea de Irina Opran, Ţăndarică, 1962; în revista Teatrul nr. 2/1962. Teatrul nr. 8/1968; Fata babei şi fata moşneagului, în revista Teatrul, nr. 2/1977.

STĂNESCU, Nicolae – Scenograf al primelor spectacole ale Teatrului de Păpuşi din Galaţi în anii 1952-1957. A realizat scenografia spectacolelor Fluieraşul şi căniţa, Micul Gâscănel, Sânziana şi Pepelea (regia Valeriu Moisescu, 1957). In 1959 Ursuleţii veseli de Polivanova şi Fata moşului şi fata babei. Ref. Teatrul nr. 2/1959.

STĂNESCU, Ortansa –  actriţă, artist păpuşar la Teatrul Luceafărul – Iaşi în perioada de redefinire a profilului teatrului. Roluri în spectacolele: Patria, regia Cătălina Buzoianu; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974; Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroşenco, 1975), Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu, 1975; Păpuşile năzdrăvane, 1980, regia Constantin Brehnescu. Ref. revista Teatrul nr. 5/1973. Patria, regia Cătălina Buzoianu; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974; La Teatrul Luceafarul din Iaşi Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (regia Anca Ovanez-Dorosenco, 1975), Mofturi la Mosi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr.  11/1975; Păpusile năzdrăvane, Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, 1980, regia Constantin Brehnescu, revista Teatrul nr. 7-8/1980; Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010

STĂNESCU, Silvia – Artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Ref. Teatrul, nr. 3/1977.

STĂNICĂ, Stanica [Bebe] – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa, în prima echipă a teatrului. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

STĂNIŢ, Sorina – pictor executant Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Harap Alb de Nella Stroescu după Ion Creangă, 1980; Calea Soarelui; sculptor Strepke gegen Bu-Man / Boroboată si Zmeul Bau-Bau de Nicolae Drăghia, scenografia Febus Stefănescu, 1982; La Bufnita veselă, 1982; Enigel – mica laponă de Livia Mariana Nicolescu după o idee de Ion Barbu, 1982. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

STECIUC, Liviu – n. 3.12.1944 – Braşov. Specializare Bucureşti 1968-1971. Artist păpuşar de mare valoare şi regizor cu realizări remarcabile, el s-a impus prin elaborarea unor forme de spectacol modern care utilizează posibilităţile păpuşii compuse şi ale mijloacelor combinate realizând un limbaj scenic poetic şi plin de fantezie. Este unul dintre cei mai importanţi regizori actuali de teatru de păpuşi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov din 1962, iar din 1991 regizor artistic şi director al acestui  teatru pana în 2011. A realizat până în prezent peste 37 de roluri ca artist păpuşar, peste 35 de spectacole puse în scenă ca regizor artistic la Teatrul de Păpuşi  din Braşov (Arlechino) şi la teatrele de păpuşi din Craiova, Sibiu, Chişinău (Republica Moldova, Teatrul Licurici), Baia Mare, Botoşani, Arad. Spectacole de referinţă: Omagiu mâinilor 1997, Pace pământului  1979, Povestiri de buzunar 1984 (premiu de regie la festivalul de la Timişoara), Aventurile lui Talion 1987, Pescarul şi sufletul său 1995. Premii de regie, 1977- Bucureşti (Omagiu mâinilor), 1979 Bucureşti (Pace pământului), 1984-Timişoara (Povestiri de buzunar), Harap Alb, Teatrul Colibri Craiova, 1999, Mica vrăjitoare, Teatrul Colibri Craiova. Premiul ATM pentru regie 1987, Premiul I Praga (Punguţa cu doi bani), Premiul de excelentă in arta teatrului de animatie acordat de UNIMA România. Premiul UNITER pentru teatrul de animaţie 2011. Ref. revista Teatrul, nr. 3/1977 (Pui de om la Brasov); Teatrul nr. 10/1983, 7-8/1987. Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] in Teatrul nr. 2/1978; Lumea povestilor, Teatrul de Papusi din Brasov, in Teatrul nr. 3/1981; Teatrul, nr.1/1984, Aventurile unei mici vrăjitoare la Botosani; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

STECIUC, Mihaela [Ileana, n. NESTORESCU] – n. 28.04.1947 – Oradea. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea 1966-1968, actriţă la Teatrul Dramatic Braşov 1968-1974 şi artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov (azi Teatrul pentru copii Arlechino) din anul 1974 pană in 2011. Actriţă şi artist păpuşar de valoare care îmbină o perfectă stăpânire a tehnicii de mânuire cu un joc scenic plin de inteligenţă şi cu o excelentă utilizare a mijloacelor pantomimei. La Oradea a jucat în Amnarul, Ariciul albastru, Hainele împăratului, Pui de om, O fetiţă caută un cântec. La Braşov a realizat roluri memorabile în: Povestiri de buzunar, Aventurile lui Talion, Punguţa cu doi bani, Porumbiţa albă, Pescarul şi sufletul său. A făcut numeroase traduceri pentru Teatrul Arlechino, autoare de dramatizări (Micul diavol gentil după Contesa de Segur). Premiul de interpretare în 1988 la Festivalul Naţional pentru rolul Serafima din Aventurile lui  Talion. Peste 25 de roluri realizate pînă în prezent. Este autoare a unui volum de nuvele, Ceaţa (Premiul  pentru  debut al Uniunii  Scriitorilor). A jucat şi într-o serie de filme regizate de Sergiu Nicolaescu sau Mircea Daneliuc (Glissando). Ref. rev. Teatrul, nr. 3/1977 (Pui de om la Braşov); Lumea poveştilor, Teatrul de Păpuşi din Brasov, in Teatrul nr. 3/1981;  Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

STÉFÁN BODOR Mária  – n. 11.10.1966, Marghita. Artist păpuşar la Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea – trupa „Lilliput” din 1990. Roluri realizate în spectacolele: Vrăjitorul din Oz (rolul Dorothy), Hänsel  şi Gretel (rolul Vrăjitoarea), Răţuşca cea urâtă (rolul Răţuşca), Elefănţelul curios, Micul Muck, Întâmplări cu Scufiţa Roşie, Bufonii, Prinţ şi cerşetor (Prinţul), Mary Poppins, Visul unei nopţi de vară (Helena), Rozsa şi Ibolya (Ibolya), Năzdrăvanul Peti (Panni),1999; Prinţul fericit (Rândunica), 2001; Mary Poppins (Mary), 2001; Căţeluşul albastru (Péter), 2003; Legenda Magelonei (Magelona), 2005; Aventurile lui Plüm-Plüm (rolul Plüm-Plüm), 2006; Cei trei purceluşi (Pufi), 2008; Tâlharii din Kardemomme (Zsófi), 2011; Romeo şi Julieta (D-na Montague, Doica), 2011.

STEIN, Elsa – Muzician, compozitoare, profesoară de pian. Colaboratoare a Teatrului de Păpuşi din Sibiu în perioada de început (1948), cânta în direct în spectacole. A acompaniat cântăreţii în Hänsel şi Gretel de Gustav Valentin, 1952, adaptare după opera lui Engelbert Humperdinck. Muzica spectacolelor Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Taranovski, 1954; Schneewitchen / Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu după Grimm, 1956, regia Gustav Valentin. Das Tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; Winterfest im Walde / Moş Gerilă în pădure de Hedwiga Szaunig, 1956; Max und Moritz, regia H. Szaunig, 1959. A colaborat şi cu Teatrul Dramatic din Sibiu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

STEINBOC, Didi – compozitor – Teatrul de Păpuşi din Bacău, Intâmplări dintr-un album, regia Matei Rabinovici, 1958. Isprăvile lui Păcală de George Baron,  Teatrul de Păpuşi Bacău, 1958.

STEINMETZ RADU, Beatrice – v. RADU, Beatrice

STEPAN, Ilie – n.  24 noiembrie 1953, Caransebeş. Compozitor, ghitarist, instrumentist, orchestrator, autor şi producător muzical. Studiază ghitara clasică cu prof. dr. doc. Eduard Pamfil, aprofundează singur teoria muzicii. Ilie Stepan a compus şi music hall-uri pentru copii: Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici (TGS), Frumoasa şi bestia (TGS), Emil şi detectivii (Teatrul National din Timişoara şi Teatrul Merlin), Hänsel  şi Gretel (TGS). Dintre colaborările compozitorului cu teatrele de păpuși amintim: Fram, ursul polar  la Teatrul de Marionete Arad şi spectacolele, incepand cu 1987, de la Teatrul de Păpuşi Timişoara; Minciunică in oraşul piticotilor 1987, Punguta cu doi bani, 1990, 2001, Izvorul Laptelui fermecat 1995, Capra cu trei iezi 1997, Silviana, 1999, Vasilache și Mărioara 1996, Cartea Junglei, 2006, O clipă de teatru, 2007. A înfiinţat grupul “Pro Musica”, primul spectacol al grupului a avut loc la 15 ianuarie 1973. De acelaşi succes s-a bucurat şi formatia Stepan Project. Din 1981 şi până în prezent, Ilie Stepan a compus muzica originală pentru mai mult de 80 de piese de teatru, la Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Naţional Timişoara, Teatrul German de Stat Timişoara, Teatrul Maghiar Timişoara, Teatrul Ion Slavici Arad, Teatrul pentru Copii şi Tineret Merlin Timişoara, Teatrul Iulian Rista Bugariu din Vîrşeţ – Serbia, Teatrul Thespis etc.  [C. D.]

STEREA, Lizica – n. 19.02.1970, Ploieşti. Profesori: Carmen Bogdan, Liana Florescu, Nicolae Drăghia, Mioara Pagâţa. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Ploieşti din 1992. Roluri în Vrăjitorul din Oz, Fantezie pentru o singură păpuşă (Scufiţa roşie), Albă ca Zăpada (Albă ca Zăpada),  Leopardul de argint (regia Cristian Pepino), Muck cel mic (regia Cristian Pepino), Familia Chiţ-chiţ, Elefănţelul curios (Pasărea Kolo-Kolo, regia Cristian Pepino), Motanul încălţat (Prinţesa), Amnarul fermecat (regia Cristian Pepino, rolul Prinţesa), Lisbeth (Inima rece, regia Cristian Pepino). [C.P.]

STERIAN, Elena [MARIN] – n. 3.06.1964, Galaţi. Studii: Liceul Industrial nr. 7, Galaţi, Şcoala Populară de Artă, Galaţi, secţia Actorie; Şcoala Populară de Artă, Galaţi, secţia Păpuşi; în cadrul Teatrului Gulliver a studiat arta teatrului de păpuşi cu Dan Ganea, Mioara Mocanu, Anca Jijie, Mariana Ganea. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, Facultatea de Teatru şi Televiziune, secţia Artele spectacolului (Actorie). Talentat artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Gulliver din Galaţi din 1987. Roluri importante în Viaţa e vis (regia Attila Vizauer – Rosaura), Ramayana (regia Ana Vlădescu, rolul Triata), Motanul încălţat – regia Dan Ganea (Prinţesa); Vrăjitorul din Oz (Leul), Bâlciul cu surprize (Capra), Scufiţa Roşie (regia Daniel Stanciu; rolul Scufiţa Roşie), Trandafirul fermecat (regia Cristian Pepino, rolul Prinţul), Sânziana şi Pepelea (regia Cristian Pepino, rolul Zâna Lacului) Cântaţi cu noi, regia Dan Ganea; Ariciul albastru, regia Dan Ganea; Poveşti vechi în haine noi, regia Dan Ganea, Fantezie-n alb şi roşu, regia Mihai Păun; Bâlciul cu surprize, regia Mihai Păun;  Făt-Frumos din lacrimă, regia Stelian Stancu – rolul Baba Hârca; Croitoraşul cel viteaz, regia Cristian Pepino, Pinocchio, regia Daniel Stanciu; Tom Degeţel, regia Daniel Stanciu – rolul Tom; Muck cel Mic, regia Cristian Pepino – Prinţesa; Vrăjitorul din Oz, regia Cristian Pepino – rolul Sperie-Ciori; Zâna Zorilor, regia Maria Mierluţ – rolul Sfânta Duminică; Harap Alb, regia Stelian Stancu – rolul Păsărlătilungilă; Lebedele, regia Daniel Stanciu – Zâna, Mama; Don Quijote, regia Cătălin Vasiliu; Cocoşul năzdrăvan, regia Luminiţa Iordănescu – Cocoşul; Capra cu trei iezi, regia Maria Merluţ – Capra; Povestea porcului, regia Cătălin Vasiliu – Prinţesa, Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici, regia Cristian Pepino – rolul Albă-ca-Zăpada; Naufragiul, regia Camelia Hâncu, etc. [C.P.]

STERIAN, Marian – n. 20.11.1964. A studiat arta teatrului de păpuşi cu Anghel Enache, Dan Ganea. Valoros artist păpuşar, activează din 1990 la Teatrul Guliver din Galaţi. A debutat în spectacolul Si Mierla are prieteni regia Mircea Petre Suciu. A realizat numeroase roluri de referinţă în spectacolele: Prinţesa Turandot (Arlecchino, Altum-Han), Moșul și Argatul din spectacolul O poveste cu cantec, Sam din spectacolul Ultima Aventura; Ivan Turbincă (rolul titular), Don Quijote (rolul titular), Viaţa e vis (Regele), Motanul încălţat (Impăratul), Ramayana (Rama), Harap Alb (cei trei împăraţi), Greierele din Povești vechi in haine noi, Gulliver în ţara Liliput (Amiralul Scayresh); Gulliver din spectacolul Gulliver in ţara Uriasilor; Făt-Frumos din lacrimă (Fat-Frumos, Negru Împărat), De-a Scufiţa Roşie (Lupul), Vrăjitorul din Oz (Omul de paie), Trandafirul fermecat (Slujitorul), Bâlciul cu surprize (Vasilache); Mama spiridușilor, Cioara din spectacolul Crăiasa Zăpezilor, Sânziana şi Pepelea (Papură Vodă, Pârlea Vodă, Macovei), Impăratul din spectacolul Croitorașul cel Viteaz, Geppeto din spectacolul  Pinocchio, Tata și Prinţul din spectacolul Lebedele, Abdulah din spectacolul Muck cel Mic, Bucătarul și Seful piticilor din spectacolul Albă ca zăpada și cei șapte pitici, Leul din Vrajitorul din Oz, Lomig din spectacolul Fergie si Floarea Fermecata, Nicu Deac și Francisc de Tellec din spectacolul Castelul din Carpati, Cuptorul și Fântana din spectacolul Fata Babei si Fata moşneagului; Petre din spectacolul Zâna Zorilor, etc. In aceste spectacole a colaborat cu regizori ca: Attila Vizauer, Cristian Pepino, Daniel Stanciu, Bogdan Drăgulescu, Camelia Hancu, Maria Mierlut, Dan Ganea, si altii. Premiul juriului copiilor pentru rolul Arlecchino din Prinţesa Turandot la Festivalul internaţional de la Kraguevac – Jugoslavia – 1994. Nominalizări pentru rolurile din Vasilache și Marioara, Pinocchio, Croitorașul cel viteaz [C.P.]

STILU, George – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. A jucat ca actor la Teatrul Municipal Ploieşti, 1965, apoi la Bulandra şi Teatrul de Comedie. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

STINGHE, Adrian – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov.

STÂNEA, Ioan  – n. 13.06.1932. Director al Teatrului de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1965-1967. Director în perioada 1988-1990 la Grupul Scolar de Cooperatie Alba Iulia.

STÂNGĂ, Daniela [Dana] – n. 01.03.1984, Galaţi. Studii: 2000: Galaţi, Şcoala Populară de Arte, Actorie; 2003: Liceul Teoretic “Sfânta Maria”, Galaţi, filologie –  limbi străine; 2007: Universitatea ”Dunărea de Jos”, Galaţi, Facultatea de Arte, licenţiată la sectia Actorie, clasa Conf. univ. dr. Mircea Gheorghiu. Actriţă. Artist păpuşar. 2006  – 2007: Teatrul “Gulliver”, Galaţi: a jucat in Cenuşăreasa, adaptare după Fraţii Grimm,  regia Daniel Stanciu. 2006: Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galaţi – numeroase roluri. 2008-2010: Teatrul “Mihai Popescu” Târgovişte, numeroase roluri de teatru dramatic. La secţia pentru copii a jucat in: Albă ca zăpada după Fraţii Grim, regia Oana Leahu, rolul Mastera; Gulliver după Jonathan Swift, regia Gabriel Apostol, rolul Marcarun; Mica sirenă dupa Hans Christian Andersen, regia Gabriel Apostol, rolul Nausica; Cei trei purcelusi, regia Geo Balint;  1,2,3 Circ – spectacol de imagine, regia Radu Dinulescu; Fata babei şi fata moşneagului, regia şi scenografia Dan Ţopa, Teatrul Pentru Copii şi Tineret „Mihai Popescu” din Târgovişte, 2010, rolul Fata moşului; Neghiniţă dupa Barbu Ştefanescu Delavrancea, regia Geo Balint, rolul Neghiniţă.

STOENESCU, Mihai – Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1951-1952. A devenit apoi actor la Teatrul Constantin Tănase.

STOI, Tiberiu – n. 1936, Timişoara. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (1978-1990). Se consideră discipol al lui Péter János. Actor deosebit, inteligent, sensibil, cu simţul umorului. Foarte bun pedagog (invitat la cursurile de vară a regizoarei Kovács Ildikó). Roluri mai importante la Teatrul din Cluj-Napoca: Guignol, Maestrul de joc (în Ubu rege), Papageno (în Flautul fermecat), Emelian (Emelian şi toba cea goală) etc. Menţionat şi ca artist păpuşar la Timişoara în 1962. Ref. Teatrul nr.4/1962. [K.I.]

STOIAN, Adela – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Bacău. S-a remarcat în spectacolul Intâmplari dintr-un album, regia Matei Rabinovici. Ref. revista Teatrul nr. 3/1958.

STOIAN, Adriana – v. RUSU-STOIAN, Adriana

STOIAN, Eugen –  n. 28.09. 1946, Braşov. Studii: Facultatea de desen, Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu  Bucureşti. Între 1973 şi 1980 pictor – Teatrul dramatic Constanţa, între1980 şi 1995 sculptor păpuşi, Teatrul de Păpuşi Elpis Constanţa.  Din 1995, scenograf  Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandri Bacău. Scenografie: De-ale lumii cu Marioara şi Vasilache, Regele Cerb, Ulciorul cu galbeni, Căutăm o poveste, Marlot între minuni, Soricelul şi Păpuşa. A mai colaborat şi cu Teatrul pentru Copii din Brăila, Teatrul Valah din Giurgiu (Prâslea cel voinic și merele de aur – 2011, Capra cu trei iezi – 2012) [O.V.,C.C., C.P.]

STOIAN, Mihai – n. 25 decembrie 1927, Galaţi – 13 septembrie 2005, Bucureşti. Studii: Facultatea de Psihologie şi Pedagogie a la Universitatea din Bucureşti, absolvent în 1951. Scriitor, dramaturg. A scris piesele Străjerul mării (Tăndărică, 1955, Tg. Mureş 1956), Păcălici-Păcălici [apărută în volumul Teatru de păpuşi 1961],  Cătălin pădurarul, Oradea, 1953. 1948-1951, redactor la revistele pentru copii „Licurici”, „Pionierul”, „Pogonici”, apoi la „Gazeta literară” şi „Luceafărul”.

STOIAN, Rita – n. 15.05.1923, Bucureşti – d. 1998. Curs primar şi secundar la Institutul Anglican Speranţa. A început să activeze ca artist păpuşar în echipa condusă de Renée George Silviu. Primele spectacole ale acestei trupe de amatori au fost prezentate la Teatrul Nostru cu piesa Brumărel de George Silviu. Intre 1947-1949 această echipă a dat numeroase vizionări în faţa unei comisii a Ministerului Culturii, fiind în cele din urmă încadrată la Teatrul de Stat Ţăndărică  în 1949. Aici, Rita Stoian a avut o bogată activitate ca artist păpuşar şi pedagog de arta mânuirii până în anul 1972 când a emigrat. Ref. Cea mai frumoasa stea de Irina Opran, Ţăndarică, 1962. Ref. Rodica Gheorghiu, Artistul de sub scenă [cronică, Ţăndărică, 2-0 pentru noi, regia Renee Silviu, papusi Ioana Constantinescu, referiri la Brandusa Zaita Silvestru, Stefi Nefianu, Costel Popovici, Carmen Stamatiade, Justin Grad, Rita Stoian] in Teatrul nr. 3-1956 revista Teatrul nr. 2/1962. Teatrul nr.1/1964. Pisica de una singura revista Teatrul nr. 3/1976 [M.C., C.P.]

STOICA, Candid [Dumitru STOICA] –  n. 14 septembrie 1935. Studii: A absolvit în 1961 secţia Actorie din cadrul IATC, la clasa prof. Moni Ghelerter. Cunoscut actor la Teatrul de Comedie. Artist păpuşar la Ţăndărică între anii 1955-1960. Ulterior a realizat numeroase voci la acest teatru în spectacolele înregistrate. A jucat în Artiştii pădurii – 1954, Măriuca şi merele de aur – 1957, Ala bala portocala – 1959. Ref. Teatrul nr. 10/1959 [Păcală, rolul Tandala]; Teatrul nr. 12/1959 [Ala bala portocala].

STOICA, Eduard – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu între anii 1991-1994. A jucat în De-a viaţa, 1991, scenariul si regia Dan Hândoreanu; Cazul Pinocchio – regia Kovacs Ildiko.  Muzica spectacolului O poveste cu of, 1992, de Dan Frăticiu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

STOICA, Eugen – maşinist la Teatrul Tăndărică, care a avut o contributie deosebită la realizarea tehnică a spectacolelor. Datorită calităţilor sale de interpret a jucat şi roluri în diverse spectacole, cum ar fi Lupul (mască-costum) în Petrică şi Lupul, regia Stefan Lenkisch, 1976, remarcat de critica de specialitate. Ref. revista Teatrul nr. 2/1976.

STOICA, Eugenia – v. ZAIMU, Eugenia

STOICA, Ioana [născută ALECU] – n. 21.12.1953, Bucureşti. Curs special la Ţăndărică 1975. Stagiu cu Philippe Genty – 1991. Valoros artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1976-1990. A realizat numeroase roluri memorabile dintre care amintim pe cele din spectacolele Anotimpurile mânzului (1977, regia Irina Niculescu), Unde zbori sperie ciori, Jocuri de poeţi-jocuri de copii (1980, regia Margareta Niculescu), Petruşka (1982, regia Irina Niculescu), Nu vorbiţi în timpul spectacolului, Lungul nasului (1987, regia Ştefan Lenkisch), Steaua lui Arlecchino (1988, regia Mona Chirilă), Visul unei nopţi de vară (1988, regia Cristian Pepino) etc. Lucrează în prezent la un teatru de marionete din Germania. Premiul ATM de interpretare –1988 pentru rolurile din Steaua lui Arlecchino şi Visul unei nopţi de vară (Puck). Ref. Teatrul nr. 7/1984; Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică in Teatrul nr. 10/1978; Legenda cantăretului de Vladimir Simon, in revista Teatrul nr. 5/1981; Nocturn Stravinski. Teatrul Ţăndarică. Petruşka, Vulpea, in Teatrul nr. 11/1982   [C.P.]

STOICA, Nina –  [Niculina] – n. 22.03.1933, Brăila. Talentat artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Brăila (din 1954 până în 1990 când s-a pensionat) unde a realizat numeroase roluri, fiind unul dintre actorii de bază ai vechii trupe. Roluri realizate în spectacole ca: Povestea porcului (rolul Mădălina, Premiu de interpretare la Festivalul Ion Creangă de la Bacău, 1974), Albă ca zăpada (Împărăteasa), Călina Făt-frumos (Vrăjitoarea).

STOICA, Rareş – n. 24 ianuarie 1978, Cluj-Napoca. Studii: 1998 – 2002, Universitatea “Babes- Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Litere, secţia Teatru, specialitatea Arta actorului, clasa lector Miriam Cuibus, promotia 2002. Data angajării la Puck: 1 ianuarie 2004. Roluri ca artist păpuşar: Lupul în spectacolul  Scufiţa Roşie regia Bogdan Ulmu; Tata, Povestitorul şi Vrăjitorul în spectacolul Hänsel şi Gretel regia Varga Ibolya; Lupul în spectacolul Capra cu trei iezi regia Doina Dejica; Murguţ, Cocoş şi Ajutoare în spectacolul Punguţa cu doi bani regia Decebal Marin; Balaurul şi Pantalone în spectacolul Vrăjitorul şi corbul regia Mona Chirilă; Împăratul în spectacolul Omuleţul de nisip, regia Maria Mierluţ; Tartaglia în spectacolul Secretul magic, regia Mona Marian. Premii: Premiul pentru Prospeţimea evocării commediei dell’ arte pentru spectacolul Vrăjitorul şi corbul, după Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă la Festivalul Spectacole de colecţie – Bucuresti, 2006; Premiul pentru valoarea profesională a omagiului la adresa teatrului cu măşti pentru spectacolul Secretul magic, Teatrului de Păpuşi „Puck”, Cluj Napoca, 2011.

STOICESCU, Aurel T. – n. 1920, Urlaţi, jud. Prahova. Studii: Absolvent de Belle Arte, în 1945 (profesor Camil Ressu). Pictor, grafician. A făcut parte din echipa Teatrului de Marionete din Bucureşti în 1938 ca marionetist. A obținut Medalia de bronz la expozițiile internaționale ale cărții din 1965 și 1971 de la Leipzig pentru ilustrația volumelor: Țiganiada de I. Budai Deleanu și Poezii de George Coșbuc. A ilustrat volumul Epopeea lui Ghilgamesh. A facut câteva lucrări de artă monumentală în București și la Costinești. Meritul Cultural 1968.

STOICESCU, Ion Puiu [Ioan Puiu] – n. 1945, Bucuresti. Studii: Filologie. Director la Teatrul de Păpuşi Aşchiuţă din Piteşti între anii 1970-1971. Regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Botoşani între anii 1979-1981. A pus în scenă la acest teatru şi un memorabil spectacol cu Soarele furat după Maxim Asenov. Premiul special al oraşului Varna la Festivalul Delfinul de Aur de la Varna- Bulgaria (1978). A mai pus în scenă şi la Teatrul de Marionete din Arad spectacolele Nu sunt Scufiţa Roşie, Elefănţelul curios. La Teatrul Vasile Alecsandri din Bacău a regizat Aventurile lui Harap-Alb. Scenariul şi regia spectacolului Bi-Bi şi Zmeul la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Ulterior a activat ca realizator de emisiuni literare la TVR. Tot în cadrul TVR  a realizat preluări de spectacole de teatru de păpuşi (Aventuri cu Scufita Roşie, Vitejii Cetătii Bade-Bade etc.). Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1980 – Soarele furat, Botosani [C.P.]

STOICOVICI, Teodora – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi în 1959. A jucat în Fata moşului şi fata babei. Ref. Teatrul nr. 2/1959.

STRASSER, Horst – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. A jucat în 1954 în Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Taranovski; Schneewitchen / Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu după Fraţii Grimm, 1956, regia Gustav Valentin. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

STRASSER, Ottmar – actor la Teatrul de Stat din Sibiu. Interpret la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Der Goldene zahn / Dintele de aur de Matveev, regia Constantin Sincu, 1950. Este tatăl păpuşarilor Otti şi Horst Strasser. Artist emerit RPR, 1964. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.

STRASSER, Otti – [Ottmar Adolf] – n. 30.06.1940, Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană, între anii 1960-1990. A jucat in Scoala iepuraşilor de Pencio Mancev, 1964, regia Hedwig Szaunig; Croitoraşul cel isteţ regia Nicolae Rodean, 1973; Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici şi Viniciu Gafiţa, traducere de Ruth Lissai, 1978, regia Mircea Petre Suciu (rolul Impăratul Verde şi asistent de regie); Bitterböse feinde / Duşmani neîmpăcaţi de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Der gestifelte Kater / Motanul încălţat, de V.M. Vişan, regia Lilly Krauss, 1980; Die seeräuber und ich schatz / Comoara piraţilor de Dan Hândoreanu, 1983, regia Günther Bock; Piticul uriaş, regia şi scenografia Dan Fraticiu, 1988;  Ref. Tribuna Sibiului, 18 august 1973, Croitorasul cel isteţ;  Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999; revista Teatrul nr. 4/1974 – O fetiţă caută un cantec. Copilul din stele, regia Ion Handoreanu, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974; revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgameş; La bufniţa veselă de Viorica Huber Rogoz, în revista Teatrul nr. 11/1982

STRAT, Camelia – n. 1983. Studii: Universitatea de Arte G. Enescu din Iaşi, secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, absolventă în 2006. Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Baia Mare. Roluri în: Amintiri din  copilărie, regia Cornel Mititelu, Capra cu trei iezi, regia Aristotel  Apostol, Făt Frumos cel mofturos şi un Zmeu întors pe dos de Ludmila Doicu, regia Mihai Păun, Domnul de ciocolată de Sînziana Popescu, regia Oana Leahu, 2013, Spărgătorul de nuci, regia Traian Savinescu, 2009

STRATONOV, Smaranda – n. 16.02.1940 la Cluj. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca. A jucat rolul Mere Ubu în Ubu rege (regia Kovacs Ildikó). “…O păpuşăreasă foarte bună, cu multă jucăuşie şi temperament. Lângă multe roluri de copii, fetiţe din spectacole pentru copii mici, a jucat şi rolul Hermiei din Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare şi cu mare succes a interpretat rolul lui Madam Ubu din Ubu rege de Alfred Jarry…” (spunea despre ea Kovacs Ildikó). Premiu de interpretare la Festivalul de la Sinaia, 1976. Ref. Teatrul nr 6/1963, Harap Alb, regia Vasile Dan; O cursă de pomină, sau Asin şi Martin [cronică, Cluj] în Teatrul nr. 5/1989 [regia Traian Savinescu]; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [K.I.]

STRATULAT,  Lidia – Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. A jucat în Motanul încălţat, regia Bogdan Tudor Pelerin, 2007.

STRĂISTARU, Virgil – n. 21.10.1953, Iaşi – d. 2001. Studii: Liceul de Artă Iaşi. Din 1974 până în 2001 sculptor păpuşi la Teatrul Luceafărul din Iaşi. Ref. Teatrul, 2/1984; Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafărul Iaşi (editia a II-a revăzută si adăugită), Editura Timpul, Iaşi, 2010

STRELCIUC, Maria – [MATEIAŞ-] – n. 9.12.1932, Ciucea, Jud. Cluj. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia română, între anii 1956-1988. A jucat în Das Tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; Winterfest im Walde / Moş Gerilă în pădure de Hedwiga Szaunig, 1956; Plici si Plici-Plici de Luiza Vlădescu, regia Ion Hândoreanu, 1957; Isprăvile lui Păcală de George Baron, regia Ion Hândoreanu, 1959, rolul Nevasta Boierului; Un basm din anul 2000 de Xenia Roman, regia Ion Hândoreanu,  1961; Cum au ajuns fluierul şi cobza la şcoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963, rolul Fluierul; Micul Muck de Tudora Petcuţ dupa Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964; Sânziana şi Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1972, rolul Muma Pădurii; Croitoraşul cel isteţ regia Nicolae Rodean, 1973; 1974 – Trei iezi cântăreti, regia Andrei Gâlea; Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, scenografia Febus Viorel Stefănescu, 1975; Marea descoperire de Lilly Krauss, 1976; Mingea şi Zmeul, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Băbuta); Dulce ca sarea de Alecu Popovici şi Viniciu Gafita, regia Mircea Petre Suciu, 1978, rolul Călina; Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Motanul încălţat, de V.M. Visan, regia Lilly Krauss, 1980. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; Tribuna Sibiului, 18 august 1973, Croitorasul cel istet,  revista Teatrul nr. 4/1974 – Trei iezi cantareţi, regia Andrei Galea; in revista Teatrul nr. 11/1974; Tribuna Sibiului, 13.02.1975; Marea descoperire de Lilly Krauss, cronica în Tribuna Sibiului, iunie 1976; revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; La bufniţa vesela de Viorica Huber Rogoz, in revista Teatrul nr. 11/1982. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

STROE, Corneliu – n. 22 octombrie 1949. Compozitor, percuţionist. Între 1981-2005 a fost membru al formaţiei de jazz „Creativ” împreună cu Harry Tavitian. Compozitor si interpret. A compus muzica spectacolului Furtuna (Constanţa, regia Kovacs Ildikó), în colaborare cu Harry Tavitian, şi a interpretat-o în direct, în spectacol.

STROE, Marius – n. 15. 08.1975, Braşov. Artist păpuşar la Teatrul Arlechino din Braşov din 1998, numeroase roluri realizate până în prezent în: Punguta cu doi bani, regia Stefan Dediu Farca (rolul Boierul); Aladin şi lampa fermecata de Gheorghe Balint (rolurile Sultanul, Vrajitorul); Ghemotoacele smechere (regia Liviu Steciuc, rolurile Ratoiul, Porcul, Ciocanitoarea, Ghemotoacele); Gulliver în Tara Păpuşilor, regia Liviu Steciuc; Dănilă Prepeleac, regia Liviu Steciuc, Croitoraşul cel viteaz, regia Cristian Pepino; Motanul încălţat, regia Valentin Dobrescu (rolurile Fratele mare, Portarul, Taranul); Scufita roşie de Valentin Dobrescu; Frumoasa Rapunzel (regia Traian Săvinescu, 2012, rolul August Bufonul), Pacala in satul lui (regia Valentin Dobrescu, rolurile Boierul, Taranul, Dracul); Pinocchio – regia Gheorghe Balint, 2012 (rolurile Greierasul Gimini, Stromboli, Afaceristul); rolurile Bufonul Truffaldino, Dr. Pangasus în Dragostea celor trei portocale după Carlo Gozzi, regia Georgeta Lozincă, 2013; Mama vitrega, Imparatul in Cenusareasa de Viorel Varlan.

STROESCU, Andrei – n. 16.06.1974. Studii: Absolvent al Universităţii Ovidius, Facultatea de Arte, promoţia 2008, Actorie. Colaborator al Teatrului pentru Copii şi Tineret din Constanţa din 2012.

STROESCU, Nella – [Nela] – n. 1910 [?] … In anii 1930 a scris prima dramatizare după Harap Alb de Ion Creangă pentru Teatrul Naţional din Bucuresti, jucată şi în multe teatre de păpuşi din ţară. A fost şef de secţie şi regizor la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1949-1950. Dramaturg. Autoare fidelă a genului, a scris pentru teatrul de păpuşi numeroase piese: Hai păpuşi, păpuşi lumeşti piesă în versuri (Timişoara,1958), Ghici-ghici, Greuceanu (1968); Miul Cobiul (1970, Ţăndărică); Bu-Ali (1971, Ţăndărică), Cununa Soarelui (regia Cătălina Buzoianu, Ţăndărică, 1974); Ion Talion (Arad 1974), Fiuţii cerbi (Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila), La fagul cu frunza lată, Prinţesa adormită, Ting-Ting (1976); Făt frumos cel năsos (Lungul nasului după Caragiale jucată în 1984 la Tăndărică, la Târgu-Mureş şi la Teatrul de Păpuşi din Constanta). In 1941 publica volumul de versuri Cântec fără glas (Colecţia Cartea de dar, 1941, ilustrat de Baronul George de Löwendahl. A fost o vreme actriţă la Teatrul Naţional din Iaşi. A facut regia spectacolului Paharul cu apă la Teatrul Dramatic din Braşov (1950). A lucrat apoi la Centrul de îndrumare a creaţiei populare din Bucureşti.  [C.P.]

STROJICI, Nadica – absolventă UNATC secţia Păpusi/Marionete in 2005.  excelentă actriţă şi artist păpusar, cu o activitate bogată în teatre dramatice din Serbia înainte de a urma facultatea în România. Rol licenţă în spectacolul Candid UNATC 2005. O vreme, artist păpuşar la teatrul de păpuşi “Libelula” Bucureşti.

STRŰHLER [-BOBORODEA], Claudia [Alice] – n. 29. 09. 1978 Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul Gong din Sibiu din anul 1998, la secţia Germană. Roluri in Zauberzauberzauberei (Scamatorii), regia Lilly Krauss Kalmar, Muzicantii din Bremen / Die Bremer Stadtmusikanten, dupa Fraţii Grimm, regia Lilly Krauss Kalmar, Die Kleine Detektive / Micul detectiv, regia Lilly Krauss Kalmar, Die Kleine Hexe / Mica vrajitoare, regia Oana Leahu, Ein Sonnenstrahl, regia Lilly Krauss Kalmar, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Hänsel  si Gretel, regia Oana Leahu; Am medwischer Margretimarkt/ Peripetii în targ (scenariul si regia Lilly Krauss), 1998; Prinţul cireşelor, 1999, regia Mihai Constantin Ranin; Romeo und Julia de William Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998.  Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

STRUŢEANU, Al. – n. 13.03.1921, Bucureşti – d. ? – Scriitor, scenarist de film. Este autorul pieselor Păcală în satul lui după Ion Slavici (Craiova 1976) şi Ileana cea isteaţă, (premiera absolută la Arad).

STUPARU, Felicia –  artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad. Nu avem date.

SUCIU, Aurelia – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1967.

SUCIU-BUH, Grigore Florin – n. 26 Noiembrie 1988, Bistriţa, jud. Bistriţa Nasaud. Studii: Universitatea “Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, Facultatea de Teatru si Televiziune, secţia Actorie, clasa prof. Ionut Caras, 2007-2010 – licenţa 2010. Universitatea “Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, Facultatea de Teatru si Televiziune, Master Actorie, 2010-2012. Artist păpuşar la Teatrul Puck din 2011. Roluri importante: Adrak-Hamza/Sultanul (în Aladin) basm teatral de Traian Savinescu, regia Traian Savinescu. Pantalone/ magicianul Luigi/ Cerbul/ Durandarte/ Papagalul (în Secretul Magic) – regia Mona Marian; Iedul mijlociu/ Ursul (în Capra cu trei iezi) – adaptare după Ion Creangă, scenografia Epaminonda Tiotiu, regia Doina Dejica. Piticul Sol (în Albă ca zăpada) – regia şi mecanisme păpuşi: Decebal Marin; Patratul stie tot/ Bufonul/ Prinţul/ Broscoiul (în Calatorie in jurul lumii pe orbita povestilor)  regia Emilia Nechita Svetlana. Croitorasul (în Croitorasul cel isteţ). Premii: Premiul pentru valoarea profesională a omagiului la adresa teatrului cu măşti pentru spectacolul „Secretul magic”, Teatrului de Păpuşi „Puck”, Cluj Napoca, 2011.

SUCIU, Florin – Actor, iluzionist, artist păpuşar. Studii: Colegiul National “Andrei Muresanu”; Facultatea de Teatru si  Televiziune, Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 2010. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi “Puck” Roluri in spectacolele: Călătorie în jurul  lumii, regia  Emilia Nechita, 2012; Craiasa zapezii. Premiul publicului pentru secţiunea grup, Gala Hop 2011: „Eden”, spectacol non-verbal, bazat pe textul Genezei din Biblie, cu Diana Buluga,  Radu Homiceanu, Adina Lazăr, Raluca Mara, Ana Nicolae, Mihail Onaca, Florin Suciu, Andrea Şovan, Raluca Uzunov, absolvenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru şi Televiziune, specializarea Actorie şi Păpuşi-Marionete, promoţia 2010. A mai fost actor la Teatrul Municipal  Baia Mare, Mime at Glade sense and Spray compaign.

SUCIU, Maria – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov.

SUCIU, Mircea Petre – n. 1928 [?]… A debutat ca actor la Teatrul National din Cluj-Napoca in 1952. Din 1954 si-a inceput activitatea de asistent de regie iar din 1956 ca regizor. Primul spectacol pus în scena la un teatru de păpuşi a fost Fram ursul polar la Teatrul de Păpuşi din Cluj. Albinuţa cea drăguţă, de Alexandru Căprariu, 1958, scenografia Alexandru Rusan, 1958. In 1974 a fost director la Teatrul Ion Creanga din Bucuresti. Regizor artistic, a activat în special la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (1976-1983) unde a realizat numeroase spectacole de referinţă cum ar fi Sarea în bucate sau Ghilgameş. La Teatrul de Păpuşi din Baia Mare a realizat între 1966-1975 regia a patru spectacole (Prietenii Mihaelei, Flinta şi un cal roşu de Zaharia Olteanu, bazat pe motive şi obiceiuri populare etc.). La Teatrul de Păpuşi din Sibiu a pus in scenă: Pui de dorobant de Toma Biolan, 1977; Cand voi creste mare – scenariul si regia, 1977; Dumbrava minunată de N. Massim după Mihail Sadoveanu, 1977; Wenn ich ein mal gross bin / Cand voi creşte mare traducere în germană de Günther Bock, 1977; Mingea şi Zmeul de Octav Pancu-Iaşi după Jan Malik, 1977; Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici şi Viniciu Gafita, traducere de Ruth Lissai, 1978; Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, scenografia Febus Stefănescu, 1979; Bitterböse feinde / Duşmani neimpăcati de Uno Leies, 1979; Copilăria lui Gheorghiţă de Emanuel Engel, 1979; Harap Alb de Nella Stroescu după Ion Creangă, 1980; Renate unde der Roboter / Bravo Măriuca, bravo Robotel de Emilia Căldăraru, traducere W. Ernst, 1980; Eine weisse geschichte / Poveste albă de Valeri Petrov, 1981; Nepoţii lui Făt-Frumos, 1981; Calea Soarelui [Ghilgameş], 1981; Ciocarlia de Barbara Honigmann după Fraţii Grimm, 1981; Strepke gegen Bu-Man / Boroboată şi Zmeul Bau-Bau de Nicolae Drăghia, 1982 (la ambele sectii); La Bufnita veselă, 1982; Enigel – mica laponă de Livia Mariana Nicolescu după o idee de Ion Barbu, 1982; Scufiţa Roşie de Ecaterina Mihăescu-Paun, 1983; Drum de stele de Alexandru Popescu, 1983; Alo, păpuşile, 1983, scenariul si regia Mircea Petre Suciu. La Teatrul de Marionete din Arad a realizat Boroboaţă şi Zmeul, distins cu Premiul II la Festivalul Naţional şi Cei trei purceluşi – Diploma pentru cel mai frumos spectacol în cadrul Reuniunii teatrelor de păpuşi, animaţie şi marionete – Universul contemporan în dramaturgia teatrelor de păpuşi, Brăila. Premiul pentru tinuta artistica pentru spectacolul Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici şi Viniciu Gafita, traducere de Ruth Lissai, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Eustatiu Gregorian, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, la Festivalul Ion Creanga de la Bacău, 1978. A mai pus in scenă şi la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia, Teatrul Municipal din Baia Mare, Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani. A scris piesa Dragonul Vesel. Ref. revista Teatrul nr. 3/1972, Flinta si un cal rosu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu;  revista Teatrul nr. 7/1980; revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999  [C.P.]

SUCIU, Nicolae – artist păpuşar, Teatrul Gong din Sibiu. Roluri în spectacolele: Scamatorii, după Marin Sorescu, regia Lilly Krauss Kalmar, Croitoraşul cel  viteaz, după Fraţii Grimm, regia Dan Hândoreanu, Visul unei nopti de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu, Frumoasa si Bestia, regia Bogdan Drăgulescu.

SUCIU, Nicolae – Compozitor, Baladă pentru Ana, Teatrul de Păpuşi Vasilache Botoşani; la Teatrul de Păpuşi din Sibiu Pui de dorobant de Toma Biolan, 1977; Ciocarlia de Barbara Honigmann după Fraţii Grimm, regia Mircea Petre Suciu, Sibiu, 1981.

SUPLĂCAN, Rodica – n. 13.06.1953, Tăşnad, Jud. Satu Mare – d. 2011. Cursuri de perfecţionare CSPC la Bucureşti, studii superioare de specialitate actor mânuitor păpuşi cu derogare de la Ministerul Culturii, 1998. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea 1973 – 2011. Roluri realizate în spectacolele: Cine va păzi clopoţeii?, Punguţa cu doi bani, Ionică fără frică (rolul Ionică), Curajosul Pietrek, Cele trei domniţe, Fin şi calul alb al văzduhului (rolul Fin), Cocoşelul cu pene de aur, Hainele împăratului, Când râde un copil, Fetiţa cu chibrituri, Dumbrava minunată, Povestea porcului, Schiţe de Caragiale, Mary Poppins, Hänsel şi Gretel (rolul Gretel), Păsările de Aristofan. Emily Tower – Fetiţa cu chibrituri de Angel Cârstea după H.C.Andersen, 1999, regia Eugen Ţugulea; Tunar I, Câinele turbat – Aventurile celebrului baron Münchhausen de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici după G.A.Bürger, 2000, regia Alina Hiristea; Mrs.Banks, Chinezoaica, Negresa – Mary Poppins de P.L.Travers, adaptarea şi regia artistică  Kovács György, 2001; Mama căţeluşului – Căţeluşul albastru,  adaptare liberă după Jan Lewitt – George Him şi regia artistică  Urbán Gyula, 2003; Regina –  Albă ca zăpada – improvizaţie după Fraţii Grimm şi regia artistică  Sebastian Bărbălan, 2006; Baghera – Noaptea cea mare de Ecaterina Mihăescu Păun, după Rudyard Kipling, 2007,  regia Mihai Păun; Dulcineea – Morile de vânt ale lui Sancho Panza de Ecaterina Mihăescu-Păun după Cervantes, 2009, regia Mihai Păun; Doamna /Mătuşica – Naiul fermecat, textul şi regia artistică Florin Stan, 2011. La Festivalul Internaţional de Animaţie „Gulliver” din Galaţi, ediţia a XVI-a, 2008, nominalizată pentru rolul Maştera din spectacolul Albă ca Zăpada (2006) după Fraţii Grimm – regia Sebastian Bărbălan. Ref. Teatrul, nr. 10/1979; Teatrul nr. 6/1982, Hocus-Pocus si-o galeata.

SURÁNYI Erzsébet – scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj. Mihai Crişan si Kovács Ildikó: Az öt kis kínai / Cinci  chinezi mici, regia Kovács Ildikó, scenografia Surányi  Erzsébet, 1951; Cecilia Atanasiu Atlas: Păcală, a furfangos legény /  Nazdravaniile lui Păcală, regia Kovács Ildikó, 1953.

SURDU,  Mircea – Valoros artist păpuşarla Teatrul de Păpuşi din Craiova din 1962. A realizat numeroase roluri de înalta tinuta artistica în spectacolele de referinţă ale teatrului: Păcală în satul lui (Păcală), Traista fermecată (Mărin), De-a Scufiţa roşie (Lupul), Tărănoii, Cavalerii mesei rotunde. A pus în scenă ca regizor un spectacol, a făcut regia muzicală pentru şapte spectacole, a compus muzica unui spectacol, a fost asistent de regie la numeroase piese. Ref. De-a Scufita Rosie, regia Horia Davidescu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974, mentionat pentru rolul Lupul; Printesa Majolenka, in Teatrul nr. 4/1976; Praslea cel voinic si merele de aur, in Teatrul nr. 11/1977. Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, in Teatrul 1/1982;

SURGU, Dani – artist marionetist, Teatrul de Marionete Arad. A jucat în Elefăntelul curios, regia Mircea Petre Suciu, 1995.

SURU, Anastasia – artist păpușar la Teatrul Merlin din Timișoara, a jucat în Albă ca zăpada, regia Ileana Stana.

SURULESCU, Elisabeta – Artist păpuşar la Oradea, Pasărea albastră, 1965 şi la Teatrul de Păpuşi din Constanţa (Micul prinţ). Ref.Teatrul nr. 7/1963.

SUŞMAN, Valeriu – director al Teatrului de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1960- 1962. Profesor de sport [?].

SŰLE, Zsoka   –  n. 7.06.1975, Baia Mare. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare din anul 1996.

SVINŢIU, Virgil – n. 2.03.1938, Brăila. Studii: Absolvent în 1963 al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj. Pictor de formaţie, scenograf. Membru UAP din 1966. Angajat ca scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca între anii 1972-1988. Spectacole de referinţă: 1978 – Sânziana şi Pepelea (1974, regia Kovács Ildikó), Patria, Ianos cel viteaz, Ubu rege regia Kovács Ildikó, Te aştept regia Kovács Ildikó, Inima arlechinului, Arlechinul şi pisica (aceste două piese din urmă fiind scrise de către Mircea Vaida) toate la Cluj – Napoca, în regia Kovács Ildikó. Multe dintre aceste spectacole se numără printre cele mai bune ale celor doi realizatori şi s-au bucurat de mare succes atât în ţară cât şi în străinătate. Profesor de scenografie la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti din 1990, şef al catedrei de scenografie din 1997. Premiul UAP pentru întreaga activitate de scenograf acordat în 1985. Ref. Teatrul nr. 2/1981 – Ubu rege; [C.P.]

SVOBODA, Crina – n. 17.10.1988, Vălenii de Munte. Studii: UNATC, sectia Păpuşi-Marionete; master: Arta Teatrului de Animaţie. Este primul ventriloc femeie din România. Tehnica sa vocală şi cea de mânuire sunt remarcabile. S-a afirmat mai întâi în concursul Românii au Talent de la PRO TV. Până acum are trei participări la Convenţia Internaţionala a Ventrilocilor din SUA şi susţinerea unui moment artistic în cadrul Spectacolului Internaţional din cadrul Conventiei. 2017 – reprezentaţie în cadrul Spectacolui International de la Vent Haven ConVENTion. A jucat până în prezent sute de spectacole de ventrilocie şi colaboreaza ocazional cu mai multe teatre din România, cum ar fi Teatrul Tăndărică, Teatrul Excelsior, Teatrul Ion Creangă etc., precum şi cu numeroase posturi de televiziune, având si o rubrică specială în cadrul emisiunii Cronica cârcotaşilor. [C.P.]

SZ. NYERGES NAGY, Ecaterina – n. 14.05.1927, Oradea. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1955-1972, membru fondator al teatrului. Intre 1952-1956 a activat la secţia română, între 1957-1972 la secţia maghiară. Roluri realizate în spectacolele: Hänsel şi Gretel, Artiştii pădurii, Regele cerb, Don Quijote, Janoş Viteazul, Micul Muck, Pinocchio (rolul Vulpea), Vrăjitorul din Oz,Frumoasa din Pădurea adormită, Fluieraşul de argint, Jubileul de Cehov (Tatiana), Galoşul fermecat, Rătuşca cea urâtă. La secţia română – Căţeluşul, Iepuraşul în Traista fermecată de Mészöly Miklós, 1952, regia Maria Vasilescu; Soricelul în Vopseaua fermecată de Nadejda Abezgonz – L. Bruckstein, 1952, regia  Maria Vasilescu; Zâna mărilor, Cerbul în Nichita, viteazul rus de T. Kovalevskaia, 1953, regia Maria Vasilescu; Crăiasa izvoarelor, Căprioara în Cătălin pădurarul de Mihai Stoian, 1953, regia Maria Vasilescu; rolurile Ştiuca, Prinţesa cea mofturoasă în La porunca ştiucii de Elizaveta Tarakovskaia, 1954, regia  Francisca Simionescu; Interpret în Artiştii pădurii de Nina Ghernet, 1955, regia  Francisca Simionescu; Prâslea, Albă ca Zăpada în Albă ca Zăpada de Magdalena Manoilescu după Fraţii Grimm, 1956, regia  Francisca Simionescu.

SZABÓ Attila – n. 1968. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca (1991-1996).

SZABÓ, Barna – [SZABÓ Barnabás] – n. 27.10.1935, Tg. Mureş. Studii: Facultatea de Arte Plastice şi Decorative Cluj-Napoca. Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1965-1970. Spectacole realizate: Poveştile popoarelor, Guliver în Tara Păpuşilor, Ariciul albastru, Fata babei şi fata moşului, Aventurile lui Plum-Plum, Csipike – piticul cel hain, Frumoasa din Pădurea adormită, Haina cea nouă a împăratului, Scufiţa roşie, Omuletul de puf (1970).

SZABÓ Barna Aladár – n. 12.07.1963, Oradea – d. 2012. Artist păpuşar la Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– trupa „Lilliput” din 1992. Roluri realizate în numeroase spectacole dintre care amintim: Hänsel şi Gretel, Csipike (rolul Csipike), Micul Muck, Pinocchio, Micii muşchetari, Prinţ şi cersetor, Visul unei nopţi de vară (Demetrius), Galoşul fermecat, Ludas Matyi, Rozsa şi Ibolya, Vrăjitorul din Oz (Vrăjitorul), Mary Poppins (4 roluri), 2001; Pădurea rotundă în patru colţuri (Mikkamakka), 2004; Piticul Csipike (rolul Csipike), 2005; Sammy purceluşul (rolul Sammy), 2006; Romeo şi Julieta (3 roluri), 2007, Cerbul fermecat din stele, 2008; Fantastica poveste (rolul Fiul cel mare), 2009.

SZABÓ Csaba – compozitor. La Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca: Aki búsul megöregszik / Cine e trist îmbătrâneşte de Palocsay Zsigmond, 1967; Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş: Parodii de Bajor Andor, -1966, Ivan Turbincă după Ion Creangă, Teatrul de Păpuşi Tg. Mureş –1968.

SZABÓ Dániel – artist păpuşar Teatrul Ariel secţia maghiară. Roluri în: Az égigérő paszuly / Fasolea ce ajunge până la cer, 2012 (regia Georgeta Lozincă), Teatrul Ariel; Kortyondi király / Prinţul garoafă; Teatrul Ariel; Születés, szerelem, halál / Naştere, iubire, moarte (muzică, personaj), 2012 Studioul UAT.

SZABÓ Elisabeta – scenografă. Tip şi Top, Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş, regia Maria Mierluţ.  Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Tip şi Top, regia Maria Mierluţ.

SZABÓ Erzsébet – regizoare, Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca. A pus în scenă Csilicsala bácsi csodái / Minunile lui Nenea Csilicsala de Török Sándor şi Tóth Eszter, 1962.

SZABÓ József – n. 28 iunie 1928, Săcuieni / Székelyhíd. Studii: Absolvent al Institutului de Teatru din Cluj-Napoca, secţia Regie de teatru. Regizor artistic de teatru dramatic la Teatrul de Stat Oradea şi – un timp – al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. Dramaturg. A pus în scenă şi la Teatrul de Păpuşi din Oradea: Oaspetele din stele (1961); Galoşul fermecat, Albă ca zăpada (1964), Viteazul Bubos (1973). Ref. Faklya din 1.03.1961.

SZABÓ Lajos [D.] – n. 1935. Excelent artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (1956-1979). A făcut parte din “echipa de aur” cu care a lucrat Kovács Ildikó şi din trupa de pantomimă MIM 7. Roluri mai importante: Kuruzs (în Văduva Karnyó), Măgarul (Ursuleţul Winnie Pooh). A pus în scenă ca regizor De la Cluj la Polul Sud la Teatrul de Păpuşi din Cluj (debut) 1962. Ref. Teatrul nr 6/1963.

SZABÓ Ludovic – [Lajos] n. 11.04.1937, Biharia, Jud. Bihor. Curs de perfecţionare la Constanţa. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1959-1990. Roluri interpretate în piesele: Fluieraşul de argint, Divina comedie, Pietrek cel albastru, Plum–Plum, Trilogia, Mureşul şi Oltul, Lie, Galoşul fermecat, Mormăilă Benedict, Pui de om, Legenda secerei de aur, Prinţesa Majolenka etc. Este autorul recitalului de poezie Fortissimo pentru care a primit premiul revistei Familia. Din 1992 lucrează la Teatrul de Păpuşi din Budapesta. Ref. Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papusi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975

SZABÓ Maria –  [Mariana] – n. 27.06.1957, Cluj Napoca, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia din 1996. Roluri realizate: Sfânta Duminică (în Fata moşului şi fata babei), Mama (în Inima mamei). A mai jucat in Elefantelul curios, 2008; Cinci baieti, toti isteti, regia Radu Haprian Dan; La Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş a jucat în Csongor si Tunde, (regia Pal Antal), rolul Csongor. Ref. Teatrul nr. 1/1976. Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Gulliver in Tara Papusilor, regia Pal Antal.

SZABÓ Oprah Zsofia – scenografă din Ungaria, 2011 Printul Garoafă, scenariul Berta Maria, după Elek Benedek, regia Lengyel Pal, la Teatrul „Ariel” Târgu Mureș, Premiul de scenografie, Festivalul Bucurii pentru copii, București, 2012.

SZABÓ Zsuzsa – n. 1962.  Regizoare, artist păpuşar din Ungaria. A facut regia spectacolului Frumoasa şi urâtul satului de  Purdi Mihály, la Teatrul Puck, secţia maghiara, în 2003.

SZAKÁCS György – scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj, 1950-1952. A realizat scenografia spectacolelor: Krajcár és krajcárka / Pitac şi Pităcel de Nina Ghernet, regia Kovács Ildikó, scenografia Szakács György şi Elena  Voicu, premiera 5 febr. 1950; Ligeti Herta: A béke csillaga / Vocea padurii, regia Mihai Crişan şi Kovács Ildikó, scenografia Szakács György şi Elena Voicu, premiera 21 dec. 1950; A csodálatos sárcipő / Galoşul fermecat de G. Matveev, regia Kovács Ildikó, scenografia Szakács György şi Elena  Voicu, 1951; Moliére: A botcsinálta doktor / Doctor fara voie, regia Kovács Ildikó, scenografia Szakács György, 1951.  Tarakovski: A csuka parancsára / La porunca ştiucii, regia Kovács Ildikó, scenografia Szakács György şi Elena  Voicu, 1952;

SZÁNTAI János – n. 5 martie 1969, Cluj-Napoca.  Eseist, producător de film, critic de film, dramaturg, scriitor român de expresie maghiară. A  publicat mai multe volume de versuri pentru copii. A scris Frumoasa domniţă trestie, regia Rumi  László, 2000, Cluj. Alte adaptări, dramatizări pentru teatrul de păpuşi: A világszép nádszál kisasszony / Frumoasa domnită trestie, adaptare, regia Rumi László,  Teatrul de Păpusi Puck din Cluj-Napoca, 1999;  A kis hableány / Mica sirenă, regia Kovács Ildikó, adaptare de Szántay Kinga, 2000, Teatrul de Păpusi din Győr; A táltos kecske / Capra vrăjitoare, adaptare după Benedek Elek, regia Kovács Ildikó, 2001, Teatrul de Păpuşi din Kecskemét.

SZÁSZ Béla – scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj, 1954. Marsak, Marton Lili, Maiakovski: Meseország / Tara povestilor, regia Ana Rusu Brie, scenografia Szász Béla si Elena Voicu, 1954; Mihai Stoian: A bátor Cătălin / Cătălin pădurarul, regia Kovács Ildikó, scenografia Szász Béla si Elena Voicu, 1954. Apare menţionat şi ca artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov.

SZÁSZ Franciska – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş în perioada de început a acestui teatru. Roluri în Aladin şi lampa fermecată – 1957. Ref. Steaua roşie 20 noiembrie 1957.

SZATVÁRI Csaba – compozitor. A facut muzica spectacolului Cei trei purcelusi si lupul, regia Bandura Emese, Teatrul de păpuşi Brighella al Teatrului de Nord  Satu Mare, sectia Harag Gyorgy.

SZAUNIG, Hedwig – [Hedwiga] – n. 1903, Făgăraş – d. 1977. A studiat la München, la o şcoala de meserii, arta confectionării bijuteriilor. Studii de modelaj cu Frida Binder la Şcoala Populară de Artă din Sibiu. Artist păpuşar, sculptor, regizor, dramaturg, fondatoare, alături de Ilse Klepner şi Helda Gockel, a Teatrului de Păpuşi Ţăndărica din Sibiu (actualmente Teatrul Gong) în 1949. Inainte de înfiinţarea oficială a acestei instituţii trupa ei prezenta în 1947-1948 spectacole de teatru de păpuşi (Ţăndărică în Africa, Ţăndărică în căutarea duşmanului). Spectacolele erau jucate în română şi în germană. Hedwig Szaunig a activat la Teatrul de Păpuşi din Sibiu până în 1965, jucând, punând în scenă, construind păpuşi pentru foarte multe spectacole. A jucat în primul spectacol al Teatrului de Păpuşi din Sibiu, Căsuţa din câmpie de Serghei Marşak (20 februarie 1949). A mai jucat în Banul şi părăluta [Pitac si Pităcel] de Nina Ghernet (1950); Der goldene zahn / Dintele de aur de Matveev, regia Constantin Sincu, scenografia Hedwiga Szaunig (1950). Irjik cel brav de I. Verpitkaia, 1952 (realizare păpuşi şi manuire); Hänsel şi Gretel de Gustav Valentin (rolul principal, Hänsel, şi realizare păpuşi), 1952, adaptare după opera lui Engelbert Humperdinck; Sacul lui Moş Gerilă, 1953 (realizare păpuşi); Der kleine gänserich / Micul gascănel de Nina Gernet, 1953 (realizare păpuşi); Das Häuschenim krug / Căsuta din ulcior de Marta Varadi (realizare păpuşi); Catalin der kuhne waldreger / Cătălin Făt-frumos pădurarul de Mihai Stoian, 1953 (realizare păpuşi); Kashtanka de M. Speranski după Cehov, 1953 (realizare păpuşi); Capra cu trei iezi de Paula Gulită, 1954 (realizare păpuşi); Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Taranovski, 1954 (realizare păpuşi); Schneewitchen / Cenuşăreasa de Magdalena Manoilescu după Fratii Grimm, 1956. Max şi Moritz, prezentat şi la Festivalul Internaţional de la Bucureşti: “…se remarcă autenticitatea, umorul şi duioşia artistei…”. A scris în colaborare cu Valentin Gustav piesa Sacul lui Moş Gerilă (1954). Winterfest im walde / Moş Gerilă în pădure (text şi regie), 1956. Regie: Das tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; Plici und Plici-Plici de Eliza Vlădescu, 1957; Die fromme Helene / Cuvioasa Elena, după Wilhelm Busch, 1957 (regie şi realizare păpuşi); Groschen und Grochlein / Pitac şi Pităcel de Nina Ghernet (regie), 1957; Alo, marţienii! / Hallo, die Marschmenschen!, 1961 (scenografie, regie); Şcoala iepuraşilor de Pencio Mancev, 1964, regia Hedwig Szaunig; Der Kleine Muck de Tudora Petcuţ după Wilhelm Hauff (regia), 1964. Ordinul Meritul Cultural, 1969. Ref. Contemporanul nr. 40/30 sept. 1960; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999  [C.P.]

SZAUNIG, Ioachim – Artist păpuşar – Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. A jucat în Capra cu trei iezi de Paula Gulită, 1954; 1954 în Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Taranovski; Schneewitchen / Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu după Fratii Grimm, 1956, regia Gustav Valentin. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

SZAUNIG, Peter – compozitor. In colaborare cu Magda Zöldi a realizat muzica spectacolului Şcoala iepuraşilor de Pencio Mancev, 1964, regia Hedwig Szaunig.

SZEGŐ Péter – compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca. Kovács Ildikó: Szabadon választott gyakorlatok / Exerciţii liber alese (spectacol de pantomimă), regia Kovács Ildikó, 1981.

SZÉKELY Andrea – Regizoare din Ungaria, a pus în scenă la  Teatrul Puck din Cluj-Napoca spectacolul Oz, marele vrăjitor, 1995.

SZÉKELY ANTON, Liudmila – n. 2.10.1955, Moscova. Studii: Absolventă în 1980 a Secţiei Regie la IATC (UATC), profesori Valeriu Moisescu, Cătălina Buzoianu. Regizor de teatru dramatic. Profesor la UNATC, secţia Regie. A pus în scenă la Ţăndărică Mănuşa după  Mihai Eminescu [1988].

SZÉKELY Katalin – n. 17 octombrie 1964, Tg. Mureş. Studii: Universitatea “Babeş-Bolyai” – Facultatea de litere; secretar literar la Teatrul Ariel Tg. Mureş.

SZELE, Vera [n. DEUTSCH], pseudonimul de scriitor Domokos Eszter – n. 4.01.1941, Şumuleul-Ciuc. Studii: Facultatea de Filologie din Cluj Napoca. A activat la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1965-1970 şi 1974-1986 ca regizor artistic. A realizat la Teatrul de Păpuşi din Oradea regia spectacolelor: Iarmarocul piticului Clip de Al. T. Popescu, Cei trei purceluşi, Fata babei şi fata moşului, Frumoasa din Pădurea adormită; Csipike, piticul cel hain; Lie de Ella Conovici, Traista care alungă dracii, Ivan Turbincă, Strop de rouă brotacelul de Al. T. Popescu, Lolek şi Bolek, Tâlharii din Kardemome, Planeta prieteniei; Cenuşăreasa, 1983; Ucenicul vântului, Dulcea farfurie zburătoare, Hai la moşi… cu strămoşi, Mateiaş Gâscarul, Pui de om de Victor Eftimiu, Cei şapte crăişori. Întâmplări cu Scufiţa Roşie de Ecaterina Mihăescu-Păun, 2009. A activat şi la Cluj pentru o scurtă perioadă ca artist păpuşar probabil. Ref. Teatrul nr.9/1983; Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papusi Oradea, revista Teatrul nr. 5/1975.

SZÉLYES  Andrea –  n. 18 .06.1966, Tg. Mureş. Studii: 2000-2004 UA Târgu-Mureş, Teatrologie. 1987-91 angajata la Szatmári Északi Színház (Teatrul de Vest din Satu-Mare). Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş  din 1992. Roluri importante:  Albă ca Zăpada – Albă ca Zăpada, în Oh, Romeo… Oh, Julieta… de Antal Pál – Romeo,  Doi clovni trişti de Petö Sandor – Pappatino. Roluri mai importante în: 1990 Móra Ferenc: Csilicsali Csalavári Csalavér / Jupân Vulpache Viclenescu, Soricelul; 1993 Móricz Zsigmond: Állatmesék/Povesti despre animale; 1993 Katica (N.Ghernet, S.Marsak: Játékok/ Jucarii); 1993 Julis (Fazekas Mihály: Ludas Matyi / Matias Gascarul); 1994 Lili  (J: Pehr, Leo Spacil: Haragos úr a bábszínházban / Hapsanul in tara papusilor); 1995 Antal Pál: Óh, Rómeó…Óh, Júlia; 1995 Albă ca zăpada (în Grimm: Hófehérke / Albă ca zăpada); 1996 Ruth Byers: A tulipiros tigris / Tigrul purpuriu; 1996 Papatina (Pethő Sándor: A két szomoróc / Cei doi morocanosi); 1997 Fruzsina (în Urbán Gyula: Minden egér szereti a sajtot / Toti soriceii iubesc cascavalul); 1997 Iepurele fricos (în A nagy mérkőzés / Marea intrecere de Helwig Krug); 1999 Antal Pál: Doktor Faustus; 1999 Don Quijote în Cervantes: Don Quijote; 2000 Femeia finlandeza (în H. Chr. Andersen – Mona Chirilă: Hókirálynő / Craiasa zapezilor; 2000 Majolenka în Jan Romanowsky: Majolenka hercegkisasszony /Printesa Majolenka; 2000 Paprika Jancsi (Méhes György: Paprika Jancsi); 2001 Gigi Căciuleanu: Jungla X; 2001 Frank Baum: Óz a nagy varázsló / Vrajitorul din Oz; 2002 Dizeuza (în Saszet Géza: Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége/Happy-end, adica toate povestile se termina cu bine); 2003 Motanul (în Adjátok vissza Pinocchiót / Daţi-ni-l înapoi pe Pinocchio de Dan Hândoreanu după Carlo Collodi); 2003 Iluska (în Petőfi Sándor– Szilágyi Dezső: János Vitéz/Ianos cel viteaz); 2003 Maria (în Betlehemes játék / Jocul Betleemului); Etus în József Attila de Barabás Olga dupa József Jolán, 2005; 2006, Cenuşăreasa , în Hamupipőke / Cenuşăreasa  de Oana Leahu dupa Fraţii Grimm; 2006 Floarea neagra (în Zalán Tibor: Mirkó királyfi / Printul Mirko); 2006 Pisica în A legszebb ajándék/Cel mai frumos cadou de Pávai Csanád dupa Lev Tolstoi; 2008 Lila doamna de onoare (în Grimm – Barabás Olga: A vitéz szabócska / Croitorasul cel viteaz); 2009 Bunica în Grimm-Király István: Piroska és a farkas / Scufiţa Roşie si Lupul).

SZEMEREI Zsolt – constructor păpuşi. Piticul şi Uriaşul, regia Szilágyi Regina, scenografia  Bodor Judit, 2012, Teatrul de Păpuşi Brighella al Trupei Harag György din Satu-Mare.

SZENPÉTERI Lenke – n. 15.04.1969, Oradea. Artist păpuşar la Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– trupa „Lilliput” din 1990. Roluri interpretate în spectacolele: Mateiaş Gâscarul, Scufiţa Roşie (rolul Scufiţa Roşie), Micul Muck, Pinocchio, Hänsel şi Gretel (Gretel), Cenuşăreasa (rolul Cenuşăreasa), Visul unei nopţi de vară, Prinţ şi Cerşetor, Elefănţelul curios, Vrăjitorul din Oz, Lădiţa fermecată, Mary Poppins (Jane), 2001; Pădurea rotundă cu patru colţuri (Maminti), 2004; Elefănţelul curios (Elefănţelul), 2004; Albă ca Zăpada (rolul Albă ca Zăpada), 2008; Cerbul fermecat din stele, 2008; Castorul Robin (Lady Marian), 2009.

SZERVATIUSZ Tibor – n. 1903 – d. 1983. Important sculptor clujean. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Cluj–Napoca în 1963 (Inimi zdrobite de Bajor Andor; scenografia în colaborare cu Bothar Edith şi Alexandru Rusan), regia Kovács Ildikó. În centrul Clujului există un muzeu particular, muzeul Szervátiusz al parohiei romano-catolice, unde sunt expuse 80 dintre frumoasele sale sculpturi. [C.P.]

SZILÁGYI Andor – n. 29 mai 1955, Szolnok (Ungaria). Dramaturg maghiar, scenarist de film si teatru radiofonic, a carui piesa Leánder si Lenszirom (1993) a a fost pusa în scena la teatrul maghiar de papusi din Satu-Mare.

SZILÁGYI Olga – n. 22 aprilie 1951, Arad. Studii: Şcoala Postliceală de Proiectanţi în Industria Construcţiilor de Maşini – Arad, abs. 1973; 3 ani de pregătire în păpuşi şi marionete, organizată de Fundaţia Soros la Buziaş, Remetea Mare şi Gyula (Ungaria), Conducător: Kovács Ildikó. Actriţă Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”. Roluri: Păpuşarul în Don Quijote dupa Cervantes, regia Vadas László  (2008); Păpușar în  Alan Menken: Prăvălia ororilor de Howard Ashman,  regia: Vas-Zoltán Iván (2008); Tanti Örzse în Gyöngyharmat János / Ianos picatura de roua, regia Lábadi Éva (2007); a mai jucat în Regele István de Szörényi Levente – Bródy János, regia: Vas-Zoltán Iván (2007);  Păpuşar în Regele Mátyás de Vadas László, regia Vadas László (2006). La secţia de teatru de papusi a acestui teatru a interpretat urmatoarele roluri:  Sumnakal, Calul în Zurinka de Alina Nelega, regia Rudy Moca (2009); Pasărea în Csipike de Fodor Sándor, regia Lábadi Éva (2004); roluri în: Matias Gâscarul de Fazekas Mihály – Egyed Emese,  regia Lábadi Éva (2004);  Mese, mese, álom, regia Lábadi Éva (2003); Árgyélus királyfi és Tündérszép Ilona / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână de Illyés Gyula, regia Lábadi Éva (2002); Directorul, Pinguinul, Capitanul în Fram, a  jegesmedve / Fram, ursul polar de Cezar Petrescu, regia Adela Moldovan (2001); Un purcel, O broasca testoasa, Iepurasul în A három  kismalac / Cei trei purcelusi de Gheorghe Stana, regia Gheorghe Stana (2001). Scenograf: a realizat costume pentru piesele Csipike de Fodor Sándor, regia Lábadi Éva (2004), A három kismalac  de Gheorghe Stana (2001). Scenografia spectacolului Cei trei purceluşi de Gheorghe Stana, 2001.

SZILÁGYI Regina – n. 13 mai 1974, Satu-Mare. Studii: Intre 2001-2002 urmeaza cursurile de regie de  teatru de păpuşi la teatrul Harlekin din Eger, conduse de Kovács Ildikó. Studii de teatru intre 1994 – 1998 la Universitatea Babeș–Bolyai din Cluj-Napoca; 2007 Masterat la UAT din Tg. Mures în regie.  In 1998 împreuna cu mai multi colegi înfiinteaza Teatrul de Păpuşi Brighella.  Intre 2000 si 2002 este din nou membru al  Trupei Harag Gyorgy. Sefa sectiei de păpuşi din 2004. In 2002  este profesoara de pedagogie teatrala la Gimnaziul reformat  german din Satu-Mare. Din 2004 este conducatoarea trupei de teatru de păpuşi Brighella care  functioneaza în cadrul trupei Harag György, regizoare, membra  in consiliul artistic al trupei. Dupa absolvirea masteratului regizeaza si spectacole în teatrul dramatic. Regizor Teatrul de Păpuşi Brighella al Trupei Harag György din Satu-Mare din 1992. Regia spectacolelor: Prinţesa Majolenka  – 2012/2013; Piticul și Uriașul – 2012/2013; Trapiti – 2011/2012; Prinţul prefăcut în piatră – 2011/2012; Boszorkány születik / S-a nascut vrajitoarea – 2010/2011; Bors néni  / Tanti Bors – 2010/2011; A dzsungel könyve / Cartea Junglei  – 2010/2011; Túl a Maszat hegyen / Dincolo de piscul Maszat – 2010/2011; Testínség / Cutiuta – 2010/2011; Skatulyácska / Cutiuta (scenariu, regizor) – 2009/2010; Holle anyó / Maica Holle (regizor) – 2009/2010; A Félőlény / Divinitate (regizor) – 2008/2009; Hüvelyk Matyi és a herceg / Tom Degetel si Contele (regizor) – 2007/2008; Baronesa și menajera (dramaturg, regizor) – 2007/2008; Rigócsőr király/ regele cioc de sturz (regizor) – 2006/2007; Bababolt / Magazinul de papusi, joc de papusi dupa versurile pentru copii ale lui Weöres Sándor (coregizor) – 2004/2005. A mai regizat în teatrul de păpuşi:  A brémai muzsikusok / Muzicantii din Brehm dupa Fraţii Grimm, Teatrul Maghiar de Stat Harag György din Satu-Mare, 2010.  Holle anyó / Maica Anyo de Pozsgai Zsolt, Teatrul Maghiar de Stat Harag György din Satu-Mare, 2010; Az égig érő fa / Copacul care ajunge la cer de Benedek Elek, Teatrul Maghiar de Stat Harag György din Satu-Mare, 2009; A bárónő és a komorna / Baronesa si  camerista de Michael Mackenzie, Teatrul Maghiar de Stat Harag György din Satu-Mare, 2009; Félőlény / Divinitate de Békés Pál, Teatrul “Tomcsa Sándor” din Odorheiu Secuiesc, 2008. Bababolt / Magazinul de păpuşi, Teatrul Maghiar de Stat Harag György din Satu-Mare, 2005 (in colaborare cu Márk Nagy Ágotá). Co-regizor  Hans Cristian Andersen: A kis hableány / Mica sirena, Teatrul Maghiar de Stat Harag György din Satu-Mare, co-regizoare Bartal Kiss Rita, 2005. Asistenta de regie Leánder és Lenszirom de Szilágyi Andor, Teatrul Maghiar de Stat Harag György din Satu-Mare, regia Keresztes Attila, 2010.Roluri în film: Illyés Gyula: Bál a pusztán, Summás lány, regia Vidnyánszky Attila

SZLANKO, Lăcrimioara, [Lăcrămioara] – actriţă, artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. Aptitudini deosebite pentru pantomimă, mişcare scenică. In 2001 juca în spectacolul lui Dan Puric Made in Romania. Roluri în Cenuşăreasa, regia Francisca Simionescu, Trei prinţese fermecate, regia Cristian Pepino, Piticul roşcovan, regia Cristian Pepino, Amintiri din copilărie, regia Carmen Mărginean, Aladdin si lampa fermecata, regia Oana Leahu, 2008; La Couleur de nos Rêves / Culoarea visurilor noastre de Bogdan Dragulescu. Regia spectacolului D-l Goe şi  Vizita după I.L. Caragiale, Teatrul de Marionete Arad; O intalnire de poveste (Teatrul de Marionete Arad, 2012, in colaborare cu Adina Doba).

SZŐCS Levente –

compozitor. Profesor la Liceul de Artă din Alba Iulia. Numeroase concerte ca instrumentist de jazz. A realizat la Alba Iulia muzica spectacolelor Universul din lanterna magică, regia Radu Dinulescu, 2010; Cine va păzi clopoteii, regia Teodora Dinulescu, 2011; Micii Muşchetari, regia Teodora Popa, 2013.

SZŐKE Kavinszki András – n. 10.04.1968, Oradea. Studii: Canto şi chitară clasică la Şcoala Populară de Artă. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea din 1990. Roluri realizate în spectacolele: Pinocchio (Arlecchino, Motanul), Mary Poppins, Galoşul fermecat, Vrăjitorul din Oz, Csipike, Bufonii, Elefănţelul curios. Capra cu trei iezi (Lupul), 2000; Căţeluşul albastru (Jeff), 2003; Năzdrăvanul Peti (Ákos), 2005; Romeo şi Julieta (Mercutio), 2007; Cerbul fermecat din stele (Hunor), 2008; Fantastica poveste, 2009; Regele Mathias şi judecătorul (Regele), 2011. Din anul 2011 este directorul artistic al Trupei „Lilliput” a Teatrului „Szigligeti Színház” Oradea. Autor al textului Bufonii. Premiul de interpretare masculină pentru rolul Jurubiţă din Visul unei nopţi de vară la Festivalul Ion Creangă de la Bacău, 1998.

SZŐLŐSI – PÉNZES Szilárd – n. 20 noiembrie 1967, Tg. Mureş. Studii: de manuire cu Antal  Pál. Absolvent Secţia Teatru de Păpuşi UAT Târgu-Mureş 2007. Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş din 1990. Roluri importante în: Toţi şoriceii iubesc caşcavalul de Urbán Gyula 1996 (rolul Motanul magician); Aventurile lui Plum-Plum de Jose Géal (rolul Jandarmul Mustăcilă, 1994); – Jupân Vulpache Viclenescu de Móra Ferenc (Şoricelul, Barza); Aventurile lui Winnie Pooh de A. Al. Milne (Tigrul). Alte roluri: 1990 Soarecele (în Csilicsali Csalavári Csalavér / Jupân Vulpache Viclenescu de Móra Ferenc); 1991 Cainele (în Kacor király / Impăratul fudul de Hunyadi András); 1992 Balaurul somnoros (în Péterke és a sárkány / Petrica si balaurul de Haller I. József); 1992 Strutul (în Murok Matyi / Morcovel de Méhes György); 1993 Purcelul, Ursul (în Állatmesék / Povesti cu animale de Móricz Zsigmond); 1993 Antal Pál: Óh Rómeó,…Óh Júlia…; 1993 Lupul, Ariciul (în N. Ghernet, S. Marsak: Játékok / Jucarii); 1993 Lenesul (în Ludas Matyi / Mateias gascarul de Fazekas Mihály); 1994 Domnul cel ursuz (în J. Pehr, Leo Spacil: Haragos úr a bábszínházban / Ursuzul [Gulliver] în tara papusilor); 1994 Morocănosul (în Grimm Hófehérke / Albă ca zăpada); 1995 Povestitorul (în Ruth Byers: A tulipiros tigris / Tigrul purpuriu); 1996 Cizmarul sef, Brutarul (în Pethő Sándor: A két szomoróc/ Cei doi morocănosi); 1998 Primarul (in Jan Wilkowski, Kemény Henrik: A csepűrágó/ Măscăriciul); 1999 Antal Pál: Doktor Faustus; 2000 Cainele, Iepurele, Bufniţa (în Méhes György: Hajsza egy léggömb nyomában / Cartof si crumpa); 2001 Omul de tinichea (în Frank Baum: Óz a nagy varázsló/Marele vrajitor din Oz); Jungla X de Gigi Căciuleanu, 2001; Unchiul (în Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége / Happy end, adica toate povestile se termina cu bine de Saszet Géza 2002; Gepetto, Pulcinella (în Adjátok vissza Pinocchiót / Daţi-ni-l înapoi pe Pinocchio de Dan Hândoreanu după Carlo Collodi), 2003; 2003 Lupul, Piticul (în A vitéz szőcs / Croitorul cel viteaz de Király Kinga Júlia); 2003 János Vitéz (în János Vitéz / Janos cel viteaz de Szilágyi Dezső după Petőfi Sándor); 2003 Batranul (în Betlehemes játék / Jocul Betleemului); 2004 Printul (în A halhatatlanságra vágyó királyfi / Printul care isi doreste ceva nemaiauzit de Tömöry Márta dupa Juhász Ferenc); Az Álomfestő / Pictorul de vise de Hatházi András, 2005; Tűmese / Povestea acului de Barabás Olga dupa H.Chr. Andersen, 2005; 2005 Püngrücz (în József Attila de Barabás Olga după József Jolán); Cainele, Sfetnicul (în Hamupipőke / Cenuşăreasa  de Oana Leahu după Fraţii Grimm, 2006); 2006 Márkó, Faţă de caine (în Mirkó királyfi / Printul Mirko de Zalán Tibor); Nenea Panov (în Lev Tolstoi – Pávai Csanád: A legszebb ajándék / Cel mai frumos dar, 2006); Grászti în Zurinka de Alina Nelega, 2007; 2008 Grimm-Barabás Olga: A vitéz szabócska / Croitorasul cel viteaz); 2008 : Árgyélus királyfi / Printul Arghelus de Zalán Tibor); 2009 Vanătorul (în Grimm- Oana Leahu – Ioan Ardelean: Hófehérke és a hét  törpe / Albă ca zăpada şi cei şapte pitici.

SZTANKOVICS   Iuliana [n. KOVÁCS] – n. 3.01.1927, Oradea. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară, în perioada 1951-1972, membru fondator al acestui teatru. Roluri realizate în spectacolele: Căsuţa din ulcior, Vopseaua fermecată, Iepurele şi motanul, Găinuşa de aur, Hänsel şi Gretel (rolul Hänsel), Janoş Viteazul, Fluieraşul de argint, Trenul albastru (A fugit un tren), Pietrek cel albastru, Trilogia (regia si scenografia Paul Fux), Pinocchio, Capra cu trei iezi.

– Ş –

ŞARAGA, Fifi – [TANNENBAUM] – v. BRADU, Fifi

ŞARGA, Virginia – n. 14.08.1974, Baia Mare. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1996 –1999. Absolventă a UNATC Bucureşti, Secţia Păpuşi/Marionete, profesori Dorina Tănăsescu. Brandusa Zaita Silvestru, Gina Nicolae, 2003. Roluri în spectacolul de licentă Robin Hood, regia Cristian Pepino.

ŞCRABA, Rodica – n. Bucovina.

Spectacol de miniaturi la Teatrul de Păpuşi din Iaşi, 1965. Ref. TPR 1968 img. 23, 47, 48, 49, 61.

ŞEBE, Ioana – constructor de păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Bacău (ulterior Teatrul de Animatie Licurici Bacău). Ref. revista Teatrul, nr. 1/1958, Ispravile lui Păcală; revista Teatrul, nr. 3/1958, Intamplari dintr-un album.

ŞERBAN, Alexandra – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova în 1950. Nu avem alte date.

ŞERBAN, Anca – n. 25.11.1934, Constanţa. Actriţă la Teatrul de Estradă Deva 1959-1965. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov 1965-1969.

ŞERBAN, Ira – [Mariana; Maria] – n. 26.07.1927, Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1956-1976. A jucat in Das Tapfere schneiderlein / Croitorasul cel viteaz, 1956; Winterfest im Walde/ Mos Gerila in pădurede Hedwiga Szaunig, 1956; Plici si Plici-Plici de Luiza Vlădescu, regia Ion Hândoreanu, 1957; Un basm din anul 2000 de Xenia Roman, regia Ion Hândoreanu, 1961; Cum au ajuns fluierul şi cobza la şcoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963, rolul Cobza; Micul Muck de Tudora Petcuț după Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964; Croitorasul cel istet regia Nicolae Rodean, 1973 Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; Tribuna Sibiului, 18 august 1973, Croitorasul cel istet; revista Teatrul nr. 4/1974 – Trei iezi cantăreti, regia Andrei Galea. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

ŞERBAN, Livia – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

ŞERBAN, Maria – v. ŞERBAN, Ira

ŞERBAN,  Octav – n. 20. 05.1935, Siliştea – Buhuşi, d. 1998 – Bacău. Artist păpuşar. Cursuri de specializare la Teatrul Ţăndărică Bucureşti. Artist păpuşar de frunte la Teatrul de Animaţie Bacău între anii 1951- 1993. Roluri reprezentative: Paznicul (Povestea celor cinci chinezi), regia Ioana Ronny – Matei Rabinovici, Moş Petre (Ilior voinicu), regia Mircea Radu Răţescu, Corbuleţ (Artiştii pădurii), regia Mircea Radu Răţescu, Fetiţa (în Cum poti să dai de dracu’), regia  Petru Valter, Pazvantoglu (în Iancu Jianu), regia Petru Valter, Şerbănel (în Gulliver în ţara păpuşilor), regia Mihai Pascal, Bunicul, Gâscanelul, (în Dumbrava minunată),  regia Petru Valter, Setilă (în Harap alb),  regia Petru Valter,  Clovnul (în Fram, ursul polar )  regia  Petru Valter, Vrajitoarea Mamina (în Aventurile unei vrajitoare, 1973, regia Cristian Pepino), Ţăranul (în Vulpea păcălită), regia Mihai Doru Atanasiu.  Regie artistică, îndrumător artişti păpuşari amatori. A pus în scena Trenuleţul fermecat la Teatrul de Animaţie Bacău.

ŞERBAN, Vali – n. 20 octombrie 1953, Câmpeni, jud. Alba. Interpret si compozitor de muzică folk. Compozitor. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.

ŞERBĂNESCU, Cristian – n. 4.07.1908, Bucureşti. Actor la Teatrul Mic, apoi la Teatrul de Stat din Piteşti, a fost primul director al Teatrului de Păpuşi din Piteşti între anii 1949-1950.

ŞESAN, Carolina- v. MORA, Vera

ŞESAN, Pavel Milan – n. 5 aprilie 1910, Cernăuţi – d. 1981. Fiul lui Valerian Şesan si al artistei de operă, de origine cehă, Božena Nemcova. Profesor de istorie bisericească şi filosofie al mai multor facultăti din Cernăuţi, Suceava, Sibiu. Cercetător şi ecumenist de renume. Doctor în istorie şi filosofie (1935) şi doctor în teologie (1937). A absolvit trei facultăţi: Facultatea de Teologie, Facultatea de Drept şi Facultatea de Litere şi Filozofie – secţia istorică. Între anii 1932-1934, şi-a continuat studiile la Praga, unde şi-a susţinut, în 1935, teza de doctorat în istorie cu o temă de bizantinologie: „Împărţirea administrativă a Imperiului Bizantin în timpul Comnenilor şi Angelilor (1081-1204)“. Autor a numeroase studii privind originea primelor traduceri în româneşte a textelor biblice, introducerea limbii române în biserică, creştinismul vechi carpatic etc. In 1940, in urma cedării Basarabiei, s-a refugiat impreună cu familia sa la Bucureşti. S-au reintors la Cernăuti in 1941. Apoi au plecat in 1944, intai la Suceava, apoi la Râmnicu Vâlcea. In 1948, familia Şesan s-a stabilit la Sibiu, unde Pavel Milan Şesan a fost profesor titular la catedra de Teologie Fundamentală şi Istoria Religiilor de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. A activat în teatrul de familie al familiei Şesan ca marionetist si regizor. În 1933 a pus în scenă piesa scrisă de sora sa, Vera Mora, Povestea unei seri, la teatrul artistic Rise Loutek (Impărătia păpusilor) din Praga. Împreună cu sora sa a realizat o mică echipă de teatru de marionete cu care a prezentat mai multe spectacole la Cernăuţi în jurul anului 1929. Împreună cu soţia sa Elena Şesan a continuat în cadrul familiei această pasiune pentru teatrul de marionete pe care au transmis-o copiilor, Irina Boldor-Şesan şi Dragoş Şesan şi nepotilor, Ciprian şi Lucian Vlad Boldor care au moştenit păpuşile şi decorurile originale. [L.Boldor, C.P.]

ŞESAN, Valerian – n. 28 iunie 1878, în Slobozia Rarancei – Bucovina (azi, Ucraina) – d. 10 mai 1940, Cernăuţi. Studii: Gimnaziul român clasic din Cernăuţi (1888-1896), apoi Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1896- 1900), care-i conferă doctoratul în 1901 continuă studiile la Facultăţile de Drept din Cernăuţi, Viena şi Praga, cu doctorat în Drept la Praga în 1916, studii de specializare la Universitatea din Atena şi la lerusalim (1906-1907), apoi la Academiile teologice din Kiev, Moscova şi Petersburg (1907 – 1908). Docent pentru Dreptul bisericesc la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1913), profesor titular (1919-1940); decan al Facultăţii (1921/22), rector al Universităţii din Cernăuţi (1923-1925 şi 1927-1930). A studiat la Praga după 1904. Aici a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, Božena Maria Nemcova [Nemec], o mare admiratoare a teatrului de păpuşi. A studiat şi la Viena, Atena, Ierusalim, St. Petersburg. Impreună cu Božena Nemec ii încurajează şi îndrumă pe copiii săi Milan Şesan şi Vera  Mora (Carolina Şesan) să creeze un mic teatru de păpuşi. La congresul de înfiinţare a Uniunii Mondiale a Marionetiştilor (UNIMA) (Praga, 1929), la care Valerian Şesan a participat  împreună cu copii săi, el a reprezentat România care a devenit astfel una dintre cele şapte ţări fondatoare ale acestei organizaţii internationale. A participat activ în diferite societăţi şi asociaţii cum ar fi Academia ortodoxa (1899-1900), societatea muzicală Armonia (1896), a fost fondator al ziarului Glasul Bucovinei (1918), al societăţii Arboroasa (1921) şi Junimea (1925). Autor a numeroase cărţi, manuale, articole, traduceri în domeniul dreptului bisericesc. Comandor al Ordinului Coroana României – 1922; Rasplata Muncii pentru biserica – 1923; Mare Ofiter al Ordinului Sfântul Mormânt (Ierusalim 1930). [L.Boldor, C.P.]

ŞESAN, Carolina, v. MORA, Vera

ŞFAITER, Gigi – n. 2.10.1956, Iaşi. Talentat actor şi artist păpuşar la Teatrul pentru Copii și  Tineret „Luceafărul” din Iași din 1986. Roluri în Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri, Cartea junglei, regia Oana Leahu. Compozitor, Albinuta, regia şi adaptarea scenică Ion Ciubotaru, Teatrul Luceafărul, Iaşi. Compozitor, a compus muzica spectacolului Stan Păţitu’, Teatrul Municipal “Bacovia”, Secţia de animaţie, Bacău, regia Bogdan Ulmu. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010

ŞIMONCA, Gheorghe – n. 16.03.1935, Oradea. Studii: IATC Bucureşti. Actor. A fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1955-1958. Roluri realizate în spectacolele: Artiştii Pădurii, Albă ca zăpada, Iepuraşul fricos, Fabule, Dragostea celor trei portocale. Ulterior a devenit actor în teatrul dramatic.

ŞIRLI, Vasile – n. 25 septembrie 1948, Variaș, jud. Timiș. Studii: Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timișoara; Conservatorul din București, absolvent în 1972. Renumit compozitor de muzica de scena pentru teatrul dramatic. Compozitor, a realizat muzica a numeroase spectacole de teatru, colaborand mai ales cu Silviu Purcarete. Muzica pentru teatrul de papusi: Pescarul şi norocul, Ţăndărică – 1979; Strada prieteniei, Ţăndărică -1980, Jocuri de copii, jocuri de poeti, Ţăndărică – 1980, Noul nostru vecin de Vladimir Simon, regia Irina Niculescu, Printesa si ecoul – Marionnettes de Genève regia Irina Niculescu, Povestea cîntaretului din fluier de Vladimir Simon, Marionnettes de Geneve, regia Irina  Niculescu – 1981. 1972-1980 redactor la Editura Muzicală; 1980–1984 director artistic al casei de discuri Electrecord. Stabilit în Franţa din 1986. Director muzical la Disneyland Paris. 1979 premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România; 1982, premiul ACIN pentru muzica filmului Un echipaj pentru Singapore, în regia lui Nicu Stan. Ref. Pescarul si norocul de Cristian Pepino dupa Anton Pann, in Teatrul nr. 3/1979 [Teatrul Ţăndarică, regia Irina Niculescu]

ŞIŞU, Eduard, n. 1974, artist păpuşar la Teatrul Gulliver, Galati, din anul 2000. A absolvit secţia Dramă a Universităţii „Hyperion” din Bucureşti, în 1997, la clasa prof. Eusebiu Ştefănescu. Roluri – Pepelea (în Sânziana şi Pepelea), Croitorasul (în Croitorasul cel viteaz), Cireaşă, Motanul, Vulpea (în Pinocchio). Premiul „Dan Ganea” oferit de ziarul Viaţa liberă, la Festivalul „Gulliver”, (pentru rolul principal din spectacolul Cocoşul Năzdrăvan), 2010. Premiul pentru interpretare masculină, Festivalul Gulliver 2012, pentru spectacolul „Păcală” al Teatrului Gulliver din Galaţi

ŞOFEI, Ioan – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.

ŞOVA, Coman – n. 18 octombrie 1933, Bucureşti. Studii: între 1945 şi 1948 a urmat cursurile Liceului „Petru Rareş” din Piatra Neamţ. 1948 transferat la Liceul silvic din Roznov. Admis la secţia de actorie IATC; in 1956 se inscrie la Scoala de literatura. In 1956, paraseste Bucurestiul din pricina persecutarii studentilor care au participat la miscarile studentesti si vreme de cateva luni este actor la Bacau. Intors la Bucuresti reia studiile, Scoala de literatura devenind dupa scurta vreme secţia de literatură şi critică literară a Facultăţii de filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Publicist, dramaturg, scriitor. A fost artist păpuşar la Ţăndărică pentru scurtă vreme (1957). A activat ulterior ca secretar literar la Teatrul Regional Bucureşti Barbu Ştefănescu-Delavrancea (1962-1965), în presa etc.

ŞTEFAN, Anca –  Artist păpuşar la Teatrul Vasilache din Botosani. A jucat in: Dăruiti copiilor ingeri! regia Marius Rogojinschi;

ŞTEFAN, Andra – n. 03.05.1987, Sebeş, Alba. Studii: Facultatea de Arte și Design Timisoara, sectia Grafica; U.N.A.T.C Bucuresti, secția Păpuși-Marionete. Din anul 2014 artist păpușar al Teatrului de Păpuși Puck. Roluri: Frumoasa Aurora – Spectacolul “Frumoasa din pădurea adormită”, regia Gabriel Apostol; Pinocchio – Spectacolul “Pinocchio”, regia Calin Mocanu; Micul print – Spectacolul “Poveste despre Micul Print”, regia Mihai Lungeanu. Premii: Mentiune pentru scenografia spectacolului “Frumoasa din pădurea adormită“; Diplomă pentru ingeniozitatea decorului din spectacolul “Frumoasa din pădurea adormită“ – Festivalul Așchiuță Pitești; Premiul de interpretare la festivalul Sub bagheta lui Merlin – Timisoara. [D.V.]

ŞTEFAN ENE, Graţiela [-Amelia] – n. 8 .07.1969, Călăraşi. Studii, Liceul Pedagogic, apoi absolventă a secţiei Păpuşi-Marionete de la UATC în 1998 – profesori: Mircea Rusu – actorie, Cristian Pepino – practica spectacolului, Brânduşa Zaiţa Silvestru – păpuşi, Dorina Tănăsescu – marionete. Curs de animatori si formatori de tabără patronat de Ministerul Educatiei si Leo Legrange (Franta). Masterat Teatru de animatie UNATC. Rol de absolvire: Angela din Regele Cerb de Carlo Gozzi, în regia lui Cristian Pepino.  Artistă de frunte a Teatrului Tăndărică, are si o complexă activitate artistică [membră a corului de cameră Camerata Danubii, interpretă de folk – premiu pentru creaţie la festivalul de muzică folk Floare de colţ, construcţie păpuşi, regie]. La Studioul Casandra a realizat rolul Angela în spectacolul Regele Cerb. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică din 1996 unde a realizat roluri în spectacolele Pinocchio, Play Faust, Motanul încălţat, Pinocchio, Ivan Turbincă, Furtuna, Frumoasa şi Bestia (2001, rol: Frumoasa), Lampa lui Aladin (2007, regia Cristian Pepino, rol Mama), Tom Degetel (2007, regia Daniel Stanciu, roluri: Vagabondul, Regina/ Tom), Punguta cu doi bani (regia Decebal Marin, rol Cocosul). 1998 – participă cu un spectacol la Festivalul de artă medievală Sighişoara – concepţie, text, regie şi scenografie a spectacolului de teatru de umbre Tristan şi Isolda. Numeroase premii si participări la festivaluri cu echipe de amatori – copii, conducătoare de workshop-uri de manuire si constructie papusi. Activează şi în cadrul Fundaţiei D’ale bucureştilor, membră a trupei Academic Studio 24, a colaborat cu TVR şi PRO TV. [C.P.]

ŞTEFAN, Felicia – a jucat în spectacolul multimedia Prinţul fericit, regia  Lászlo Vadas, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea,  2011.

ŞTEFAN, Maria – v. STÉFÁN Maria

ŞTEFAN, Maria – artist păpuşar la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, Punguţa cu doi bani, regia Ioan Brancu, 2001, Premiul  pentru debut (colectiv) la Festivalul Gulliver, Galaţi 2001.

ŞTEFAN, Radu – v. RADU, Ştefan

ŞTEFAN, Sanda – (probabil pseudonim) – autoare a textului Ţăndărică în ţara zăpezii, 1953 – Teatrul Ţăndărică.

ŞTEFĂNESCU, Adrian [-Ioan] – n. 28.07.1928, Ploieşti. Sculptor păpuşi la Teatrul pentru Copii din Ploieşti din 1977. Maestri: Marcela Fenato, Irina Borowski. Activează şi ca scenograf. A semnat scenografia spectacolelor: Trei iezi cucuieţi (1991), Vrăjitorul din Oz (1992), Aventurile lui Zorzonel (1994), Bibabo şi Hocus-Pocus (1997), Circul jucăriilor (1998), Povestea porcului, Teatrul pentru Copii si Tineret Constanta, regia şi scenariul Cristian Mitescu.

ŞTEFĂNESCU, Olimpia Liliana – compozitor. A compus muzica spectacolului Die Ballade /Balada vremii care trece de Marcel Mayan – Aristide Charpentier, 1977, regia Lilly Krauss, Teatrul de Păpuşi din Sibiu.

ŞTEFĂNESCU, V. Febus [Viorel] – n. 6 octombrie 1933, Ramnicu Valcea. Este fiul pictorului Emil Stefanescu. Studii: Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, absolvent in 1958, secţia Scenografie, profesori Catul Bogdan, Alexandru Brătăsanu, Wladimir Siegfried etc. A lucrat ca scenograf la teatrele dramatice din Constanta, Piatra Neamt, Sibiu. Are lucrări de pictură si grafica in colectii din Anglia, Franta, Germania. Scenograf remarcabil, foarte cunoscut şi ca scenograf de teatru dramatic, a activat la Teatrul de Păpuşi din Sibiu unde a realizat scenografia a numeroase spectacole de referinţă: Doi muschetari si Ileana Cosanzeana de Mircea Beres, 1969, regia Ion Hândoreanu, sculptura Lidia Schuster; Das blaue hündchen / Catelusul albastru de Urban Gyula, regia Ion Hândoreanu, sculptura Lidia Schuster, 1971; Ulciorul lui Vasilache de Alecu Popovici, regia Zoe Anghel-Stanca, 1971; Sanziana si Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1972; Zwerg Warzennase / Piticul Nas-Pestrit de Al. T. Popescu, regia Hans Schuschnig, 1973; Copilul din stele, regia Ion Hândoreanu, 1973; O fetita cauta un cantec de Alecu Popovici, 1974;  Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, 1975; Saracanul… dar istetul Danila Prepeleac, de Viorel Oancea dupa Ion Creanga, 1975; Hänsel und Gretel, regia Lilly Krauss, 1975; Ucenicul Sache de Victoria Trifu, regia Nicolae Rodean, 1975; Marea descoperire de Lilly Krauss, 1976; Balada Vremii Care Trece, regia Lilly Krauss Kalmar după un text de A. Charpentier – 1977; Dumbrava minunată de N. Massim după Mihail Sadoveanu, regia Mircea Petre Suciu, 1977; Mingea si Zmeul de Octav Pancu-Iaşi după Jan Malik, 1977; Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Bitterböse feinde / Dusmani neimpăcati de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Copilăria lui Gheorghiţă de Emanuel Engel, 1979; Renate unde der Roboter / Bravo Măriuca, bravo Robotel de Emilia Căldăraru, traducere W. Ernst, 1980; Nepoţii lui Făt-Frumos, 1981; Ciocarlia de Barbara Honigmann după Fraţii Grimm, 1981, regia Mircea Petre Suciu (sculptura Dan Frăticiu); Strepke gegen Bu-Man / Boroboată şi Zmeul Bau-Bau de Nicolae Drăghia, 1982 (sculptura Sorina Stanit); Enigel – mica laponă de Livia Mariana Nicolescu după o idee de Ion Barbu, 1982 (sculptura Sorina Stanit); Aladin si lampa fermecata de Nina Ghernet, traducere de Al. Caprariu si Dorin Matei, regia Francisca Simionescu, 1983; Scufita roşie de Ecaterina Mihăescu-Paun, 1983, regia Mircea Petre Suciu; Alo, păpuşile, 1983, scenariul şi regia Mircea Petre Suciu; Povestea căluţului care şi-a pierdut culorile / Wie das pferdchen seine farben verlor de Zdanek Skorepa, traducere de Sanda Diaconescu, 1984, regia Andrei Gâlea; Albă ca zăpada/ Schneewitchen de Kovacs Ildiko, 1985; Spărgătorul de nuci, regia Mihai Constantin Ranin, 1987;  Muzicantii din Bremen, regia Lilly Krauss Kalmar, Albă ca zapada, regia Kovács Ildikó, Dragonul vesel (regia Ion hândoreanu), Ghilgameş in regia lui Mircea Petre Suciu, etc. Creatiile sale monumentale din Dragonul vesel şi Ghilgameş sunt de neuitat, remarcandu-se prin minutiozitatea documentării şi prin rafinate referinte culturale. A mai colaborat cu teatrele de papusi din Pitesti, Botosani, Iaşi, Alba Iulia. Regie, scenariu, scenografie: Inima Arlechinului, scenariu de Febus Stefănescu după Inimă de hartie şi Arlechinul şi pisica de Mircea Vaida, 1989. Participări la Trienalele de scenografie Bucuresti, Havana 1979, Praga 1979, Bielsko-Biala 1980. Ref. Tribuna Sibiului, 13.02.1975 – Dragonul vesel; revista Teatrul, nr. 9, anul XXI, septembrie 1976; Marea descoperire de Lilly Krauss, cronica in Tribuna Sibiului, iunie 1976; Die Woche, 25.02.1977 – despre Die Balade;  Sanda Faur, Păpuşile si actorii [despre Sanziana si Pepelea, regia Ion Handoreanu, scenografia Febus Stefanescu, sculptura Lidia Schuster, Teatrul de Păpuşi din Sibiu], in Flacăra, 14 oct. 1979; Octavian Rusu, 10 ani de creatie dedicata copiilor [expozitia personala de scenografie Febus Viorel Stefanescu], in Tribuna Sibiului, 12 noiembrie 1980; revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.  [C.P.]

ŞTEFĂNESCU, Ştefan – artist păpuşar. A jucat în: Fata babei şi fata moşneagului, regia şi scenografia  Dan Ţopa, Teatrul Pentru Copii şi Tineret „Mihai Popescu” din Târgovişte, 2010; Lampa lui Aladdin, Teatrul Municipal Târgovişte, regia Gabriel Apostol, 2012; Regele mincinoşilor, Teatrul Municipal Târgovişte, 2012, scenariul, regia şi scenografia Gheorghe Balint; Aventurile peştişorului azuriu, regia şi scenografia  Dan Ţopa, Teatrul Municipal Târgovişte,  secţia de copii, 2013. Actor la Teatrul „Tony Bulandra“ din Târgovişte, în 2002.

ŞTEFĂNESCU, Valeria – n….- d. 1965. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1954-1965. A fost şi în trupa Prichindel in 1953.

ŞTEMPEL, Mihaela – artist păpuşar la Teatrul Vasilache din Botoşani. A jucat în Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, după Fraţii Grimm, regia  Valentin Dobrescu (rolul principal); Povestiri de buzunar (regia Valentin Dobrescu), Ghemotoacele şmechere de Liviu Steciuc, după Dumitru Toma regia Liviu Steciuc; Muc cel mic, regia Marius Rogojinschi, rolul  principal, Cei trei purcelusi, text si regie Valentin  Dobrescu, Povestea pestisorului de aur, scenariu dupa  Aleksandr Sergheevici Puskin si regie de Marius Rogojinschi; Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte, scenariul si  regia Marius Rogojinschi; Dăruiti copiilor ingeri! regia Marius Rogojinschi.

ŞUBĂ, Ana – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Iaşi în prima perioada de activitate a teatrului (din 1950). Maestru: Manole Foca.

ŞURUBARU, Constantin – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Brăila în 1959. Apreciat în rolul Tândală din Glie voinicul, 1959. Ref. Teatrul nr. 2/1959.

ŞUTEU, Iulius – n. 30.03. 1930, Tirimia. Sculptor la Teatrul Ţăndărică între anii 1960 –1990, a realizat numeroase personaje în acest teatru, fiind un maestru al sculpturii în lemn. A lucrat şi în SUA şi la Geneva (Elveţia) sculptura pentru spectacole de păpuşi in regia lui Irina Niculescu. Ref. Teatrul nr. 4/1971.

ŞUTZU Rodica – [ŞUŢU; SOUTZO] – n. 15 aprilie 1913, Iași – d. 8 mai 1979, București. Studii: Conservatorul din Iași (1922-1930). Compozitoare, pianistă, profesoară de pian. Ghici-ghici de Nella Stroescu, 1968; Ce-a-nvăţat un băiat mic de la un vestit pitic de G. Voinescu, 1968.

ŞVARŢ, Ovidiu – compozitor. Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte, scenariul și regia Marius Rogojinschi, Teatrul Vasilache Botoșani.