A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
RABINOVICI, Matei – Fondator al Teatrului de Păpuşi din Bacău şi regizor în perioada de început a acestei instituţii. A pus în scenă Capra cu trei iezi, Întâmplări dintr-un album. In colaborare cu Ioana Ronny a regizat spectacolul Povestea celor cinci chinezi. A scris piesa Clopoţeii minciunilor (1959-Arad). A emigrat după 1960. Ref. Teatrul nr. 3/1958.
RAC, Viorel – n. 12 martie 1937. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1968-1969; 1970-1972. A interpretat roluri în spectacole ca: Traista fermecată, Buratino explorator, Oltul şi Mureşul.
RADU, Beatrice – [STEINMETZ] – Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1954 – 1957. A jucat în Artiştii pădurii – 1954. Intre anii 1965-1977 a fost o actrita foarte apreciata la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti.
RADU, Cătălina [Ana- Cătălina] – n. 6.08.1969, Ploieşti. Studii: Profesori: Nicolae Drăghia, Carmen Bogdan, Liana Florescu, Mioara Pagâţa, Mircea Hendrich. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii din Ploieşti din 1991. Roluri în spectacolele: Hänsel şi Gretel (Hänsel), Albă ca Zăpada, Leopardul de argint, Familia Chiţ-chiţ, Elefănţelul curios (Elefănţelul), Drum de stele etc.
RADU, Diana – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
RADU, Georgeta Maria – n. 24.07.1930, Roseti, jud. Ialomiţa. Artist păpuşar, membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Constanţa (1956). A făcut parte din echipa de teatru de păpuşi a Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, care a fost primul nucleu al colectivului Teatrului de Păpuşi Constanţa, alaturi de Georgeta Nicolau şi Elena Moţoc. A jucat în Peştişorul de aur, dramatizare de Romulus Alexandrescu, după Puşkin (rolul Agrafena) şi Prima lecţie de Ana Ioniţă şi Gabriel Teodorescu, regia Claudiu Cristescu, 1956 (rolul Raţa). A mai jucat în Micul Prinţ, Copilul din stele (regia Geo Berechet), Şoricelul şi păpuşa (regia Stefan Lenkisch), Croitoraşul cel isteţ, Fata babei şi fata moşneagului, Spărgătorul de nuci (regia Traian Ghitescu-Ciurea) etc. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]
RADU, Gheorghe – n. 1951. Studii: IATC, actorie, profesor Sanda Manu, absolvent in 1975. Actor, mim, compozitor şi interpret de folk. A compus şi interpretat muzica spentru spectacolul Prinţesa şi Ecoul la Teatrul Ţăndărică în 1975, fiind angajat câţiva ani la acest teatru ca actor. Tot aici a realizat şi recitalul Carte de vizită din cadrul seriei de spectacole nocturne.
RADU, Ştefan – este unul dintre cei mai vechi cantautori folk din Iaşi, cunoscut în anii 1980 ca solist al grupului Sintex. Compozitor, a realizat muzica a numeroase spectacole la Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași: Scufita Rosie, regia Constantin Brehnescu, Ursul pacalit de vulpe, regia Constantin Brehnescu, Albă ca zăpada de Ion Agachi după Fraţii Grimm, regia Ion Ciubotaru, Purceluşul fermecat, adaptarea şi regia Viorel Vîrlan, Cenusăreasa, dramatizare si regie Constantin Brehnescu, Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri, Crăciunul jucăriilor de Dan Doboş, regia Ion Ciubotaru. 2011 actor în spectacolul Păcală, regia Constantin Brehnescu. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010
RAHTOPOL, Lola – n. 1937, Brăila. Artist păpuşar în echipa lui Mihail Gavrilov, în 1949, membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Brăila. Artist păpuşar la Teatrul pentru copii din Brăila în prima echipă a acestei instituţii. Toate surorile ei s-au afirmat în teatrul de animaţie.
RAHTOPOL, Chira [Chiralina] – v. DRAGOMIR, Chira
RAHTOPOL, Dida – v. DOICU, Dida
RAHTOPOL, Georgeta [Gigi] – [ulterior Georgeta MIHĂILESCU-BRĂILA] – n. 1933, Brăila. Artist păpuşar în echipa lui Mihail Gavrilov, în 1949, membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Brăila. Artist păpuşar la Teatrul pentru copii din Brăila în perioada de început, cand Stefan Mihailescu-Braila interpreta vocile personajelor în direct.
RAICU, Mihai – n. 1922. Studiile de regie în URSS. Regizor artistic de teatru dramatic reputat (între 1944-1989), a fost o vreme director la Teatrul de Stat din Tg. –Mureş şi la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, colaborand cu multe teatre din Bucuresti şi din tară. A pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş (Capra cu trei iezi, Katia şi crocodilul, Prietenii Mihaelei) şi la Ţăndărică în 1950 (O sută de prieteni), 1961 (Harap alb). A făcut şi regia unui spectacol după schitele lui Caragiale la Teatrul de Păpuşi din Timişoara. Ref. TPR 1968, img. 63, Teatrul nr. 9/1965.
RAICU-PETRE, Adriana – n. 6.09.1955. Studii: Institutul de Arte Plastice, absolventa în 1978. Scenograf. Harap alb, Ploieşti, regia Radu Popovici, 1987. Ref. Teatrul nr. 7-8/1987.
RAISILER, Margareta [REISLER ?] – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara.
RANG, Richard – n. 13 august 1904, Bacău – d. 18 septembrie 1990, Bucureşti. Studii: doi ani de studii juridice; Conservatorul din Bucuresti. Actor, compozitor. A compus muzica spectacolului Der goldene zahn / Dintele de aur de Matveev, regia Constantin Sincu (1950), si a altor spectacole, la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Actor la Teatrul National din Bucuresti, apoi la Compania Bulandra, apoi la Alhambra, unde joaca si canta in spectacole de revistă si operete vreme de 12 ani. In 1948 se angajează actor la Teatrul de Stat din Sibiu, unde compune si muzica mai multor spectacole de drama si de păpusi. In 1952 actor la Teatrul National din Craiova unde realizeaza multe roluri de referinta si compune muzica de scena. A jucat in filmele Bing-Bang, 1935; Departe de Tipperarry, 1973 etc. S-a pensionat in 1967.
RANIN, Mihai Constantin [pseudonim McRanin] – n. 1963, Târgovişte. Studii: Şcoala de muzică şi arte plastice; IATC I.L.Caragiale din Bucureşti, profesori Mihai Dimiu, Tudor Mărăscu, Ion Cojar, Regie teatru, film şi televiziune; Sorbona, Institutul de studii teatrale, 1989-1991, Teatrologie, clasa George Banu şi Monique Borie. Activează ca scenograf şi regizor în teatrul dramatic. La Teatrul de Păpuşi din Sibiu pune în scenă spectacolul Spărgătorul de nuci (1987). Din 1989 se stabileşte în Franţa unde studiaza la Sorbona, apoi predă la Colegiul St. Martin de France şi realizează numeroase spectacole de teatru dramatic. In 1993 realizează la Pontoise şi St. Ouen spectacolul Muzicanţii din Bremen. În 1995 pune in scena spectacolul Romeo şi Julieta cu actori şi marionete la Teatrul Chateau Landon din Paris. În 1995 înfiinţeaza în Franta compania De la Renaissance cu actori şi marionete. In 1997 realizează Mica sirenă cu marionete subacvatice la Disneyland – Paris. În 1998 se întoarce în România, unde este directorul teatrului din Targovişte pentru o perioadă, colaborează cu regizori importanţi de teatru dramatic şi pune în scenă spectacole valoroase care sunt apreciate de public şi critică. In teatrul de animaţie realizează spectacolele Romeo şi Julieta (1998) şi Prinţul cireşelor (1999) ca scenograf şi regizor la Teatrul Gong din Sibiu. Colaborează cu Teatrul pentru Copii şi Tineret Constanta (Turandot de Carlo Gozzi, Vise), spectacole apreciate şi premiate la festivaluri din ţară si din străinătate. A realizat şi scenografia spectacolului Spărgătorul de nuci, regia şi scenariul Cristian Mitescu, Compania Muschetarii. Ref. Gabriela Panţer-Cenuşer, Un spectacol inedit, in Tribuna Sibiului, 7 oct. 1987; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
RAPONJA, Robert – n. 1964. Studii: absolvent regie Zagreb 1993. Regizor din Croaţia. Profesor la Universitatea din Osijek. A pus în scenă la Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca piesa Tăticuţul are întotdeauna dreptate. A pus in scena si la Teatrul National Radu Stanca din Sibiu Cerere in casatorie.
RASZOVSKI, Carmen – n. 1952. Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice din Bucureşti, secţia Scenografie, absolventă în 1977. Cunoscut artist plastic şi scenograf la TVR. Scenograf. A realizat scenografia spectacolelor Cenuşăreasa, Ţăndărică, 1990 (regia Silviu Purcărete), Punguta cu doi bani, Tăndărică (regia Marin Decebal), Fata Babei şi Fata Moșneagului (2008, Teatrul Ciufulici Ploieşti, regia Daniel Stanciu).
RAŢIU, Iuliu – n. 1931 – d. 2011. Cunoscut scriitor pentru copii, a scris piesa Cine-i oare Făt Frumos? (1982).
RAY, Emmanuel – regizor din Franta, a pus în scenă la Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” din Brăila piesa Doctor fără voie de Moliere în 2007. Ref. Armanda Filipine, “Doctor fără voie”, premieră la “Cărăbuș“. Un spectacol inedit [regia Emmanuel Ray, Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila], in Ziarul de Brăila, An 1, nr. 50 (26 nov. 2007), pg. 3.
RAUSCHAN, Ioona – n. 1951 – d. 2010. Studii: filologie. Regizor artistic şi artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara 1985-1988. Roluri în spectacole ca Giovannino fără frică (regia Mona Marian), Motanul încălţat, Mowgli (regia Eva Labadi). Regia Cartea junglei 1987. Ref. Teatrul nr. 7-8/1987 [V.Ducea],Teatrul nr. 9/1987. regia Cartea junglei 1987. Ref. Teatrul nr. 7-8/1987.
RAVAR, Aurelia – realizator de costume la Teatrul Gong din Sibiu pentru spectacolele Zauberzauberzauberei / Scamatorii, după Marin Sorescu, Visul unei nopti de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu.
RĂCĂŞAN, Marius – artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş. Roluri importante: Visătorul din Trei Prieteni, Crocodilul din Ninigra şi Aligru, Bunicul din Gigel-Degeţel, Tip şi Top. Autor al unor dramatizări şi adaptări după: A.A. Milne (Întâmplări cu Winnie Pooh; Alte întâmplări cu Winnie Pooh), Hanna Jaruzelska (Tigrişorul Petre), Milan Pavlic (Trei Prieteni de Zăpadă). Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Tip si Top, regia Maria Mierlut.
RĂDESCU, Romeo – n. 1917 [?] … a compus muzica pentru Teatrul de Păpuşi din Craiova pentru spectacolul Povestea timpului pierdut de E. Şvarţ în 1950. A fost în tinerete sotul cantăretei Ioana Radu cand era profesor de muzică la Targu-Jiu si mai apoi în alte localităti. In 1947-1948 era scenograf la Teatrul National din Craiova.
RĂDUCA, Raluca – artist păpuşar, Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong, Sibiu, Cum a devenit Arthur Rege?!, 2009
RĂDUCANU, Miriam – [“Papa”; n. TAUSINGER] – n. 17. 10. 1924, Piatra Neamţ. A întemeiat prima şcoală de stat de balet din România în 1949 [Liceul de Coregrafie]. Coregraf vizionar, a creeat un stil şi un limbaj scenic propriu care stă la baza a tot ceea ce este valoros în creaţia coregrafică românească contemporană. Marea dansatoare şi coregrafă a fost vedeta, creatoarea principală şi sufletul multor spectacole din seria Nocturne de la Ţăndărică. A realizat mişcarea scenică a păpuşilor şi actorilor şi coregrafia din spectacolele Tyl Ulenspiegel, regia Catalina Buzoianu; Bastien şi Bastienne, Ţăndărică (regia Ion Caramitru). Între anii 1972-1976 s-a ocupat şi de pregătirea tinerilor marionetişti în domeniul expresiei corporale. Ref. in Teatrul nr. 6/1979.
RĂDULESCU, Bebe – artist marionetist la Teatrul Ţăndărică 1973-1974 (cursant la cursurile speciale organizate de către Teatrul Ţăndărică- 1972-1973)
RĂDULESCU, Ludmila – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Schräbchen / Surubel de Lucia Dinu, regia Constantin Sincu, 1951; Nichita, viteazul rus de T. Kovalevskaia, regia Constantin Sincu, 1951; Irjik cel brav de I. Verpitkaia, 1952. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.
RĂDULESCU, Maria – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).
RĂDULESCU, Mihai – n. 15 mai 1936, Bucureşti – d. ianuarie 2009, Bucureşti. Profesor universitar, scriitor cu o vastă operă, dramaturg. Studii: Liceul Francez, Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, Conservatorul „Ciprian Porumbescu” – secţia regie de operă, desfiinţata în 1955; Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (studii terminate in 1963). În noiembrie 1956 este arestat pe motive politice şi condamnat la 4 ani de închisoare. După eliberare îşi câştigă existenţa pe şantiere, ca instalator de calorifere şi hamal, iar ceva mai târziu ca artist păpuşar. Prezenta la un moment dat spectacole în parcul Herăstrău din Bucureşti. A scris o serie de dramatizari: Micul Eyolf (1967), Peripeţiile lui Nils Holgersson (1969) după Selma Lagerlof. Pentru teatrul de amatori, cand era instructor de teatru de păpuşi, a scris Deşteptarea lui Nea’ Tase (1964), Dresorul (1964). [M.C.]
RĂDUŞ VODĂ, Maria – Studii: Academia de Artă Dramatică din Bucuresti. A fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1948-1950. A făcut parte în 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe cand era studenta lui Florica Teodoru. A jucat în Fetita pădurii, Casa pisicii. Apoi, a fost actrită la Teatrul de Stat din Resita. Ref. Teatrul nr. 6/1974.
RĂDUŢ, Ştefan – dirijor, compozitor. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia. A fost profesor la Simleul Silvaniei, unde l-a pregatit pe Alexandru Jula. In 1947 activa la Teatrul de Opereta din Orastie. A fost o vreme dirijor la Teatrul de Revista din Deva.
RĂHĂIAN, Monica – v. BALDEA, Monica Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; La bufnita vesela de Viorica Huber Rogoz, in revista Teatrul nr. 11/1982
RĂŞCANU, Ecaterina – n.17.01.1921, Stoeseşti, Jud. Vaslui. Membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Timişoara în 1949. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1955-1975.
RĂŢESCU, Mircea Radu – n. 21.05. 1920, Bacău. Studii: Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti, clasa Maria Filotti. A înfiinţat secţia păpuşi (actualul Teatru de animaţie Bacău) de pe lângă Teatrul de Stat Bacău în 1951, unde a activat ca regizor artistic. Spectacole: Căsuţa din ulcior (Primul spectacol cu păpuşi al Teatrului de Păpuşi Licurici Bacău), Telegraful lui Florica, Povestea unui licurici, Chilimoţ pleacă în pădure, Ilior voinicul, Artiştii pădurii, Doctorul Aumădoare. A format primul nucleu al păpuşarilor băcăuani, a organizat primul curs de mânuire cu 36 de tineri dintre care a selecţionat pe primii şase artişti păpuşari ai acestui teatru. A înfiinţat un teatru de păpuşi şi în Israel. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012
RĂU, Eliodor – n. 1931 – d. 2012. Dirijior, compozitor. Cum au ajuns fluierul si cobza la scoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963. Discipol al lui Sergiu Celibidache pe care l-a secondat 16 ani. A fost intemeietorul si directorul Filarmonicii din Arad in anii 1970 – 1980 si al Filarmonicii din Ploiesti. S-a intors din Germania, unde a activat 16 ani, in 1993. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963.
RECE, Alina, v. HIRISTEA, Alina
REDNIC, Remus [Ioan] – n. 13.06.1950. Studii: Facultatea de Filologie. Director al Teatrului de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1989-1994; secretar literar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia din 1993.
REKITA, Rozália ─ n. sept. 1960, Miercurea Nirajului: Studii: actorie – Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” Târgu-Mureş (1979-1983), Modul Pedagogic, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (2002-2003). Artist păpuşar angajat la Teatrul de Păpuşi Puck, Cluj-Napoca, secţia maghiară, din 2015. Roluri în Teatrul Puck:: Orrondi în „Meşterii păpuşari”, regia Vadas László, 2016. Mai multe roluri, decorul, confecţionarea păpuşilor şi dramaturgia în „Puck si ceilalţi” dupa Shakespeare (2016), regia Rekita Rozália şi Kötő Áron. Alte activităţi artistice: Profesoară de arta actorului la Palatul Copiilor Cluj (realizarea mai multe spectacole cu elevi, participare la concursuri naţionale de teatru pentru elevi „Odif” si „Padif” (2007-2011) ), realizarea emisiunilor de televiziune, poveşti pentru copii „Mesekosár”, TVR Cluj, emisiune în limba maghiară, (2001-2002). Roluri în filme: fata în „Lumini si umbre”, regie Andrei Blaier (1980), Bözsi în „Canar” de Kosztolányi Dezső , regia Cselényi László (1993). Actriţă la Teatrul Maghiar de Stat (1983-2001), roluri importante: Tünde în „Csongor şi Tünde”, de Vörösmarty Mihály, regie Harag György (1984), Ala în „Tango” de Slawomir Mrozek, regie Tompa Gábor (1985), Nina în „Pescăruşul”, de A. P. Cehov, regie Kincses Elemér (1985), Ophelia în „Hamlet” de W. Shakespeare, regie Tompa Gábor (1986), Fata în „Staţie de autobuz” deKao Hszing-Csien, regia Tompa Gábor (1989), Melinda în „Banul Bank” de Katona József, regia Árkosi Árpád (1991), Helene în „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, regia Tompa Gábor (1992), Csibecsőr în „Leánder şi Lenszirom” de Szilágyi Andor, regia Czeizel Gábor (1993), mama lui Nemecsek în „Băieţii din strada Pál”, de Molnár Ferenc, regia Czeizel Gábor (1995), Babakina în „Ivanov” de A. P. Cehov, regia Kövesdy István (1997). Actriţă la Teatrul Tomcsa Sándor Odorheiu Secuiesc (1999-2000), roluri: Crăiasa zăpezii în „Crăiasa zăpezii” de Jevgenij Svarc, regia Merő Béla (1999), Beverly în „Festivalul pop” de Presser Gábor, regie Szabó K. István (2000), Donna Elvira în „Don Juan” de Carlo Goldoni, regia Szabó K. István (2000), Elvira în „Fantoma veselă” de Noel Coward, regia Lohinszky Loránd (2000). Premii: Premiul Reményik Sándor, Premiul Bánffy Miklós (EMKE ). [D.V.]
REPCIUC, Viorel – [Vivi] – chitarist, vocalist de rock (formatiile Miraj si Statuar din Oradea, in anii 1970). Compozitor, Hainele cele noi ale impăratului, 1990, Dumbrava minunată, 1991, Teatrul Arcadia Oradea.
REVAN, Claudia – artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Baia Mare, Capra cu trei iezi, regia Aristotel Apostol [reluare].
RICIU, Delia – n. 23 iunie 1987. Studii: Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti, Facultatea de Teatru, clasa Conf. Univ. Adriana Piteşteanu şi Conf.Univ. Drd Vlad Rădescu, promoţia 2010.. Actrita la Teatrul Masca. In spectacolul Trei printese fermecate (regia Cristian Pepino) a interpretat şi manuit personajul-papusa Regele, secondata de Adriana Bordeanu si Iulia Dumitru.
RICHELET-KLEINBERG, Armand, muzician şi grafician PC belgian, a realizat animatia 3D şi muzica spectacolului Tovarăşul de drum, Teatrul de Marionete Arad, regia Radu Dinulescu, primul spectacol de teatru 3D din lume. Pinocchio, regia Radu Dinulescu, Teatrul de Marionete Arad, animatia 3D si scenografia, Fabuloasa călătorie a domnului Nostoc de Patrice Seiler, regia Radu Dinulescu.
RÂMNICEANU, Mariana – Artist păpuşar, Teatrul Ţăndărică, 1974. Sânziana si Pepelea, regia Margareta Niculescu, 1974. Ref. in revista Teatrul nr. 9/1974
RÎPEANU, Bujor [B.T. RÎPEANU] – n. 12.01.1938, Silistra. Studii: Absolvent al IATC – Secţia Teatrologie-Filmologie în 1958. Critic şi istoric de film. In 1959 a fost exclus din UTM pe motiv ca ar fi ascuns că tatăl său fusese magistrat, fiu de moşier şi colaborator al lui Lucretiu Pătrășcanu la Ministerul de Justiție. Din această cauză, abia din 1960 este încadrat ca regizor la secția de păpuși din cadrul Teatrului de Stat din Braşov, unde își desfășoară activitatea până în 1965, în paralel cu prezența în publicistica teatrală și cinematografică a perioadei (inclusiv articole despre teatrul de animație în revistele „Contemporanul”, „Teatrul” etc.). Semnează regia spectacolelor Hai să ne jucăm (1962, după S. Preobrajenski, T. Karamanenko, V. Suteev, N. Trandafilova), Băiețelul din țara ghețurilor (1962, după Mioara Cremene), Carnavalul animalelor și Ucenicul vrăjitor (1963, după Saint-Saens, respectiv Paul Dukas), Cartea cu Apolodor (1963, după Gellu Naum), Elefănțelul curios (1964, după Nina Cassian). Proiectul său de spectacol după Ploșnița lui Maiakovski, pornind de la propria dramatizare pentru teatrul de păpuși, rămâne nefinalizat. Toate spectacolele sale poartă amprenta colaborării cu scenografa Maria Dimitrescu. Redactor la Arhiva Nationala de Filme (1966 -1969; 1973 – 1981), cercetator stiintific la Institutul de Istorie a Artei al Academiei Române (1969 – 1972), producător la Casa de Filme nr.5 (1981-1989), consilier în Ministerul Culturii (1990-1991), director la Editura Video (1991-1998), Videodialog (1998-1999) și Arhiva Națională de Filme (1999-2001). Autor a numeroase articole si volume despre istoria filmului: „Producția cinematografică din România” (1970 ; 1974), „Dicționar cinematografic” (1974), „Secolul cinematografului” (1989, Premiul Uniunii Cineastilor din România pentru critica de film), „Filmat în România” (2004, 2005, 2017), „2345 – Cinematografiștii” (2013). Membru al Federatiei Internationale a Criticilor de film. Ref. Teatrul nr. 9/1965.
RÉVÉS Endre – Sculptor şi regizor, a avut un rol important în formarea unui nucleu de păpuşari împreună cu Hertha Ligeti şi cu soţul ei, Fuchs Simon, activitate care a condus în cele din urmă la înfiinţarea unui teatru particular de păpuşi la Târgu Mureş, denumit Rândunica roşie, care a devenit mai apoi teatru de stat la sfârşitul anului 1949. A pus în scenă între 1946-1949 peste 11 spectacole ca: Vopseaua fermecată de Bruchstein-Abezgous, Ianoş Viteazul de Petöfi Sándor, Rapsodia a II-a de Franz Liszt. A emigrat în Israel.
ROBE, Camelia – n. 1966. Studii: Absolventă a IATC Bucureşti secţia Regie de Teatru, 1989. Regizor. A pus în scenă Cei patru muşchi tari, Ţăndărică, 1989. A lucrat apoi ca realizator la TVR.
ROCA, George – 1967-1968 artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea (Haiducii de Dimitrie Bălan, rolul Ali Chiorul). Apoi, actor la Teatrul Municipal din Ploiesti. A emigrat in Australia.
RODEAN, Nicolae – [eronat, RODEANU] – n. 30.10. 1937, Sibiu. Artist păpuşar regizor, sculptor la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1956-1964. 1966-1990, director al Teatrului de Păpuşi din Sibiu. Autor al unei expoziţii dedicată primilor creatori români de teatru de păpuşi cult (în 1985 la Constanţa, cu ocazia Săptămânii teatrelor de păpuşi) al unor interesante comunicări despre începuturile teatrului românesc cult de păpuşi şi al unei excelente monografii a Teatrului Gong, apărută în 1999. La Sibiu a jucat în Plici si Plici-Plici de Luiza Vlădescu, regia Ion Hândoreanu, 1957; Un basm din anul 2000 de Xenia Roman, regia Ion Hândoreanu, 1961; Cum au ajuns fluierul si cobza la scoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963, rolul Violoncelul; Micul Muck de Tudora Petcut dupa Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964. In 1964 se trasfera la Casa Pionierilor din Sibiu. In 1966 Nicolae Rodean revine ca director si va realiza mai tarziu separarea teatrului de Păpuşi de Teatrul de Stat. Va demisiona din functia de director în 1983. A mai jucat în Sanziana si Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1972, rolul Lacusta Voda; Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, 1975; Mingea si Zmeul, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Omul cu joben); Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu, regia Kovacs Ildiko, 1986 (rolul Proprietarul teatrului de păpuşi); Spargatorul de nuci, regia M. C. Ranin, 1987; Inima Arlechinului, scenariu de Febus Stefănescu după Inimă de hartie şi Arlechinul şi pisica de Mircea Vaida, 1989. Regie: Tautröpfchen-Leubfröschen / Strop de Rouă Brotăcelul de Al. T. Popescu, la ambele sectii, 1970; Croitorasul cel istet, 1973; Ucenicul Sache de Victoria Trifu, 1975; Dusmani neîmpacati de Uno Leies, 1994; Micii muschetari de Lizica Musatescu, 1985, la Teatrul Popular din Medias, premiul III si titlul de laureat la festivalul “Cantarea României” 1985; Pofta buna de Stefan Lenkisch, 1986 (Teatrul Popular din Medias, regia Nicolae Rodean). Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; Tribuna Sibiului, 18 august 1973, Croitorasul cel istet; revista Teatrul nr. 11/1974; Tribuna Sibiului, 13.02.1975; Tribuna Sibiului, 10. 10. 1975; revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames [rolul Enkidu]; Gabriela Panter-Cenuser, Un spectacol inedit, [Spargatorul de nuci, regia M. C. Ranin, Teatrul de Păpuşi din Sibiu] in Tribuna Sibiului, 7 oct. 1987. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
RODEANU, Constanţa – n.19.02.1937. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1963, 1967-1972. A interpretat 13 roluri în spectacole ca: Şcoala iepuraşilor, Duşmani neîmpăcaţi, Sarea-n bucate, Traista fermecată, Oltul şi Mureşul etc.
ROGOJINĂ, Oana-Mihaela – v. IURCU, Oana-Mihaela
ROGOJINSCHI, Coca – v. SOLOMON, Elena
ROGOJINSCHI, Marius – n. 15 aprilie 1960, Câmpulung Moldovenesc. Studii: Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L. Caragiale” – Bucuresti actorie teatru, televiziune si cinematografie – cursul de zi, promotia 1988. Actor si regizor. Regizor la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani; 2003-2004 – director al Teatrului de Păpusi “Vasilache” Botosani. Profesor de Arta actorului (la secţiile de Actorie şi Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete Păpuşi UA George Enescu, Iaşi. 2004 – iniţiator şi organizator al Galei Premiilor Teatrului de Păpuşi “Vasilache”. Spectacole de referinţă: Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte, scenariul si regia Marius Rogojinschi, scenografia Mihai Pastramagiu, Teatrul Vasilache Botosani, Povestea lui Muc cel mic de Wilhelm Hauf, scenografia Mihai Pastramagiu, Teatrul Vasilache Botosani; Povestea pestisorului de aur, scenariu dupa Aleksandr Sergheevici Puskin si regie de Marius Rogojinschi, scenografia si costumele Mihai Pastramagiu, Teatrul Vasilache Botosani; 1991 – Inspectorul Tou-Tou la Teatrul de Păpuşi “Vasilache” Botosani; 1992 – Oameni si copii la Teatrul de Păpuşi “Vasilache” Botosani; 1993 – Dragostea celor trei portocale la Teatrul de Păpuşi “Vasilache” Botosani; 1994 – Jurnalul lui Apolodor la Teatrul de Păpuşi “Vasilache” Botosani; Daruiti copiilor ingeri. Premiul I şi Premiul special al juriului pentru regie şi opţiune repertorială la Gala Internaţională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani, 1992, Premiul I la Secţiunea pentru copii a Festivalului de la Lugano (Elvetia), 1992 pentru spectacolul Oameni şi copii; Jurnalul lui Apolodor, premiul de regie la Gala Internaţională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani, 1994; 1998 – Fantezii de jazz; 2006 – Pinocchio ramâne la scoala?; 2007 – Stafia familiei Canterville la Teatrul de animatie Bacău. 2004 – “Festivalul International de teatru pentru copii “Gugută” – Chisinau, Republica Moldova – Premiul pentru cel mai bun spectacol de ritual; 2005 – “Festivalul “Puck” – Cluj-Napoca – Premiul colectiv realizatorilor spectacolului Jazz Fantasy pentru virtuozitatea folosirii procedeului black-light intr-un omagiu dedicat muzicii; 2007 – Festivalul “Sub căciula lui Gugută” Chisinău 2007 – Premiul pentru cel mai bun spectacol educativ Pinocchio ramâne la scoală?; 2008 – Cluj-Napoca – Festivalul Internaţional „Puck Animafest” – Menţiune pentru calitatea poetică a discursului scenic – spectacolul „Ghiocelul şi Omul de zăpadă”, regia Marius Rogojinschi; Bucuresti – Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie „Bucurii pentru copii – spectacole de colecţie” – Bucureşti, ediţia a IV-a – Diplomă pentru transparenţa poetică a montării – spectacolul „Ghiocelul şi Omul de Zăpadă”, regia Marius Rogojinschi.
ROLAND DE JASSY – actor, artist păpuşar, mentionat ca atare de C.C. Ghenea în Teatrul nr. 5/1958. Actor, a jucat în 1939 în filmul lui Ion Sahighian O noapte de pomina.
ROMAN, Coca – n. Galati. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galati din 1952, de la fondarea teatrului. A jucat în Fluieraşul şi căniţa, Micul gâscănel, regia Ion Focşeneanu, scenografia N. Stănescu, Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri (1957, regia Valeriu Moisescu); Fata moşului şi fata babei, 1959. Artist păpuşar Teatrul de Păpuşi din Baia Mare în 1972. Ref. Teatrul nr. 3/1972.
ROMAN, Diana – n. 1990. Studii: UNATC I.L. Caragiale, Bucuresti, 2013. Actriţă, regizor. A pus în scenă la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea: 2010 – Hänsel şi Gretel după Fraţii Grimm, scenariul şi regia Diana Roman, scenografia Viorica Stamate, spectacol de marionete, Premiul pentru debut – Diana Roman – Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete PUCK 2012, Cluj, Premiul pentru debut – Diana Roman – Festivalul Internaţional de Animaţie Gulliver, Galaţi, octombrie 2010 pentru spectacolul “Hänsel şi Gretel” – Teatrul Anton Pann Râmnicu Vâlcea; Albă ca zăpada, scenariu după Fraţii Grimm, regia şi scenariul Diana Roman, scenografia Viorica Stamate, premiera 2011.
ROMAN [DĂLCĂRAN], Elena Coca – n. 7.02.1932, Galaţi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1969 – 1980. Ref. revista Teatrul nr. 3/1972, Flinta si un cal rosu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu, rolul Caţaoana.
ROMAN, Maria [Mica] – Artist marionetist, membru fondator al teatrului Ţăndărică în 1945. Cu Ţăndărică spre mările sudului. Ref.Teatrul nr.9/1968
ROMAN, Nae – bucătar, care mai mult ca sigur era şi artist păpuşar în perioada sărbătorilor de iarnă în mahalalele Bucureştiului. De la el şi de la Şerban Muşat, fost artilerist, G. Dem. Teodorescu, culege spre sfârşitul secolului al 19-lea (1883) un text al jocului de păpuşi, mai apropiat de karagöz decât de Marioara şi Vasilache.
ROMAN, Valentina – [Valentina CHIOSE; Ina ROMAN] – Studii: Curs special 1967-1968. Valoros artist marionetist, a activat la Teatrul Ţăndărică din 1968 până în anul 1994. A realizat numeroase roluri în spectacolele: Răi şi nătărăi – 1972 (regia Ştefan Lenkisch); Sânziana şi Pepelea – 1974 (regia Margareta Niculescu), Petrică şi lupul – 1975 (regia Ştefan Lenkisch); Anotimpurile mânzului – 1977 (regia Irina Niculescu), Tyl Eulenspiegel – 1979 (regia Cătălina Buzoianu); Jocuri de poeţi, jocuri de copii – 1980 (regia Margareta Niculescu); Încotro căluţule – 1982; Visul unei nopţi de vară – 1988 (regia Cristian Pepino, rolul Hermia), Motanul încălţat –1986 (regia Stefan Lenkisch – rolul Motanul); O fetiţă mai cu moţ pune-un căpcăun la colţ (regia Costel Popovici, Ella Conovici, rolul Căpcăunul) etc., multe dintre ele fiind principale. Apoi a activat ca artist marionetist în Franţa. Ref. Sanziana si Pepelea, regia Margareta Niculescu, 1974. în revista Teatrul nr. 9/1974; Sir si Elixir, regia Stefan Lenkisch, revista Teatrul nr. 4/1975; Petrica si Lupul revista Teatrul nr. 2/1976; Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică [cronică] în Teatrul nr. 10/1978; Nocturn Stravinski. Teatrul Ţăndarică. Petruska, Vulpea, in Teatrul nr. 11/1982
ROMAN, Violeta – v. MITESCU, Violeta
ROMAN, Xenia – [BOEŞTEANU, Xenia] – Dramaturg pentru copii. A scris piesele Mâna misterioasă [1968], La anul!; O fetiţă fără inimă [1972, Arad]. În colaborare cu Aurel Boeşteanu a scris: A zburat o navă în Cosmos [Tg. Mureş 1958] A fost odată un măruleţ [1960] şi O aventură pe Misisipi după Mark Twain.
ROMANESCU, Mircea – n. 17.04.1935 la Petrila, Jud. Hunedoara….d. … Studii: curs de perfecţionare cu atestat C.S.P.C. Bucureşti. Între 1953-1961 este artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Petroşani, apoi la Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia. În perioada 1961-1964 este artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea. Între 1964-1990 activează la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Excelent mânuitor, fiind dotat cu un glas deosebit şi cu un mare talent actoricesc si păpusaresc, realizează numeroase roluri memorabile în spectacolele de la Oradea: Rochiţa cu figuri de Viorica Filipoiu, 1962, regia Francisca Simionescu, Tatăl lui Iaşik in Pitac şi Pităcel de Nina Ghernet, 1962, regia Francisca Simionescu; Profesorul, Vulpea în Şcoala iepuraşilor de Mancio Penciov, 1962, regia Francisca Simionescu; Struţul, Papagalul în Elefănţelul curios de G. Vladicina, 1963, regia Francisca Simionescu; Mezinul, Împăratul Roşu, Ochilă in Harap Alb de Nela Stroescu după Ion Creangă, 1963, regia Francisca Simionescu. La Teatrul de Păpuşi din Constanţa, roluri in: Albă-ca-Zăpada, Băiatul şi vântul (regia Margareta Niculescu), Copilul din stele (regia Geo Berechet), Micul Prinţ (regia Andrei Belgrader), Călina Făt-Frumos (regia Silviu Purcarete, rolul Vrăjitoarea), Coada cotoiului roşcat (regia Cristian Pepino), Cinci băieţi, toţi isteţi (regia Kovács Ildikó), Ursuleţul Winnie Pooh (regia Kovács Ildikó), Insula pe din două (regia Silviu Purcarete), Prinţesa şi ecoul, loanes far-de-frică, Inimă rece (toate trei în regia lui Cristian Pepino), Stephano în Furtuna (regia Kovács Ildikó). Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.
ROMANESCU, Tina – [Elena] – n. 10.06.1938, Râmnicu Vâlcea…d.. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa 1963-1986. A debutat ca artist păpuşar amator, prezentând un spectacol la o serbare de Crăciun, pentru copiii colegilor ei de la I.H.R. Mamaia. In acest mic recital cu păpuşi împrumutate de la gazda ei, o fostă actriţă a genului, Tina a improvizat scene din filmul “Lily”. A realizat roluri memorabile în spectacolele Sânziana şi Pepelea (rolul Sânziana), Băiatul şi vântul (regia Margareta Niculescu), Şoricelul şi păpuşa (regia Stefan Lenkisch), Povestea porcului (regia Irina Niculescu), Jocul orelor, Fata babei şi fata moşneagului, Prinţesa şi ecoul de Pospisilova (regia Cristian Pepino, rolul Printul Mateo), Călina Făt –frumos, Insula pe din două – regia Silviu Purcărete, Copilul din stele – regia Geo Berechet, Sperietoarea de pitigoi (regia Cristian Pepino). Pentru rolul Răducu din “Jocul orelor”- premiu pentru interpretare la Gala recitalurilor – Sinaia 1974. Ref. Printesa si ecoul, cronica, Teatrul de Păpuşi Constanta, in Teatrul nr. 10/1979; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]
ROMANO, CLAUDE – pseudonimul lui George SBÂRCEA – v. articol
ROMANOVSKY, Jan – Este considerat unul dintre fondatorii teatrului de păpusi din Slovacia. El a introdus în teatrele de păpusi din Slovacia [initial Cehoslovacia]tehnica wayang, sub influenta lui Obraztov, în anii 1950. Regizor, director al Teatrului de Păpusi din Nitra, dramaturg. A pus în scenă în 1959, la Teatrul de Păpusi din Timisoara, Omul care si-a vândut inima, după un scenariu propriu. Ref. Hledikova – Polivkova Ida, Jan Romanovsky’creation against the backdrop of ideological turning points, în Slovenské divadlo, http :// www. sav.sk/index.php?doc=journal& journal_no=29
RONNY , Ioana – Regizor. Era actrita la Teatrul Dramatic Bacau intre anii 1949-1956. A realizat si costumele unor spectacole. A pus în scenă în primii ani de existenţă ai Teatrului de Animaţie Bacău, în colaborare cu Matei Rabinovici, Povestea celor cinci chinezi.
ROOTH, Ladislau – n. 1920, Satu Mare. Studii: Academia de Muzică „Franz Liszt“ din Budapesta.Dirijor, aranjor, compozitor. A realizat, în colaborare cu Cornel Trăilescu, la Teatrul de Păpuşi din Timişoara, în 1951, muzica spectacolelor Căsuţa urşilor şi Cei mai buni prieteni, şi singur muzica spectacolului Chilimoţ pleacă în pădure. In 1947 era angajat la Timişoara, corepetitor la Opera de Stat. In 1948 devine dirijor la această institutie unde activeaza pana în 1958 cand cere sa emigreze. In 1960 emigreaza in Israel. Apoi este invitat in numeroase tări pentru a dirija (Suedia, Italia, Mexic, SUA etc.). După 1989 a revine in tară si colaboreaza cu mai multe teatre de operă si filarmonici.
ROPPELT, Georg – referent artistic la Teatrul Gong din Sibiu din 1979
ROPPELT, Hannes – [Johann sau Ioan in unele cronici; incorect Ropelt] – n. 27.06.1949, Ungurei, Sebeş. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu secţia germană între anii 1968-1990. A jucat în Sânziana si Pepelea, regia Ion Hândoreanu, rolul Zorila, 1972; Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici si Viniciu Gafita, traducere de Ruth Lissai, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Printul Vlad); Bitterböse feinde / Dusmani neîmpacati de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Der gestifelte Kater / Motanul incăltat, de V.M. Visan, regia Lilly Krauss, 1980; Die seeräuber und ich schatz / Comoara piratilor de Dan Hândoreanu, 1983, regia Günther Bock; Piticul urias, regia si scenografia Dan Fraticiu, 1988; Ref. revista Teatrul nr. 4/1974 – O fetita caută un cantec. Copilul din stele, regia Ion Handoreanu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; revista Teatrul nr. 10/1981 – Calea Soarelui – Ghilgamesh; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
ROPPELT, Margareta – 27.06.1946, Roşia de Secaş, Sebeş, Jud. Cluj. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană, între anii 1972-1990.
ROŞCA, Iulian – artist păpuşar, activează din 2006 în cadrul trupei particulare Strada din Brasov.
ROŞIIANU, Cristina [n. POPOVICI] – n. 18.09.1952, Breaza, jud. Prahova. Studii: Cursuri speciale la Ţăndărică şi CSPC. Valoros artist păpuşar si marionetist la Teatrul Ţăndărică. Activează la acest teatru din 1972. S-a făcut remarcată în roluri din spectacole memorabile Ninigra şi Aligru, Elefănţelul curios, Aventurile lui Plum-Plum (rol principal), Aventuri cu Scufiţa Roşie, Mănuşa, la secţia Păpuşi. A jucat şi la secţia Marionete în spectacole ca Tigrişorul Petre, Visul unei nopţi de vară (regia Cristian Pepino, rolul Puck). Alte roluri: Regina din Uriaşul cel bun şi prietenos; 2007 Mama porcilor, Ursul, Păsărica Cipcirip din Cei trei purceluşi; 2006- Subreta în Münchhausen, adaptare si regie Ionut Brancu; 1999- Leandro, Nerina în Vicleniile lui Scapino, regia Felix Alexa; 1998- Rosina în Bărbierul din Sevilla, regia Felix Alexa; 1994- Dottore în Norocosul Arlechino, regia Cristian Pepino; 1991- Imparatul Alb, Fata împăratului Rosu, Gerilă, Fata împăratului Verde în Harap Alb, regia Cristian Pepino; 1990- Mama vitregă, Tantarul, soricelul în Cenusăreasa, regia Silviu Purcărete; 1987- Printesa, Bufonul, Printul, Impăratul în Mănusa, regia Liudmila Szekely; 1986- Bunicuta, Extraterestrul în Aventuri cu Scufita rosie, regia Cristian Pepino; 1985- Prezentatoarea în Guliver în tara păpusilor, regia Stefan Lenkisch; 1985- Doctorul, Vanzătorul de ziare în Peripetiile bravului soldat Svejk, regia Kovacs Ildiko; 1982- Muma pădurii, Ursitoare, Motanul cu 7 capete în Făt Erumos din lacrimă, regia Margareta Niculescu; 1981- Mama Tinca, Uratul, Găina, Targovet, Capra în Tandală Closcă, regia Stefan Lenkisch; 1979- Visătorul în Strada prieteniei, regia Irina Niculescu; Membrino, Fantosa, Oaie, Paznic, Mesean în Don Quijotte, regia Stefan Lenkisch; Măscăriciul, Nevasta în Pescarul si norocul, regia Irina Niculescu; 1978- Ariston în Omuletul de puf, regia Silviu Purcărete. 1992-1996 ATF – asistent universitar. 1992-1996 – activitate în presă. Premiul pentru interpretare feminină, Festivalul Gulliver 2012, pentru spectacolul „Rapunzel” al Teatrului Ţăndărică Bucureşti. Ref. Omuleţul de puf de Alexandru Popescu [regia Silviu Purcarete], in Teatrul nr. 4/1978; Teatrul 11/1987; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012
ROŞIORU, Nicolae – n. 9 aprilie 1927 – d. 18 aprilie 2011. Actor de teatru dramatic, romancier, a activat la Teatrul Dramatic Bacovia din Bacău. A scris piese pentru teatrul de păpusi si a pus în scenă la Teatrul de Animatie Bacău ca regizor Făt-Frumos si vrăjitoarea de N. Rosioru.
ROŞU, Gabriela – n. 12.01. 1968, Piteşti. Studii: Scoala de Arte Pitesti, secţia Actorie; Stiintele educatiei – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, promotia 2005; Master in Comunicare si influenta sociale; Maestru in papusarie: Nicolae Bănică. Artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti din 1993. Roluri: Maimuţica Ica (Răzbunarea animalelor de Victor Mihalache), Dihorul in Puneti mana pe Aristide de Gheorghe Scripca; Arhat din Muck isi cauta norocul; Legenda lui Vam dramatizare si regie Matei Varodi; Nuielusa de Alun de Victor Mihalache; Mitzi (Poveste cu lustru), Ducesa Furculiţa (Războiul lingurilor), Lupul (Hai la ceaiul din pădure), Vrăjitoarea (Nu prea Albă ca zăpada şi Motanul descălţat); Balaurul in Povestea lui Sciun de Gabriela Popescu; Pisica, Vulpea, Printesa Mofturica in Cartea cu povesti; Preoteasa, Soacra in Ispravile lui Păcală; S-a pierdut o melodie de Marin-Radu Ene; Lupul cu trei iezi de Mariana Tanasescu; O calatorie neobisnuita de N. Banica; Aventura in savana de Toma Biolan; Ivan Turbinca; Dar din dar… de V. Badita; Peronul cu vise, Trei iezi cantareti; Balada printesei vrajite de G. Rosu si Nicolae Banica; Hotarul basmelor de Mariana Tanasescu; O poveste pe dos de Cin Acinab; Pe planeta Mura-n gura de Ion Popa; Puterea dragostei; Tolba lui Mos Poveste; Pe cuvant de crocodil de Toma Biolan; etc. A pus în scenă ca regizor spectacolul Şepcuţa roşie, la care semneaza si scenariul. A mai scris: Vreau sa fiu si eu vedeta; Cautam vedete; Piese scrise in colaborare cu Nicolae Banica: Cartea cu povesti; Mos Poveste se intoarce; Legenda lacului invartita; Unde sunt povestile; Ladita fermecata; Ispravile lui Păcală;
ROŞU, Maria – n. 25.01.1977, Leţcani – Iaşi. Studii: Absolventă Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi, Secţia păpuşi/marionete. Roluri în facultate în spectacolele: “O noapte furtunoasă” (Veta), “Justiţie” (Leanca), “Bubico” (Bubico), “Five o’clock” (Măndica), “Dumbrava minunată” (Mama vitregă). Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare în anul 1999, apoi, din 2000, la Teatrul pentru Copii din Constanta. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.
ROŞU, Tiberiu – n. 24.04.1974, Constanţa. Studii: Absolvent al Universitătii Hiperyon Bucureşti, promoţia 1996. Angajat al Teatrului pentru Copii din Constanta din 1993. Numeroase roluri, multe principale, realizate remarcabil ca actor si artist păpuşar: Charles din Motanul încăltat, Robinson din Aventurile lui Robinson, ambele în regia lui Cristian Pepino, Turandot – regia M. C. Ranin, Califul barză (regia Daniel Stanciu). A mai jucat în Ivan Turbincă, Păstoriţa şi hornarul, ambele in regia lui Mona Chirila, Harap-Alb. 2000 – recital: Viaţa e teatru, teatrul e vis. A colaborat si cu Teatrul “Ovidiu” din Constanţa: rolul Flaut din spectacolul “Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, Ariel in “Furtuna” de W. Shakespeare. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.
ROTARU, Doina – n. 14 septembrie 1951, București. Studii: În 1975 a absolvit Conservatorul din București, secția de compoziție. Profesoară de compoziție, autoare a numeroase lucrări simfonice. Premiul Academiei Române (1986); Premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1981, 1990, 1992, 1994, 1997, 2001, 2004, 2007); Premiul I la Concursul Internațional „Gedok-Mannheim” (1994). Compozitor. Steaua lui Arlecchino, 1988-Ţăndărică.
ROTARU, Nicolae – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani între anii 1962-1966.
ROTARU, Tudor – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani. A jucat in Tom Degeţel, regia Valentin Dobrescu, 2010; Iedul cu trei capre după Octavian Pancu Iaşi, dramatizarea, regia, scenografia Valentin Dobrescu, rolul Ursul; Trimiteţi moartea în vacanţă. Dăruiti copiilor ingeri! regia Marius Rogojinschi; Premiul „Gulliver” 2009 a fost acordat artiştilor Claudiu Gălăţeanu, Florin Iftode, Tudor Rotaru şi Laurenţiu Vasilache pentru fantezia, virtuozitatea şi creativitatea demonstrate ca regizori, scenarişti şi interpreţi ai spectacolului „Trimiteţi moartea în vacanţă”.
ROTESCU, Anca – critic de teatru, teoretician, dedicată teatrului de animatie, este o fidelă sustinătoare a genului. A scris numeroase cronici despre spectacolele de teatru de animatie si a dedicat două volume Teatrului Ariel, sustinand ideea unui teatru experimental de gen.
ROTH-TIMAR, Simona – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anii 1990- 1991.
ROTH, Uwe – n. 20.04.1970, Sighişoara. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană, între 1988-1990. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
ROVINARU, Lidia – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova, 1953. Intre anii 1949-1952, actrită la Teatrul Maria Filotti din Brăila. In 1954 actrită la Teatrul National din Craiova.
ROZEANU, Fani – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici). Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galati. In 1959 a jucat în Ursuletii veseli de Polivanova, rolul Zmeurel, apreciat de critică. Ref. Teatrul nr. 2/1959.
RUDEANU, Ivona – [eronat Ioana în rev. Teatrul] – n. 23.02.1933, Craiova, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova în perioada 1950-1984 unde a realizat 66 de roluri în: Iepurii împăratului, Cuconiţele mele dragi, Bobocel, Legenda naiului, Jucăriile Mihaelei, Cinci saptamani în balon, regia Horia Davidescu, 1960, De-a Scufita Rosie, regia Horia Davidescu, 1974; Printesa Majolenka, 1976; Făt Frumos cel urât, 1982etc. In perioada 1970-1975 a făcut şi îndrumat o echipă de teatru de păpuşi la Şcoala Populară de Artă din Craiova din care făcea parte şi Rodica Prisăcaru. Ref. Un mic teatru mare de Alexandra Davidescu. Cinci saptamani in balon, revista Teatrul nr. 2/1960. De-a Scufita Rosie, regia Horia Davidescu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; Printesa Majolenka, in Teatrul nr. 4/1976; Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, in Teatrul 1/1982;
RUDEANU, Sadi – [OZIAS Rubin] – n. 1924, Focşani – d. 1993, Israel. A emigrat în Israel în anul 1973. Scriitor, autor de texte pentru estradă şi emisiuni umoristice radio. A scris, în colaborare cu Nell Cobar, Fetiţa pădurii, Timişoara – 1949.
RUJAN [BOGDAN], Petronela – n. 7.11.1977, Berezeni, jud. Vaslui. Studii: Facultatea de Ştiinţe Juridice a Universităţii Europene Braşov. Artist păpuşar la Teatrul Arlecchino Braşov din 1997. A jucat în: Hansel si Gretel, regia Stefan Dedu Farca (rolul Gretel); Ivan Turbinca, regia Valentin Dobrescu (rolurile Ivan, Dracuşorul); Galosul fermecat (regia Liviu Steciuc, rolul Iepurasul albastru – Zglobici); Baba din Punguta cu doi bani, regia Stefan Dedu Farca; Dănilă Prepeleac de Constantin Brehnescu, regia Liviu Steciuc (rol Michidută); Motanul incăltat, regia Valentin Dobrescu (rolurile Motanul, Pisica); Scufita roşie (regia Valentin Dobrescu, rolul principal); Aladin şi lampa fermecată de Geo Balint, rolul Printesa Badrul Budur; Gulliver in Tara Păpuşilor, regia Liviu Steciuc (rolul Ea); Răţuşca cea urată, regia Valentin Dobrescu; Ghemotoacele smechere, regia Liviu Steciuc (rolurile Scriitoarea, Veverita, Rata, Magarul); Păcală in satul lui, regia Valentin Dobrescu (rolurile Cucoana, Dracul, Tăranul); Frumoasa din pădurea adormită; Croitoraşul cel viteaz, regia Cristian Pepino; Frumoasa Rapunzel (regia Traian Săvinescu, 2012), Pinocchio – regia Gheorghe Balint, 2012 (rolul principal); Cenuşăreasa de Viorel Varlan (rolul principal); 2013 în Dragostea celor trei portocale după Carlo Gozzi, regia Georgeta Lozincă (rolurile Vrăjitoarea Morgana, Ministrul Pantalone, Zâna 1, Dr. Teofratus).
RUMI László – n. 17 aug. 1960, Kecskemét (Ungaria). Regizor, dramaturg, compozitor, a pus în scenă la Teatrul Puck din Cluj-Napoca piesa lui Szántai János Frumoasa domniţă trestie, 2000; Ivan Turbincă, Teatrul de Păpuşi “Puck”; Teatrul umbrelor la Teatrul de Păpuşi “Puck”. A gyémántszavú madár / Pasărea cu vorbe de diamant de Rumi László la Teatrul de Păpuşi “Puck”, coproductie cu Teatrul Vörösmarty din Székesfehérvár, muzica Rumi László, 1994; Szántai János: Világszép nádszálkisasszony / Frumoasa domniţă trestie, regia Rumi László, Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, 2000. La secţia de păpuşi a Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timisoara a pus în scenă Moby Dick după Herman Melville 2012. La Teatrul Puck din Cluj-Napoca a făcut muzica spectacolului A brémai muzsikusok / Muzicanţii din Brehm de Pályi János si Kovács Géza, regia Pályi János, 1992.
RUS, Mihaela – [SPĂTARU] n. 8.10.1972, Ploieşti. Studii: Profesori: Nicolae Drăghia, Mioara Pagâţa, Brânduşa Zaita Silvestru, Liliana Gavrilescu, Mihai Gruia Sandu. UNATC I.L.Caragiale Bucureşti – secţia Actorie Păpuşi/Marionete. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Ciufulici din Ploieşti din 1993. Roluri în: Muck cel Mic (Prinţesa Amarza), Albă ca Zăpada (regia Ileana Carstea Simion – Rol Mama Vitregă), Secretul Pădurii bătrâne, Motanul încălţat (Negustoreasa), Poveste de Crăciun (regia Alin Antemir), Vrăjitorul din Oz, Tom Degeţel (regia Gabriel Apostol). Este şi autoarea dramatizărilor Căluţul Cocosat (după o idee de Puşkin şi Erşov), Dănilă Prepeleac (după Ion Creangă). Premii: 2008 Gala Absolventilor UNATC – Premiul de Interpretare – pentru rolul Tahiro din spectacolul Dragonul (regia Liliana Gavrilescu). Şef de secţie al teatrului Ciufulici din Ploiesti din 2012 [C.P.]
RUSAN, Alexandru –n. 22.10.1926, Alba Iulia – d. 1969. A fost deţinut politic. După aceea, a fost foarte puţin timp artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj. Aici şi-a descoperit talentul de plastician şi a devenit scenograf la acelaşi teatru. În 1954 realizează scenografia spectacolului Fiii pescarului de Ella Conovici în care modifică proporţiile păpuşii, care pînă la el erau aproximativ realiste. Personajele aveau în acest spectacol capetele foarte mari în raport cu trupul, sistem care a început apoi să fie utilizat şi de către alţi scenografi. A fost poate primul pas către o modalitate modernă de reprezentare a personajului în teatrul de păpuşi, care a marcat desprinderea de reprezentarea realistă în acei ani. A făcut scenografia a numeroase spectacole: Terülj táska / Traista fermecata de Mészöly Miklós regia Kovács Ildikó, 1952; Az erdő művészei / Artiştii pădurii de Nina Ghernet regia Kovács Ildikó, scenografia Alexandru Rusan şi Elena Voicu, 1953; Mesék innen-onnan / Povesti de ici si colo (spectacol coupe Jan Malik: Labdácska / Mingică şi Liliana Bernasconi: A csacsi fürdője/ Baia măgăruşului, regia Kovács Ildikó, 1953; Mateiaş gîscarul – 1956; Serghei Mihalkov: A hencegő nyuszi/ Iepurasul ingâmfat, regia Kovács Ildikó, scenografia Alexandru Rusan şi Elena Voicu, 1954; Nina Ghernet: Libácska / Gâscanelul, regia Kovács Ildikó, scenografia Alexandru Rusan şi Elena Voicu, 1954; Polivanova: Medvécskék / Ursuletii veseli, regia Kovács Ildikó, scenografia Alexandru Rusan şi Elena Voicu, 1955; Fazekas Mihály, Móricz Zsigmond: Ludas Matyi / Mateias gascarul, regia Hunyadi András, scenografia Alexandru Rusan şi Hannibal Teodorescu, 1955; A kis fecske / Mica randunică, text şi regie Kovács Ildikó, scenografia Alexandru Rusan şi Elena Voicu, 1955; Hamupipőke / Cenuşăreasa dupa Fraţii Grimm, regia Hunyadi András, 1956; Ion Creangă: Mesék / Poveşti, regia Horia Pop, Elena Voicu, Ana Rusu Brie, scenografia Alexandru Rusan, Elena Voicu, 1956; Csilicsali Csalavári Csalavér / Jupan Vulpache Viclenescu de Móra Ferenc, scenografia Alexandru Rusan, Botár Edit, 1956; Karó Dani / Dănilă Prepeleac după Ion Creangă, regia Hunyadi András, 1957; Pilóta Peti meséi / Povestea pilotului Peti de Lukász Bella, Benedek Dezső, regia Lukász Bella, Benedek Dezső, scenografia Alexandru Rusan, Botár Edit, 1957; A halász fiai / Fiii pescarului de Ella Conovici, regia Mihai Leonte, 1957; A pajkos medvebocsok / Ursuleţii veseli de Polivanova, regia Dan Vasile, scenografia Alexandru Rusan, Elena Voicu, 1958; Fram, a jegesmedve / Fram, ursul polar, după Cezar Petrescu, regia Mihai Leonte; Carlo Gozzi: A szarvaskirály / Regele cerb, regia Kovács Ildikó, scenografia Alexandru Rusan, Botár Edit, 1958; A varázshegedű / Vioara vrăjită de Carlo Pocci, regia Péter János, Benedek Dezső, 1958; Hópehelyke / Fulguşor de zăpadă de Tompa János, regia Kovács Ildikó, 1958; Aranyos méhecske / Albinuţa cea drăguţă, Alexandru Căprariu, regia Mircea Suciu, 1958; Inimi zdrobite (regia Kovács Ildikó) 1963; Cum au intrat fluierul şi cobza la şcoala de muzică, 1963; Fram, ursul polar, Visul unei nopţi de vară, 1964 (regia Kovács Ildikó) etc. “Un scenograf de excepţie” spunea Kovaks Ildiko. Premiul I pentru scenografie la Săptămâna Teatrelor de Păpuşi din Regiuni, Bucureşti, 1956 pentru Mateiaş gîscarul. A scris şi un scenariu inspirat de desene ale copiilor, Prinţul Argheluş (Cluj, regia Kovács Ildikó). Ref. Gâtză [Tpr], TPR 1968 img. 86, Contemporanul nr. 40 /30 sept. 1960; revista Teatrul nr. 9/1960 [scenografia Cucuietii]. [K.I., M.C.]
RUSAN, Melinda – la Teatrul de Păpuşi din Cluj a semnat alaturi de Lukász Bella şi Elena Voicu piesa Pilóta Peti meséi / Povestea pilotului Peti de Lukász Bella, Benedek Dezső (regia Lukász Bella, Kovács Ildikó, Elena Voicu; scenografia Alexandru Rusan, 1952).
RUSTI, Silviu Florin – n. 16 noiembrie 1987, Arad. Studii: Universitatea “Babeș-Bolyai” Facultate de Teatru și Televiziune, clasa Miriam Cuibus; 2006-2009 – licentă; 2009-2011 – masterat. Din 1 septembrie 2009 angajat la Teatrul Puck din Cluj-Napoca. Roluri: Regele Deramo – Secretul magic (Regele Cerb) de Carlo Gozzi regia Mona Marian; Triunghiul cu idei, Printesa în spectacolul O călătorie în jurul lumii (după Frumoasa din pădurea adormită), regia Emilia Nechita Svetlana; Alladin în spectacolul Alladin, regia Traian Savinescu; Gunjar în spectacolul Zurinka, regia Georgeta Lozincă; Povestitorul în spectacolul Apolodor (Cartea cu Apolodor) de Gellu Naum, regia Mona Chirilă.
RUSU [-STOIAN], Adriana – n. 11.11.1948, Bacău. Studii: Liceul Pedagogic Bacău. Cursuri de perfecţionare CSPC. Talentat artist păpuşar. Între 1972-1988 valoros artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Licurici din Bacău. Intre 1988-1994 artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa unde a realizat numeroase roluri memorabile în Făt Frumos din lacrimă (rolul principal), Baba din Povestea Porcului, Zâna din Scufiţa Roşie, toate în regia lui Mona Chirilă. La Constanta a mai jucat si în Ursuleţul Winnie Pooh. Din 1994 este din nou artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Licurici din Bacău (astăzi Teatrul Vasile Alecsandri). Roluri reprezentative la Bacău: Scufiţa Roşie (în Scufita Roşie, regia Radu Popovici), Mitu (în Prostia omenească, regia Petru Valter), Găinuşa (în Punguţa cu doi bani, regia Petru Valter), Dresorul (în Fram, ursul polar regia Petru Valter); Zâna cea bună şi Grete (în Cenuşăreasa, regia Radu Popovici), Băieţelul, Elefănţelul (în Eu, tu, el şi un Elefănţel, regia Radu Popovici), Motanul (în Aventurile popândăului Pop, regia Bogdan Ulmu), Făt-Frumos (în Făt-Frumos din lacrimă, regia Mona Chirilă), Sufleţel (în Sufleţel regia Ion Puiu Stoicescu). Activitate remarcabilă cu echipele de amatori. Ref. revista Teatrul nr. 11/1980, festivalul de la Botosani; revista Teatrul nr. 3/1981; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [O.V., A.T., C.C., C.P.]
RUSU-BRIE, Ana – n. 1.11.1924 la Floreşti, jud. Năsăud. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (1953- 1989). A făcut parte din echipa condusă de către Kovács Ildikó. “O actriţă plină de temperament, dinamism” [K.I.] Rolul Titania din Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare. Ca regizoare, a pus in scena: Serghei Marsak, Marton Lili, Maiakovski: Meseország / Tara povestilor, scenografia Szász Béla si Elena Voicu, 1954; Ion Creangă: Mesék / Povesti, regia Horia Pop, Elena Voicu, Ana Rusu Brie, 1956. Premiul II de interpretare la Săptămana teatrelor de păpuşi din regiuni, 1956. Ref. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu]; Teatrul nr. 9/1960; menţionată în rev. Teatrul nr. 1/1960 pentru activitatea ca instructor al unei echipe de păpuşari amatori; revista Teatrul nr. 1/1975. [K.I.]
RUSU, Cristian Teodor – n. 1.02.1972, Cluj. Studii: Academia de Arte Vizuale Ion Andreescu din Cluj-Napoca, Facultatea de Arte Plastice şi Decorative. Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1996-1998. Spectacole realizate: Păsările de Aristofan, Albă ca zăpada, Hänsel şi Gretel.
RUSU Marius – n. 25 iulie 1969, Botoşani. Studii: Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Teatru, profil Arta teatrală, specializarea Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete; şi Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, sesiunea 2001. 2001 Stagiu de practică artistică – Institutul Internaţional de Marionete – Praga, Cehia; 2005 – Curs de perfecţionare cu Ion Cojar şi Ionut Brancu – actorie şi improvizaţie scenică etc. Din 1990 – artist păpuşar si actor la Teatrul de Păpuşi “Vasilache” Botoşani. Roluri in: Desen animat, Ghemotoacele şmechere, Clovnul 2003, Visul unei nopţi de vară – (regia Ion Sapdaru), Păcală în satul lui, Stejarul din Borzeşti, Fantezii de jazz, Don Quijote, O poveste posibila, Două loturi, Crăiasa zăpezii, 2006; Pinocchio rămâne la şcoală?; Ghiocelul şi omul de zăpadă – regia Marius Rogojinschi, 2008; În vizită cu dl. Goe şi Bubico 2008. Cum a ajuns Kaştanka artistă de circ; Apus de soare, Tom Degeţel, Dăruiţi copiilor îngeri, 2009; Punguţa cu doi bani, 2009, Prometeu înlănţuit 2009; O zi din viaţa lui Robinson Crusoe, 2010; Iedul cu trei capre, Motanul încălţat, Îmblânzirea scorpiei, 2011; La circ, 2011; Muc cel mic, 2011, Dănilă Prepeleac – regia Valentin Dobrescu, 2011; Cei trei purceluşi – regia Valentin Dobrescu, 2012; Povestea peştişorului de aur – regia Marius Rogojinschi, 2012; Ursul păcălit de vulpe – regia Valentin Dobrescu,.2012; Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte – regia Marius Rogojinschi, 2012; Călătorie în ţara basmelor, 2013; Peripeţiile lui Tim – regia Valentin Dobrescu, 2013; Elefănţelul curios – regia Valentin Dobrescu, 2014; Legenda Cetăţii Neamţului – regia Marius Rogojinschi, 2014, O rază de soare – regia Marius Rogojinschi, 2014; Capra cu trei iezi – regia Mihail Donţu, 2015; Iepuraşul năzdrăvan – regia Claudiu Gălăţeanu, Marius Rusu, Florin Iftode, 2015; Cuiul lui Pepelea – regia Marius Rogojinschi, 2015; Soacra cu trei nurori – regia Mihail Dontu, 2016. 2015 -,,Cuiul lui Pepelea” după Vasile Alecsandri, regia Marius Rogojinschi, scenografia Mihai Pastramagiu; 2016 ,,Soacra cu trei nurori ,, regia Mihai Dontu. Premii: 1996 Gala Internaţională a Recitalurilor Păpuşăreşti: Premiu pentru relaţia actorului cu păpuşa-spectacolul „Aventurile lui Buratino” Botoşani; 1996 – Gala Internaţională a Recitalurilor Păpuşăreşti: Premiul pentru debut, recitalul „POVESTE” realizat de Marius Rusu împreună cu Vali Ligi; 2000 – Festivalul Mondial al teatrelor de păpuşi şi marionete sub patronajul UNIMA, Praga, Premiul pentru originalitatea creaţiei studenţeşti – Prof.univ.dr. Natalia Dănăilă – spectacolul ,,Întâmplări cu Pinocchio” şi ,,Căsătorie silită”; 2002 – Festivalul Internaţional al teatrelor de păpuşi Kragujevac – Serbia: Premiul de interpretare şi mânuire pentru spectacolul „DESEN ANIMAT”. 2002 – Premiul pentru cel mai bun spectacol oferit de „Juriul copiilor” pentru spectacolul „Desen animat” regia Valentin Dobrescu; 2002 – Festivalul Naţional „Constantin Tanase” – Vaslui: Premiul de excelenţă pentru spectacolul ”Poveste cu Scufiţa Roşie”, regia Valentin Dobrescu; 2003 – Gala Internaţională a Recitalurilor Păpuşăreşti, ediţia a VIII-a, Botoşani: Premiul doi pentru spectacolul „Poveste cu Scufiţa Roşie”, regia Valentin Dobrescu; 2003 – „CLOVNUL”, spectacol distins de Ministerul Culturii şi Cultelor cu Premiul Naţional pentru spectacolul de păpuşi şi marionete; 2004 – Festivalul Internaţional de Artă a Animaţiei ”Puck – Animafest”, Cluj Napoca – spectacolul ”Visul unei nopţi de vară”; Premiul Puck-Animafest pentru cel mai bun spectacol, regia Ion Sapdaru, MARELE PREMIU; 2005 – Premiul colectiv realizatorilor spectacolului “Jazz Fantasy”, Teatrul de păpuşi “Vasilache” Botoşani, pentru virtuozitatea folosirii procedeului black light într-un omagiu dedicat muzicii, regia Marius Rogojinschi – CLUJ PUCK; 2005 – Gala Premiilor Teatrului ”Vasilache” Botoşani- Marele Premiu “Creaţie”; 2006 – Festivalul Internaţional al Teatrelor de păpuşi şi marionete Puck – Premiul pentru virtuozitatea mânuirii păpuşilor “DESEN ANIMAT”; 2007 – Premiul pentru cel mai educativ spectacol pentru copii – spectacolul „Pinochio rămâne la şcoală?”, regia Marius Rogojinschi – Festivalul Internaţional „Sub căciula lui Guguţă”, CHIŞINĂU, Republica Moldova; 2008 – Menţiune pentru calitatea poetică a discursului scenic la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete ”Puck- Animafest”, CLUJ NAPOCA pentru spectacolul “Ghiocelul şi Omul de zăpadă”, regia Marius Rogojinschi; CLUJ-NAPOCA – Festivalul Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck ” – ediţia a VIII-a: Premiul ex aequo pentru valoarea mânuirii păpuşii Teatrului „Vasilache” din Botoşani şi domnului Palyi Janos – spectacolul „Cum a ajuns Kaştanka artistă de circ”, regia Valentin Dobrescu; CLUJ-NAPOCA – Festivalul Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck ” – ediţia a IX-a; Premiul ex aequo pentru mânuire: Florin Iftode şi Claudiu Gălăţeanu, pentru interpretarea personajului principal din spectacolul „Trimiteţi moartea în vacanţă”, Teatrul „Vasilache” din Botoşani; Premiul ex aequo pentru mânuire: Claudiu Gălăţeanu şi Florin Iftode, pentru interpretarea personajului principal din spectacolul „Trimiteţi moartea în vacanţă”, Teatrul „Vasilache” din Botoşani. Ref. Marius Rusu [porteret, interviu], in stiri.botosani.ro, 16-03-2009, http ://stiri.botosani.ro/stire/4613/MARIUS +RUSU+-+Vom+avea,+cat+va+fi+lumea,+ nevoie +de+basme,+de+adevar+si+iluzie!.html; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012
RUSZ Csaba – Levente [KÖRÖSSY] – n. 22. 01. 1974, Oradea. Studii de balet şi chitară. Artist păpuşar la Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– Trupa Lilliput din 1991. Roluri interpretate [selectiv] în spectacolele Cadou pentru pitic, Păsările de Aristofan, Prinţ şi cerşetor, Mateiaş Gâscarul, Vrăjitorul din Oz, Năzdrăvanul Peti (Endre),1999; Gâlceava din casa răţuştelor (Lupul), 2000
