Personalități – M

A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z

MACOVEI, Gina –  n. 13 martie 1970, Suceava. Studii: Absolventă a Academiei de Arte G. Enescu din Iași, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală și Teatru (promoția 1996), Licență în arta actorului, în arta  mânuirii păpușii, în arta mînuirii marionetei, în Antropologie artistică și istoria teatrului. Urmează, după câțiva ani, dobândirea Masteratului în Managementul resurselor culturale la Universitatea de Vest Timișoara, promoția 2010, cu competențe în management de proiect, marketing, sponsorizare, sociologia culturii și publicitate. Actriţă, artist păpuşar şi marionetist. Are o experiență în teatrul dramatic („G. Bacovia”, Bacău, „Csiky Gergely”, Timișoara), teatrul de marionete (Arad) și teatrul de păpuși, cu aproape 20 de roluri în teatrul dramatic (unele dintre ele în perioada studenției), și 35 de roluri în teatrul de animație pana in prezent. Angajată la Teatrul „Merlin” în artist păpuşar perioada 1996-1999 și din 2005 până în prezent. Premiul „Pro Cultura Timisiensis” 2006. Roluri importante: Sanda, Alegeri anticipate;  Degețica, Degețica; Madame Petinkton, Napoleon era fată; Cri-Cri, Pinocchio; Oblio, Eu și Săgeată; Doi purcelusi – Teatrul pentru copii şi tineret „Merlin” – Timişoara, regia Ion Popescu; Scufița Roșie in Scufița Roșie; Prostia omeneasca, dramatizare de Alina Hiristea Rece. Festivalul Şcolilor de Teatru Iaşi 1996, Premiul I (colectiv) pentru spectacolul Păpuşile în carnaval – regia Natalia Dănăilă. [D.C.]

MACOVEI, Ligia – [Lidia; Lucia] – n. 1916, București – d. 1996, București. Studii: Şcoala de Arte Frumoase Bucureşti. Celebră pentru ilustratiile sale de carte. Marea graficiană a contribuit activ la fondarea Teatrului Ţăndărică realizând  machete şi schiţe pentru primele spectacole. Ref.Teatrul nr.9/1968. [C.P.]

MACOVEI-MORARU, Alin – [nume de artist Dr. Mako] – compozitor. A compus muzica spectacolelor: Răţuşca cea urată, regia Valentin Dobrescu, Teatrul Arlechino Braşov. Iedul cu trei capre după Octavian Pancu Iaşi, dramatizarea, regia, scenografia Valentin Dobrescu, Teatrul Vasilache din Botoşani; Tom Degeţel, regia Valentin Dobrescu, Teatrul Vasilache din Botoşani, 2010; Motanul încălţat, regia Valentin Dobrescu, Teatrul Arlechino Braşov; Povestea omuleţului alb, Braşov, 2013 Punguţa cu doi bani Ion Creangă, regia Valentin  Dobrescu, Teatrul Vasilache din Botoşani. De-a scufiţa rosie, regia Alexandra Davidescu, Teatrul Colibri, Craiova.

MACRINICI, Radu – n. 1964, Sighişoara. Studii: licentiat în litere, a studiat între anii 1992-1998. Director al Teatrului Andrei Mureşanu şi până în prezent director artistic al Festivalului de teatru neconventional Atelier; numeroase premii la concursuri de dramaturgie din România. A scris mai multe piese traduse şi prezentate în teatre din străinătate. Dramaturg, Făt-Frumos din lacrimă – Teatrul Ariel din Tg. Mureş.

MADAS, Monica [Mădaş]– n. 30.06.1972. Studii: Absolventă UNATC, Secţia Păpuşi/Marionete, 2003. Masterat de film de animaţie, 2005. Cursuri de canto, chitară, păpuşărie. Roluri în spectacolul de licenţă Robin Hood, regia Cristian Pepino. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din  Oradea 1997-1999. Roluri realizate în spectacolele Albă ca zăpada de Fraţii Grimm,1997, adaptarea şi regia Radu Ghiţulescu; Hänsel şi Gretel de Fraţii Grimm, adaptarea şi regia Radu Ghiţulescu, 1997; Momotaro, fiul piersicilor (basm japonez), 1998, regia Aristiţa Albăcan; Bunica în Întâmplări cu Scufiţa Roşie de Ecaterina Mihăescu-Păun după Charles Perrault, 1998, regia Szele Vera; Cenuşăreasa stă pe strada mea de Mircea Bradu, 1998, regia Ion Mâinea; Maimuţa în Bimbo… western de George Mihalache, 1999, regia Ion Mâinea şi Mircea Romanescu (reluare). La Ţăndarică a jucat în Robin Hood, 2003; Mica Sirenă. In 2007 s-a stabilit la Londra unde a colaborat cu teatrul Little Angel. La Londra şi-a realizat propriile spectacole şi susţine workshopuri de construcţie de păpuşi şi mânuire la Central School of Speech and Drama pentru studenţii de la masterat. Cursuri de teatru de păpuşi pentru copii la Hounslow Manor School. Monooka’s Puppet Workshop la New Diorama Theatre. Cunoscuta si ca o cantareaţă de jazz. 2004  – Premiul Ion Truică (oferit de prof.univ.dr. Ion  Truică): “Gratii” – regia Monica Madas (UNATC) la  Festivalul Cinemaiubit.

MAGDIN, Petre – n. 1948, Pesac, jud. Timiş. Studii: Liceul de Artă din Timişoara. Cunoscut compozitor şi interpret de muzica rock, realizator al unei lungi serii de emisiuni TVR dedicate genului, fondator al unor formatii de rock în anii 1970 (“Modern grup” si “Dixie”). A compus muzica spectacolului Elefănţelul curios, regia   Ion Puiu Stoicescu, Teatrul de Marionete Arad.

MAIOROVICI, Harry – n. Sighet, 6 sept. 1918 – d. 22 august 2000, Cluj-Napoca. Studii: Conservatorul din Viena, studii întrerupte de deportarea sa în lagăr. Studii la Conservatorul din Cluj, pe care l-a absolvit după război. Compozitor. A fost deţinut în lagărele naziste şi eliberat în 1945. Cunoscut mai ales pentru muzica de film. Pentru teatrul de păpuşi a compus muzica spectacolelor Fiii pescarului Teatrul de Păpusi din Cluj – premiul pentru muzica de spectacol 1955, Fram ursul polar Teatrul de Păpuşi din Cluj,  Albă ca zăpada, Teatrul de Păpuşi din Cluj; Cartea cu Apolodor, 1986 – Teatrul de Păpuşi Cluj-Napoca; Peştişorul de aur, Teatrul Tăndărică. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa.  Ref. Irina Coroiu, Interviu cu H. Maiorovici, în Teatrul nr. 12/1984. [D.B., C.P.]

MAJOR Jenö – n. 1.10.1964, Sibiu.  Artist păpuşar la secţia germană a Teatrului Gong din Sibiu din 1995, unde a realizat până în prezent peste 25 de roluri. A jucat în: Scamatorii, după Marin Sorescu, regia Lilly Krauss Kalmar, Croitoraşul cel  viteaz, după Fraţii Grimm, regia Dan Hândoreanu, Muzicanţii din Bremen / Die Bremer Stadtmusikanten, după Fraţii Grimm, regia Lilly Krauss Kalmar, Der Froschkönigin / Broscuţa fermecată de Edith Berger după Fraţii Grimm, 1995, regia Lilly Krauss; Balada vremii care trece, 1996; Visul unei nopţi de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, 1997; Am medwischer Margretimarkt / Peripeţii în târg (scenariul şi regia Lilly Krauss), 1998; Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Der Buckelige Konig / Regele cocoşat, regia Bogdan Drăgulescu; Die Kleine Detektive / Micul detectiv – regia Lilly Krauss Kalmar, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu; Glumele lui Kasperle, regia Lilly Krauss Kalmar, Hänsel şi Gretel, regia Oana Leahu, Die Kleine Hexe / Mica vrăjitoare, regia Oana Leahu; Prinţul cireşelor, 1999, regia Mihai Constantin Ranin; Romeo und Julia de William Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

MALINSCHI, Mihaela – v. GRIGORAŞ, Mihaela

MANCIU, Dumitru – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anii 1961- 1962.

MANEA, Adrian – n. 5. 06. 1987. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii din Brăila. In prezent, director la Agromec.

MANEA, Aureliu – n. 4.02.1945. Studii: Absolvent al IATC Secţia Regie de teatru, 1968. Genial regizor de teatru dramatic, precursor al postmodernismului în teatrul românesc. A lucrat la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca  între anii 1979 – 1986. Emelian şi toba cea goală de Horia Bădescu după Lev Tolstoi, Cartea cu Apolodor – 1986, Cenuşăreasa, Magazinul cu jucarii de Al. T. Popescu; Kajtikó de Zágoni Olga, regia Aureliu Manea, 1983; Mezei virágok / Flori de câmp de Eugenia Zaimu, scenografia Günter Wallner, 1986. Ref. Teatrul nr. 8/1989.

MANEA, Nineta – artist păpuşar, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Aşchiuţă” – Piteşti. Roluri în: Isprăvile lui Păcală, Scufiţa Roşie de Carmen Călin după Fraţii Grimm (regia Andreea Botescu şi Dan Savu), Cenuşăreasa (regia Nicolae Bănică), Peronul cu vise (2011, regia Nicolae Bănică);  Aşchiuţă în poveşti de Aurelia Floroiu, regia   Florin Dumitru, 2013.

MANGRA, Alina – Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. A jucat în Motanul încălţat, regia Bogdan Tudor Pelerin, 2007.

MANIŢIU, Ioan – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, a jucat în 1954 în spectacolul Capra cu trei iezi.

MANIU, Adrian – n. 6 februarie 1891, București – d. 20 aprilie 1968, București. Studii: Facultatea de Drept (1910), licențiat al Facultății de Drept din București. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Poet şi dramaturg. A scris Fata din dafin (1918, în colaborare cu Scarlat Froda); Rodia de aur, 1920, în colaborare cu Păstorel Teodoreanu; Tinereţe fără bătrâneţe (în colaborare cu Ion Pillat) 1925. Piesele acestea au fost puse în scenă în mai multe teatre de animaţie din ţara noastră.

MANIU, Doru – n. 11 noiembrie 1956, Hodoni, jud. Timiş. Studii: Facultatea de filologie (Universitatea de Vest), absolvent în 1988. Se formeaza ca actor mai întâi din 1980 când, timp de şase ani, face parte din trupa studenţească „Thespis” condusă atunci de Diogene Bihoi. In 1993 regizor al unei trupe studenţeşti care călătoreşte în Franţa. Semnează regia artistică a unor spectacole de teatru de păpuşi. Din anul 1988 este angajat al Teatrului de Păpuşi din Timişoara, actualul Teatru „Merlin” şi lucrează cu majoritatea regizorilor care au montat aici. In 2004 nominalizat la interpretare masculină pentru rolul Lupul din spectacolul Doi Purceluși la Festivalul „Gulliver” Galați. Premiul „Pro Cultura Timisiensis”, acordat de CJ Timiş pentru întreaga activitate. Roluri importante ca artist păpuşar: Hänsel, în Hänsel  şi Gretel, Bert, în Mary Poppins, Lupul, în Capra cu trei iezi, Ministrul, în Cenuşăreasa, Actorul şi Băiatul în Gulliver în Ţara Păpuşilor, Gutuie în Visul unei nopţi de vară, Dănilă în Dănilă Prepeleac, Lupul în Doi purceluşi. Regie artistică: Dănilă Prepeleac (împreună cu Ioan Brancu); Croitorii împărăţiei. Intre anii 1990-2005 a fost colaborator la Radio Timişoara şi Radio Vest, înregistrând piese radiofonice pentru copii, şi teatru radiofonic. Vreme de câţiva ani este colaboratorul Editurii „Cartea Sonoră”, interpretând poveşti pentru copii şi romane. [C.D.]

MANIU, Roxana – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara. A jucat în Piticul uriaş în 1987. Ref. Teatrul nr. 7-8/1987.

MANOILESCU, Magdalena – Regia la Albă ca zăpada, 1956 la Ţăndărică (scenografia Ioana Constantinescu, Mioara Buescu). A scris piesa Ciulici [Timişoara –1957] şi Albă ca zăpada după Fraţii Grimm, 1956, Oradea, pusă în scenă de Francisca Simionescu [1960 Cluj, regia Vasile Dan; 1964 Oradea]. Ref. Teatrul nr. 3/1957.

MANOLACHE, Aurel – n. 5 octombrie 1931, Galati – d. 9 martie 2010. Compozitor, dirijor. A fost angajat al Teatrului de Păpuşi din Galaţi între anii 1952-1953, unde a realizat muzica primelor spectacole. Gâscănelul de Saşa Georgescu la Teatrul de Păpuşi Constanţa, Pui de ger lăudăros, Teatrul de Păpuşi Constanţa, Poveste despre un băiat mic de Saşa Georgescu, Teatrul de Păpuşi Constanţa, Albă ca zăpada, adaptare de  Saşa Georgescu, Teatrul de Păpuşi Constanţa. Pinocchio, regia Constantin Brehnescu, Teatrul Luceafărul, Iaşi. In 1950, după absolvirea liceului, s-a angajat ca dirijor la Orchestra Populară “Valurile Dunării” din Galaţi (1950-52). Dirijor şi director la Teatrul de Estradă din Galaţi (1954-56). In 1956 dirijor la Teatrul Marinei Militare din Constanţa (1956-59), dirijor şi şef de secţie estradă la Teatrul de Stat din Constanţa (1959-69), prim dirijor şi director la Teatrul Fantasio din Constanţa (al cărui fondator a fost) (1969-90). Aurel Manolache revine la conducerea Teatrului Fantasio din 2002, pană la desfiinţarea sa, in 2004. Ref. Teatrul nr. 11-12/1986. [D.B.]

MANOLACHE, Liviu – n. 20.10.1955, Constanţa. Studii: Absolvent al IATC – Actorie 1981. Actor la Teatrul Dramatic Constanţa. Director (şef de secţie) la Teatrul Elpis din Constanţa în anii 1990, 1993-1998. Compozitor. A compus muzica de scenă a spectacolelor O călătorie fără egal, Scufiţa roşie (regia Mona Chirilă), Albă ca zăpada (regia Ioana Jora), Păstoriţa şi hornarul (regia Mona Chirilă), Harap alb la Teatrul Elpis (Teatrul pentru Copii şi Tineret Constanţa). La Teatrul Ariel din Tg. Mureş – muzica pentru spectacolul Făt-frumos cel urât. [C.P.]

MANOLACHE, Dana [Daniela] – n. 16.11.1971, Mangalia. Studii: Universitatea Hyperion, Constanţa, profesori: Ioana Ionescu-Jora şi Aneta Forna-Christu. Absolventă a Secţiei de actorie a acestei universităţi în 1996. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa din anul 1993. Roluri în Crăiasa zăpezii, Sinbad Marinarul, Alladin şi lampa fermecată (regia Cristian Pepino), Visele, Turandot (regia Mihai Constantin Ranin), Albă-ca-Zăpada (rolul titular),  Fin şi  căluţul cel alb al văzduhului (Fin), Harap-Alb (rolurile Prinţesa verde, Prinţesa roşie), Ivan  Turbincă (Drăcoaica), Nastratin Hogea (Bul-Bul), O călătorie fară egal (Ara). Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

MANOLE, Nicolai – păpuşar tradiţional care prezenta, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, împreună cu Anton Iordan, spectacole care aveau ca personaj central Paiaţa [denumirea veche a celebrului personaj tradiţional Vasilache] care se bucurau de mare succes datorită aluziilor la persoane reale din epocă (1864). Ref. Gâtză Tpr 1963.

MANOLESCU, Mihai – n. 6.03.1951, Bran, Braşov. Studii: Absolvent în 1974 al Secţiei Regie la IATC (UNATC), profesori Radu Penciulescu, Valeriu Moisescu, Cătălina Buzoianu. Regizor de teatru dramatic. Profesor la UNATC. A pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Craiova Aventurile Alisei în ţara minunilor [1986], Zmeul nătăfleţ de Miroslav Nastasievici, Drum de stele de Al. T. Popescu. Eugenia Stoica Zaimu, Aventurile Alisei în Ţara Minunilor, Drum de stele, Teatrul de Păpuşi din Craiova, în Teatrul nr. 7-8/1986[C.P.]

MANOLIU, Aurelian – n. 1949. Studii: Cursuri speciale la Teatrul Ţăndărică 1967-1968. Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1968-1975. A jucat în Sânziana şi Pepelea (regia Margareta Niculescu), Sir şi Elixir (regia Ştefan Lenkisch) etc. Din 1968 a activat ca regizor, marionetist, profesor la Palatul Copiilor, unde a constituit echipe de teatru de păpusi şi marionete de copii.  Ref. Teatrul nr. 4/1973; Sir si Elixir, regia Stefan Lenkisch, revista Teatrul nr. 4/1975. Petrica si Lupul revista Teatrul nr. 2/1976

MANTA, Ciprian – compozitor. Muzica spectacolului Păcală în satul lui, 2004, regia Valentin Dobrescu, Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani.

MANTA, Zaira – n. 14.03.1932. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1950-1969. A făcut regia artistică la spectacolele Capra cu trei iezi (1961), Micii muşchetari (1963), Voinicii din Deltă (1964).

MANTIA, Coca – n. ~ 1932. Artist păpuşar. Membru fondator al Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti. A urmat un curs intensiv de mânuire a păpuşilor şi arta actorului la Conservatorul  Popular din Ploieşti şi din 1953 stagii de cursuri de specialitate  la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Roluri în Căsuţa din ulcior de M.Varadi şi Povestea  unui licurici de Ana Ioniţă şi  Gabi Teodorescu, în regia lui Titi Petripop (premiera la 25  septembrie 1952); Găinuşa harnică de Leda Mileva, regia George Baron.

MANŢU, Alina – n. 3.02.1984. Studii: Absolventă a Universităţii Ovidius, Facultatea de Arte, Actorie, promoţia 2008. Actriţă, colaboratoare a Teatrului pentru Copii şi Tineret din Constanţa din 2011.

MANZUR, Petru – n. 1928, Sudrias, Jud. Caraş-Severin – d. 1997. Studii: Conservatorul din  Bucureşti şi Conservatorul din Leningrad, compoziţie şi dirijat, regizor muzical la RTV din anii 1960 până în 1975, apoi directorul Operei Române din Timişoara. Compozitor. A realizat muzica spectacolelor Băiatul şi piticul Ştie–Tot [Teatrul de Marionete Arad, 1968], Capra cu trei iezi [Teatrul de Marionete Arad,1973]; Pinocchio, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, regia Lilly Krauss Kalmar.

MAR, Ion – n.14.02.1938, Braşov. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov din 1958. A jucat în Pui de om; Călătoria lui Nepoţel. Ref. rev. Teatrul, nr. 3/1977 (Pui de om la Braşov); Călătoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] în Teatrul nr. 2/1978

MARA, Constanţiu – [Constantin MARA] – n. 20. 11. 1937 Ineu, (Arad). Studii: Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Bucureşti, 1956-1964. 1964-1979 profesor la acest institut. Din 1980 trăieşte la Stockholm, în Suedia şi e cetăţean suedez. Pictor, scenograf, regizor. A făcut scenografia spectacolului Ucenicul vrăjitor pe muzica lui Paul Dukas, după cum afirma Mihai Nadin în revista Teatrul. Nu am găsit însă alte date încă. Ref. revista Teatrul nr. 2/1976; “Dictionnaire critique et documentaire des peintres, sculpteurs,  dessinateurs”, Bénezit, 1999.

MARCHIEVICI, Victor – [MARCHEVICI] – Compozitor, a realizat pentru Teatrul de Păpuşi din Timişoara muzica spectacolelor Fluieraşul şi căniţa (1951, regia Florica Teodoru), Căsuţa din ulcior (1951, regia Florica Teodoru), Şurubel (1951, regia Florica Teodoru), Nichita, viteazul rus (1951, regia Florica Teodoru), Clopotele din Lebedineţ (1952), Ivan şi lupul năzdrăvan (1953). In anii 1950-1977 a realizat muzica de scenă pentru numeroase spectacole la diferite teatre dramatice din ţară: Timişoara, Arad, Craiova.

MARCIAN, Marcel – [pseudonimul lui Moritz MARCUS] – n. 25 septembrie 1914, Bacău  – d. 9 mai 2007. Studii: Școala Superioară de Comerț Bacău (1925-1931) și doi ani la Academia  de Înalte Studii de Științe Economice din București. Scriitor, eseist, dramaturg. A emigrat în Israel în 1980. A scris pentru teatrul de păpuși: Ghetuțe pentru ursuleți (apărută în volumul „Cinci piese pentru teatrul de păpuși”,  1957).

MARCOVICI, Hary – n. ~ 1932, Galaţi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi în prima perioadă de activitate a acestei instituţii, din 1952, de la fondarea teatrului. A jucat în Fluieraşul şi căniţa, Micul gâscănel, regia Ion Focşeneanu, scenografia N. Stănescu, Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri (1957, regia Valeriu Moisescu); Fata moşului şi fata babei, 1959. S-a stabilit in străinătate.

MARCU, George – n. 26 aprilie 1950, Bucureşti. Compozitor de muzică de scenă, a activat mult ca regizor muzical pentru Teatrul National Radiofonic. Premiul special UNITER pentru muzica de teatru 2010. A realizat la Teatrul Ţăndărică muzica spectacolului Cartea junglei (1996).

MARCU, Lenuţa – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).

MARIAN, Mircea –  n. 29 decembrie 1938, Baia Mare – d. 1 ianuarie 1998, Baia Mare. Prozator, dramaturg și publicist. Studii: Liceul „Gheorghe Șincai” (1949-1954) Baia Mare. Licențiat al Facultății de Științe Juridice a Universității „Victor Babeș” din Cluj, absolvent în 1961. Din 1961 secretar literar la Teatrul Dramatic din Baia Mare, funcție deținută până la decesul sau. Din 1985 a fost directorul teatrului. Piesele sale (inclusiv cele pentru copii și pentru teatrul de păpuși) au fost reprezentate în Polonia (Szczecin), Cehia (Praga), Timișoara, Brașov, Galați, Baia Mare. A fost tradus în limbile polonă și maghiară. Autor al pieselor pentru teatru de păpuși Ceata lui Piţigoi, Baia Mare -1970; Pui de lei, Baia Mare -1977; 1967 – Isprăvile motanului desculţ.

MARIAN, Mona [Carmen Monica MARIAN – CHIRILĂ; mai cunoscută sub numele de Mona Chirilă] – n. 17.08.1961, Cugir, judeţul Alba. Studii: 1982-1987 Diplomă de licenţă –  Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale”, Bucureşti, Facultatea de Teatru, Cinematografie şi Televiziune; Specializarea: Regie teatru, film şi televiziune, clasa prof. Cătălina Buzoianu. A realizat spectacole de mare originalitate la Teatrul Ţăndărică (Cartea cu jucării 1987, Steaua lui Arlecchino 1988) şi la Teatrul de Păpuşi din Constanţa unde a fost o vreme şi şef de secţie (1988-1993). Menţionăm interesantul spectacol Fetiţa cu chibrituri (1993) care a impresionat pe specialişti prin abundenţa de imagini de mare forţă şi dramatismul mesajului, Făt Frumos din lacrimă (1990), Capra cu trei iezi (1991), Scufiţa roşie (1989), abordări originale ale cunoscutelor basme, Prafurile vrăjitoarei (pe un scenariu propriu, 2002), Dragostea celor trei portocale, Teatrul de Păpuşi din Craiova. La Teatrul de păpusi Puck din Cluj-Napoca, unde este si director, a realizat numeroase montări, a mai pus in scena numeroase spectacole de teatru de animatie, la Craiova şi in alte teatre din tară. In străinătate a montat Dragostea celor trei portocale la Teatrul Cziroka din Kecskemet (1993). Activitate profesională: 1987-1994 -Teatrul Dramatic Constanţa (1991-1993 şef de secţie la Teatrul de Păpuşi Constanţa); 1993 – 1995 – Teatrul de Păpuşi “Puck”, Regizor; 1993-1996 – asistent universitar la Universitatea “Babeş-Bolyai”, Facultatea de Litere, Catedra de Teatru, titular al aceloraşi cursuri; 1996-2002 – lector universitar la Universitatea “Babeş-Bolyai”, Facultatea de Litere, Catedra de Teatru, titular al următoarelor cursuri: Improvizaţie scenică, Colaborare regizor-actor, Arta regizorului de teatru, Ecleraj, Scenografie; 2000 – Teatrul Naţional, Cluj-Napoca, regizor; martie 2005 – Teatrul de Păpuşi “Puck”, director. Spectacole regizate in teatrele de animaţie: 2011 – Secretul magic de Carlo Gozzi, Teatrul PUCK, Cluj-Napoca; 2010  – Cartea cu Apollodor de Gellu Naum,  Teatrul PUCK, Cluj-Napoca; 2010 – Regele Cerb de Carlo Gozzi, Teatrul PUCK, Cluj-Napoca; 2009 – Paris – Bucuresti Express, Teatrul Denis, Hyeres, Franta; 2008- Camera oglinzilor,  Teatrul de Păpuşi, Cluj; 2007 – Femeia ca un camp de luptă după Matei Vişniec,   Teatrul de Păpuşi, Cluj; 2006 – Ivan Turbincă,  în limba rromani, Teatrul de Păpuşi, Cluj; 2006 – Angajare de clown după Matei Vişniec, Teatrul de Păpuşi, Cluj; 2005 – Vrajitorul şi Corbul, Teatrul de Păpuşi „Puck” Cluj; 2002 – Ubucuresti, scenariu Mona Chirilă, Teatrul Naţional, Cluj; 2002 – Prafurile vrăjitoarei, scenariul dramatic Mona Chirilă, Teatrul de Păpuşi “Elpis” Constanţa;  2001 – Ivan Turbincă, scenariul Mona Chirilă, Teatrul „Ariel”, Târgu-Mureş; 1999 – Crăiasa zăpezilor, scenariul dramatic Mona Chirilă, Teatrul de Păpuşi „Ariel”, Târgu-Mureş; 1997 – Păţaniile lui Arlecchino, scenariul dramatic Mona Chirilă, Teatrul Naţional Târgu-Mureş; 1997 – Păstoriţa şi hornarul după Hans Christian Andersen, Teatrul de Păpuşi Constanţa; 1995 – Tinereţe fără bătraneţe şi viaţă fără de moarte, de Mona Chirilă după Petre Ispirescu, Teatrul de Păpuşi Puck, Cluj; 1994 – Ivan Turbincă după Ion Creangă, Teatrul de Păpuşi Constanţa; 1993 – Dragostea celor trei portocale, după Carlo Gozzi, Teatrul CZIROKA din Kecskemeth, Ungaria; 1993 – Fetiţa cu chibrituri, după Hans Christian Andersen, Teatrul de Păpuşi Constanţa; 1992 – Dragostea celor trei portocale, după Carlo Gozzi, Teatrul de Păpuşi Craiova; 1992 – Pit şi Muf de Al. T. Popescu, Teatrul de Păpuşi Constanţa; 1991 – Capra cu trei iezi, după Ion Creangă, Teatrul de Păpuşi Constanţa; 1990 – Făt Frumos din lacrimă după Mihai Eminescu, Teatrul de Păpuşi Constanţa; 1988 – Scufiţa Roşie, Teatrul de Păpuşi Constanţa; 1987 – Steaua lui Arlecchino de M. Chirilă, Teatrul Ţăndărică, Bucureşti; 1987 – Cartea cu jucarii de Doina Papp după Tudor Arghezi, Teatrul Ţăndărică, Bucureşti. Premii naţionale şi  internaţionale: 2012 –  Premiul de regie – în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete Puck – ediţia a XI-a, pentru triumful spiritului ludic în spectacolul „Giovannino fără frică” – Teatrul Merlin, Timişoara; 2008 Premiu de manager Teatrul de Păpuşi, Festivalul Spectacolelor de Colectie, Bucuresti; 2007 Marele Premiu pentru regia spectacolului Vrăjitorul şi corbul după Carlo Gozzi, Festivalul International UNIMA de la Pecs, Ungaria; 2006 Premiul pentru noutatea folosirii mijloacelor de Commedia dell’Arte în teatul de păpuşi cu spectacolul Vrăjitorul şi corbul după Carlo Gozzi, Festivalul spectacolelor de colecţie, Bucureşti; 2005 Premiul de spectacol cu spectacolul Vrăjitorul şi corbul după Carlo Gozzi la Festivalul internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, Cluj-Napoca; Medalia 2002 Anul Caragiale, Primăria municipiului Cluj-Napoca; 1997 Premiul de regie la Festivalul Gulliver, Galaţi cu spectacolul Păstoriţa şi Hornarul realizat la teatrul de Păpuşi Constanţa; 1996 Premiul pentru originalitatea creaţiei la Festivalul Gulliver, Galaţi cu spectacolul Ivan Turbincă realizat la Teatrul de Păpuşi Constanţa; 1994 Premiul pentru cea mai bună scenografie, cea mai bună interpretare, cea mai bună muzică de spectacol la Săptămâna Teatrelor de Păpuşi şi Marionete Constanţa cu spectacolul Fetiţa cu chibrituri  realizat de Teatrul de Păpuşi Constanţa (acelaşi spectacol a fost invitat de onoare la Trienala UNIMA a Teatrelor de Păpuşi şi Marionete din Pecs, Ungaria); 1992 Premiul special al juriului la Festivalul Internaţional de Teatru din Subotica, Iugoslavia cu spectacolul Dragostea celor trei portocale realizat la Teatrul de Păpuşi Craiova; 1991 Premiul pentru cea mai bună regie la Săptămâna Teatrelor de Păpuşi şi Marionete Constanţa cu spectacolul Capra cu trei iezi realizat la teatrul de Păpuşi Constanţa (spectacolul a mai fost distins la acelaşi festival cu premiul pentru cea mai bună scenografie, cea mai bună interpretare, cea mai bună muzică de spectacol); 1991 Premiul pentru cel mai bun spectacol străin la Trienala UNIMA a Teatrelor de Păpuşi şi Marionete din Pecs, Ungaria cu spectacolul Făt Frumos din Lacrimă realizat la teatrul de Păpuşi Constanţa; 1988 Premiul pentru cel mai bun spectacol la Săptămâna Teatrelor de Păpuşi şi Marionete Constanţa cu spectacolul Steaua lui Arlecchino realizat la Teatrul Ţădărică, Bucureşti. 2004 Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler – Arta Spectacolului. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

MARIN, Decebal – n. 5.08.1965, Bucureşti. Studii: cursuri de mânuire cu Valeriu Simion la Universitatea Populară, apoi ATF, secţia  Păpuşi/ Marionete, absolvent în 1994. Doctor in domeniul Teatru. Din 1989 este artist păpuşar si marionetist la Teatrul Ţăndărică unde realizează numeroase roluri în spectacolele Visul unei nopţi de vară, Adunarea păsărilor, Ivan Turbincă, Frumoasele pasiuni electrice (coproducţie Ţăndărică/Marionnettes de Genève), Sânziana şi Pepelea (Zmeul, Pârlea etc.) şi în alte spectacole. Asistent universitar la UATC din anul 1994, apoi lector şi conf. univ. dr. Regia unor examene de licenţă (Pasărea albastră) si a spectacolului Punguţa cu doi bani, Tăndărică. Premiul pentru calitatea restituirii textului clasic pentru spectacolul Punguţa cu doi bani, după Ion Creangă, regia Decebal Marin, la Festivalul Internaţional Puck, – Teatrul Puck din Cluj Napoca, 2006; menţiune pentru spectacolul Punguţa cu doi bani, după Ion Creangă, regia Decebal Marin la Festivalul „Gulliver” din Galaţi, Teatrul Puck din Cluj Napoca; premiul pentru arta animaţiei cu spectacolul Motanul Vrăjitoarei la Festivalul “Valise” din Lomza, Polonia 2005 (regia Marin Decebal); Premiul pentru vigoarea şi umorul dialogului actor – păpuşă pentru spectacolul Punguţa cu doi bani, Teatrul Puck din Cluj Napoca regia Decebal Marin la Festivalul Spectacole de Colecţie, Bucureşti, decembrie 2007. [C.P.]

MARIN, Elena v. STERIAN, Elena

MARIN, Florin Lucian – n. 27 septembrie 1977,Galați. Trăiește și activează ca artist liber profesionist în Cluj-Napoca. Lector univ. dr. – specializarea sculptură – Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca. Sculptor la Teatrul de Păpuși Puck Cluj-Napoca. Proiecte cu Teatrul de Papuși Puck Cluj-Napoca : Micul Prinț, regia Mihai Lungeanu, Pinnochio, regia Călin Mocanu, Fata babei și fata moșului, regia Angelica Pamfilie, Strada cu îngeri, Aleodor Împărat, regia Decebal Marin, Frumoasa din padurea adormita, regia Gabriel Apostol, Rățușca cea urâtă, regia Mate Varga Ibolya,  Vasilache si Marioara, regia Varga Ibolya, Dragostea celor trei portocale, regia Mihai Chirilă, Ursul păcălit de Vulpe, regia Delia Gavlițchi, Janos cel puternic, regia Varga Ibolya, Cartea cu Apolodor, regia Mona Marian,  Muzicanții din Bremen, regia Traian Savinescu, Ochiul socrei, regia Bogdan Ulmu. Proiecte cu AnimaArt Cluj-Napoca : Cei trei purceluși, Scufița roșie, Jack și vrejul de fasole, Pinocchio, Degețica, Muzicanții din Bremen, Cenușăreasa, regia Dana Bonțidean, scenografie și pictură – Elena Ilaș. Proiecte cu Teatrul de Păpuși Puck – Cluj-Napoca : Micul Prinț, regia Mihai Lungeanu, Pinnochio, regia Călin Mocanu, Fata babei și fata moșului, regia Angelica Pamfilie, Strada cu îngeri, Aleodor Împărat, regia Decebal Marin.

Expoziții si participări: Expoziție personală Syria Supplies, Spatiul alternativ Atelier Patru Plus-Cluj-Napoca, Participare Erotica, Galeriile Th. Pallady-Iasi, Expozitie Ressurected– Five Plus Gallery-Viena, Participare Simpozion de sculptura Generatii, Damen Shipyard-Galati, Expoziție 1+1, Sculptura d.p. Noptiera, Spațiul alternativ-Atelier Patru-Cluj-Napoca, Expoziție personală Spuma zilelor, Galeria Nano, Fabrica de Pensule-Cluj-Napoca, Participare la ArtSafari, Garajul Ciclop-București, Participare la Cluj Calling Project Vento da Est, IAGA-Cluj-Napoca și Teatro San Domenico, Crema- Italy, Participare Bienala de sculptura mica Varsta de bronz, editia a-I-IX, Muzeul de Arta Cluj-Napoca, Participare la contemporary art project,V.I.C.- Very Important Chair, Pont-Chevron-France, Participare la Salonul Metalului, Galeria Orizont-Bucuresti, Participare la Expoziția Identități,Galeria UAP Baia-Mare, Participare la Expoziția FeminitArte, Galeria Artyourself, București, Participare la Expozitia 4×4, Galeria Casa Matei-Cluj-Napoca, Participare la Expoziția Vârsta de bronz, Galeria ICR, Bratislava-Slovacia, Participare la Expoziția Wunderland Valdfiertel, Muzeul de artă, Schrems, Austria, Participare Simpozion European House of Arts, The Art of Culture, Sibiu Capitala culturala, Participare la Bienala de sculptura Dantesca, editia a-II-a, Ravenna, Italia.

MARIN, Mircea – n. 1942. Studii: absolvent IATC Bucureşti, secţia Regie de teatru, 1973. Pofesori: David Esrig, Radu Penciulescu. Regizor de teatru dramatic, a utilizat momente cu păpuşi în spectacolul Insula de Gellu Naum, Teatrul Dramatic Braşov, 1986. Scenografie costume şi păpuşi Simo Enikö, sculptor păpuşi Erhard Wachter.

MARIN, Puica – artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. Membru fondator al  acestui teatru. A jucat în 1951 în Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu  şi Cristian Frangopol.

MARINA …. – sculptor foarte talentat la Teatrul de Marionete din Arad în anii 1970-1980, succesor al lui Dezideriu Vereş. S-ar putea sa fie vorba despre Andrei Petru Marina Voith n. 28 mai 1960 Dej, Cluj, Romania. Studii: Academia de Arte Ion Andreescu, Cluj Napoca, Romania (1984) ?.Ref. Toma Hogea, pg. 78.

MARINARU-ILICUŢA, Maria – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Oradea, roluri în Cu pantalonaşii pe dos (1969); Cum poţi să dai de dracu‘ (1969).

MARINESCU, Costin [DRAGNEA] – n. 1946. Regizor de teatru dramatic. Studii: Absolvent al IATC Regie – 1971. A semnat  regia spectacolului Micul dorobanţ  de Toma Biolan, la Teatrul de Marionete Arad în 1977. A emigrat în Danemarca în 1986.

MARINESCU, Ion – n. 22 nov. 1930, Craiova – d. 20 sept. 1998, Bucureşti. Studii: Conservatorul Cornetti din Craiova, profesor Costel Rădulescu. Foarte cunoscut actor. A scris, pe când era actor la Teatrul Naţional din Craiova, piesa Păţaniile bobocului Mac-Mac, jucată în 1956 la Teatrul de Păpuşi din Craiova. A fost căsătorit cu actriţa Oana Diamandi. Debutează (la 17 ani) pe scena Teatrului Naţional din Craiova. A jucat la teatrele din Ploieşti şi Reşita (1951-1952; 1952-1953), Craiova (1953-1956), Oradea (1957), la Teatrul B. Ştefănescu Delavrancea, Teatrul Mic şi Teatrul Naţional I.L.Caragiale din Bucureşti. Cunoscutul actor de teatru dramatic şi film era şi scriitor, autor de poezii.

MARINESCU,  Lucian – n. 17.02.1938, Giurgiu. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar valoros, a activat la Teatrul de Animaţie din Bacău. Până în 1967 la Teatrul de Păpuşi Ploieşti. Între 1967 şi 1990, artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău. Roluri reprezentative: Dănilă (Dănilă Prepeleac), regia Petru Valter, Patrocle, Făt- Frumos (Dumbrava minunată ), regia Petru Valter, Păcală (De-ale lui Păcală), regia Petru Valter, Tatăl (Cenuşăreasa), regia Radu Popovici, Prostul (Prostia omenească), regia Petru Valter. Regie artistică: recitaluri (Sabia de foc, Undeva pe pământ), Ariciul albastru de Al. T. Popescu. A învăţat arta mânuirii păpuşii mai multi tineri păpuşari. [O.V., C.C.]

MARINESCU, Mariana – n. ~ 1931. artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi Bacău. A făcut parte din prima echipă a teatrului. A jucat în primul spectacol, Căsuţa din ulcior de Dimante, regia Radu Mircea Răţescu, 1951. A jucat rolul Costică în piesa Intâmplări dintr-un album de Alecu Popovici, regia Matei Rabinovici, 1968. Medalia Muncii. Ref. Teatrul nr. 3/1958.

MARINESCU, Marinela – [Coly] – n. 1944, jud. Vâlcea. Studii: Liceul Sportiv din Râmnicu Vâlcea; formaţia de amatori a Casei de Cultură din Eforie Nord; cursuri CSPC Bucureşti. Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Constanta, între anii 1965-1999. A jucat în numeroase piese, cum ar fi Cartea cu Apolodor (regia Claudiu Cristescu), Drumul piperului, Fata babei şi fata moşneagului, Jucăriile Mihaelei, Semnul magic şi piticul Nas Pestriţ, Elefănţelul curios, Micii muşchetari, O poveste oarecare (regia Irina Niculescu), Călina Făt-Frumos (regia Silviu Purcărete), Paznic de flamură (regia Silviu Purcărete), Metamorfoze (regia Cristian Pepino), Alte  aventuri ale ursuleţului Winnie Pooh (regia Kovacs Ildiko), Prinţesa şi ecoul (1979, regia Cristian Pepino), Regele Cerb (1985, regia Cristian Pepino, rolul Smeraldina). A interpretat pe viu, cu succes, timp de multe stagiuni, rolurile Nils din Nils  prichindelul, Mama din Spărgătorul de nuci şi Colombina din Varietăţi (regia Ştefan Lenkisch). Ref. Printesa şi ecoul, cronica, Teatrul de Păpuşi Constanta, în Teatrul nr. 10/1979; Anaid Tavitian, în Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]

MARINESCU, I. Pipsi – [?] – mânuitoare în spectacolul Tragedia regelui Otakar si a printului Dalibor de George Călinescu, alături de Liliana Fischer, prietena ei, şi de alţii, nemenţionaţi în documente, în anii ‘60. E posibil sa fi fost angajata la Teatrul Tandarica. Ref. I. Oprişan, Asaltul cetăţii. Dosarul de securitate al lui G. Călinescu, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 2015, pg. 436

MARINESCU, Veronica –  n.  4. 07.1937, Tg. Neamţ. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Între 1965 şi 1990 artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău. Roluri reprezentative: Pinguinul (în Varietăţi/Fantezii), regia Petru Valter, Lizuca (în Dumbrava minunată), regia Petru Valter; Boieroaica (în De-ale lui Păcală), regia Petru Valter, Fata babei (Fata babei şi fata moşneagului), regia Petru Valter, Foca (în Fram, ursul polar), regia Petru Valter, Mama (în Prostia omenească), regia Petru Valter, Motanul (în Lupul cu cizme), regia Radu Popovici, Veronica (în Răţoiul albastru), regia Constantin Brehnescu. [O.V.,C.C.]

MARIUS, Ana – Compozitor. Trei poveşti de Ion Creangă, regia Ibolya Varga, Teatrul Puck din Cluj Napoca.

MÁRK – NAGY Ágota  – n. 22 aprilie 1973, Cluj-Napoca. Regizoare de teatru dramatic şi de păpuşi. Artist păpuşar. A colaborat cu secţia de teatru de păpuşi Brighella a Teatrului maghiar Harag György din Satu-Mare. A pus în scenă Óz a nagy varázsló / Marele vrăjitor din Oz de Baum – Tamássy, 1997; A pokoli puncs-pancs / Bătaia din iad de Michael Ende, 1999; Csipike de Fodor Sándor (la Teatrul Municipal “Csíki Játékszín” din Miercurea Ciuc, 2002); Aranykulcsocska / Cheiţa de aur, după A. N. Tolstoi, 2002; a jucat rolurile Róbert Gida şi Ursuleţul în Micimackó című könyve nyomán / Ursuleţul Winnie Pooh de A. A. Milne 2004; Bababolt / Magazinul de păpuşi, joc de păpuşi după versurile pentru copii ale lui Weöres Sándor, co-regizor: Szilágyi Regina, (Teatrul de Păpuşi Brighella, secţie a Teatrului Harag György din Satu-Mare, 2005). Artist păpuşar în Az ember tragédiája / Tragedia omului.

MAROSIN, Svetlana – n. ~ 1925. Artist marionetist, membru al echipei Teatrului Ţăndărică în 1945-1946. A jucat în Cu Ţăndărică spre mările sudului. A tradus piesa Dintele de aur de Matveev, pusă în scenă la Teatrul de Păpuşi din Sibiu în 1950. In 1958 publica în revista Teatrul impresii despre teatrul in URSS. A activat ca traducator din limba rusa de piese si diverse scrieri (1949 si ulterior), colaborand si cu Xenia Stroe.

MARTON Lili – [pseudonim de scriitoare Kászoni Katan] – n. 12 decembrie 1914, Budapesta – d. 27 martie  2000, Cluj. Scriitoare română de expresie maghiară, dramaturg, scriitoare pentru copii şi tineret, traducătoare. Studii: Gimnaziul la Cluj 1932–1936; studii engleză-franceză la Universitatea din Cluj. A scris spentru teatrul de Păpuşi piesa Fordított világ / Lumea pe dos, regia Kovács Ildikó, scenografia Alexandru Rusan, Cluj, 1959. A colaborat la publicatii de teatru din Budapesta, la ziarul din Cluj  Erdély etc. După război a colaborat la publicatiile Utunk, Dolgozó Nő, Új Élet, Napsugár. Dupa 1990 a mai colaborat la  Szabadság, Helikon, Keresztény Szó, Üzenet, Cimbora, Családi  Tükör, Kelet-Nyugat, Napsugár.

MASCHALKO, Elisabeth – a fost pianistă la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, în prima perioadă, în anii 1950, când vocile și muzica erau live.

MASSIM, Nicolae – n. 1909 – d. 1981. Studii: absolvent al Facultății de Litere și Filozofie din Cluj și al Institutului de Artă Dramatică din București. A inceput ca regizor punând în scenă piese de Nicolae Iorga la Teatrul Ligii Culturale din cadrul Universității Populare de la Vălenii de Munte. A scris publicistică teatrală în anii 1940. A pus în scenă la Teatrul Național din Bucuresti şi la cel din Iaşi şi a fost profesor la IATC, la secţia de regie de teatru, pe care a condus-o o vreme, fiind profesor şi mentor al lui Margareta Niculescu. In 1945 a fost unul dintre fondatorii Teatrului Ţăndărică. Regizor colaborator al Teatrului Ţăndărică în care a lucrat de la înfiinţare (1945) până în anul 1967. A pus în scenă primul spectacol al Teatrului Ţăndărică, Cu Ţăndărică spre mările sudului (după Erich Kästner, 1945), Sperietoarea veselă – 1946, Galoşul fermecat de G. Matveev, 1948 – primul spectacol care utiliza o înregistrare în întregime a coloanei sonore pe bandă de magnetofon, O călătorie prin ţări minunate de Vl. Poliakov- 1949, Harap alb – 1950, Pădurea fermecată de Serghei Marşak, Ţăndărică şi borzacul  de Profira Sadoveanu, Căluţul cocoşat de Erşov -1952, A fugit un tren – 1962, Gulliver în ţara păpuşilor – 1966, Papuciada după Camil Petrescu -1967. Din motive politice a fost transferat de la Teatrul Naţional la Teatrul Tineretului, şi nu i s-a mai permis să predea, dar şi în acest teatru a avut o prodigioasă activitate. 1953, Ordinul Muncii. Nicolae Massim a readus pe scenă mulți veterani ai scenei românești, ca Maria Filotti, I. Pop-Marțian sau Alexandru Critico, care erau evitați din distribuţii din cauza “originii nesănătoase”. Ref. TPR 1968, img. 98; Teatrul nr. 9/1965; revista Teatrul nr. 5/1966, Gulliver în Ţara păpuşilor. Teatrul nr. 12/1967; http ://ro.wikipedia. org/w/index.php?title=Nicolae_Massim &oldid=5058867 [C.P.]

MAŞEK, Victor Ernest – n. 13 ianuarie 1937, Bucureşti – d. 20 septembrie 2002, Bucureşti. Studii: Facultatea de Filosofie, Bucureşti absolvită în 1965, doctoratul în 1971, cu teza Introducere în estetica informaţională. Estetician, traducător şi critic de teatru, a participat la numeroase festivaluri de gen, fiind autor a numeroase cronici, a sustinut comunicări în cadrul acestor festivaluri. A fost cercetător la secţia de estetică al Institutului de Filosofie (până în 1975), şef al sectiei de cercetare la Muzeul Literaturii Române (1975-1980), expert principal la Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din domeniul culturii şi redactor la Editura Ştiinţifică şi Enclopedică (din 1983). După 1989 a fost directorul Teatrului „Nottara” din Bucureşti. [C.P.]

MATCABOJI, Mircea – n. 1921, Cluj-Napoca. Scenograf de teatru dramatic La păpuşi a realizat la Teatrul de Păpuşi din Cluj scenografia spectacolului A Himola kincsei / Peştera cu comori de Brauşevici, regia Mihai Crişan, 1950. La Teatrul de Păpuşi din Craiova Povestea timpului pierdut de E. Şvarţ în 1950 (scenografia Mircea Matcaboji, Ioana Constantinescu şi Horia Davidescu). Intre anii 1948-1982 a colaborat cu numeroase teatre dramatice: Teatrul Naţional din Craiova, Piteşti, Ploieşti, Turda, Teatrul Naţional din Cluj etc. Meritul Cultural 1969.

MÁTÉ THALMEINER Magda  n. 30.05.1929, Vişeul de Sus.  Studii: perfecţionare CSPC. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară, membru fondator al acestui teatru. Roluri realizate în spectacolele: Ciobanul şi băţul fermecat, Glasul pădurii, Iepurele şi motanul, Găinuşa de aur, Janoş Viteazul, Don Quijote, Ursul de Cehov (rolul Elena Ivanovna), Pinocchio (Pinocchio), Divina comedie, Pietrek cel albastru, Csipike-piticul cel hain (rolul Csipike), Csipike-uriaşul fericit (Csipike),  Trilogia. A pus în scenă ca regizor spectacolul Hänsel şi Gretel.

MATEI, Camelia – n. 19.07.1953, Sibiu. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu între anii 1976-1994. Roluri în:  Mingea şi Zmeul, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Mingica); Dulce ca sarea de Alecu Popovici şi Viniciu Gafita, regia Mircea Petre Suciu, 1978, rolul Iepurele; Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu, regia Kovacs Ildiko, 1986 (rolul Colombina); Aventurile lui Plum-Plum de Jose Geal, 1988, regia Kovacs Ildiko; Poveste de seară, Sibiu 1994. Ref. La bufniţa veselă de Viorica Huber Rogoz în revista Teatrul nr. 11/1982; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

MATEI, Dumitru – n. ~ 1933. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1954-1960, unde a jucat în 12 premiere. Apoi, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Botoşani din 1960 până în 1990. Ref. Pasărea de aur, Teatrul Vasilache din Botoşani, in Teatrul nr. 11/1977. Teatrul nr. 12/1983, Trenuleţul mult visat, regia Natalia Dănăilă. 

MATEI, Liviu – n. 23. 11. 1953, Cluj-Napoca. Studii: Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Electronică aplicată, 1978; Actorie Paris – 1990-1992 (École Internationale de Mime Corporel Dramatique – Corinne Soum, Steven Watson; École Internationale de Theatre Gestuel Jacques Lecoque: măşti larvare şi expresive, instalaţii portabile, clown, mişcare scenică; Nola Rae – pantomimă; Teatru mascat şi dansat din Bali – prof. maestrul I Made Djimat, Teatru Kabuki – prof. tezaurul viu Nakamura Matagoro,  Baratha Nathyam şi Abinaya; teatru dansat şi mimat din India- prof. maestra Kalanidi Narayan; Jean Paul Denizon şi Tapa Sudana, actori şi asistenţi la Peter Brook- actorie şi regie; Claire Heggen, Theatre du mouvement – Scrierea mişcării, 1976-1978, Deutsches Theatre Pantomime Ensemble, Stagiu de pantomimă, Berlin 1984, Deutsches Theatre Pantomime Ensemble, Stagiu de perfecţionare, Berlin 1986, Theatre Sommer Schule -Stagiu de pantomimă, Graz 1990, Jean Paul Denizon şi Tapa Sudana. Artist la Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca. A interpretat numeroase roluri ca actor, mim, balerin: în Trupa de pantomimă a Teatrului de Păpuşi din Cluj (condusă de Kovács Ildikó) – perioada 1979-1982,  în spectacolele regizate de Kovács Ildikó, în Taberele de la Sibiu (ediţiile 1983-1988); Vrăjitorul Gandalf în spectacolul Bilbo le hobbit de Tolkien (prezentat la Festivalul de la Avignon cu Compania Matrioska, 1995; Personajele Brighella şi Pantalone în spectacolul Arlequinades, regia Mourad Berenni, Compania Theatre de l’Echo, Paris (1995-1996); Prinţul, Clovnul, Grivei, Fiicele cele rele, Calul  în spectacolul Cenuşăreasa, regia Aureliu Manea, noua versiune scenică Mona Chirilă la Teatrul de Păpuşi Puck- 1996, Lupul din Scufiţa Roşie, adaptare de Corneliu Udrea, regia Bogdan Ulmu, Teatrul de Păpuşi Puck Cluj-Napoca, 1998. Spectacole create ca autor de pantomimă şi mişcare scenică: Regie la Întâlnirea – pantomimă cu Csák Zsolt şi Bíró Gyöngyi, la Festivalul Naţional de Pantomimă – Pârâul Rece – ediţia a II-a 1988; coregrafia a diverse spectacole la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, mişcare scenică cu măşti – Gemenii din Veneţia regia Vlad Mugur, Teatrul Maghiar de Stat, Cluj, 1996; coregrafia şi pantomimă – Hamlet, regia Tompa Gábor, Teatrul Naţional Craiova, 1996  etc. Instructor de pantomimă în Tabăra Naţională de Pantomimă Sibiu, ediţiile 1983-1989; profesor conducător al Atelierului de Pantomimă al Teatrului Naţional din Cluj în perioada 1986-1989. [C.P.]

MATEI-[CIOCA], Maria – n. 1934. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1952-1960, în prima echipă a teatrului, unde a interpretat roluri în 15 premiere. Din 1960, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani până în anul 1988. A jucat în Aventurile unei mici vrăjitoare, regia Liviu Steciuc, 1983. 2004 – titlul de Societar de Onoare al Teatrului „Vasilache” pentru întreaga carieră. Ref. Teatrul nr. 12/1983, Aventurile unei mici vrăjitoare, regia Liviu Steciuc;

MATEIAŞ-STRELCIUC, Maria – v. STRELCIUC – [MATEIAŞ-] Maria

MATES, Paula [Mariana; MATTES] – n. 20 ian.1955 Sibiu, Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu între anii 1978-1985. Roluri în: Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici şi Viniciu Gafiţa, traducere de Ruth Lissai, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Călina);  Bitterböse feinde / Duşmani neîmpăcaţi de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Der gestifelte Kater / Motanul încălţat, de V.M. Visan, regia Lilly Krauss, 1980; Die seeräuber und ich schatz / Comoara piraţilor de Dan Hândoreanu, 1983, regia Günther Bock. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

MÁTHÉ–LÖRINCZI Rozália – n. 9 decembrie 1968, Sângeorgiu de Pădure, Mureş. Studii: 2002 –  UA Târgu-Mureş, secţia Actorie. Artist păpuşar din 1991 angajata la Teatrul Ariel din Tg. Mureş. Cadru universitar la UAT Tg. Mures. Doctorat. Roluri importante în: Aventurile lui Winnie Pooh de Arthur Milne (rolul Winnie Pooh), Toţi şoriceii iubesc caşcavalul  de Urbán Gyula (rolul Mama Serena); 1990 Móra Ferenc: Csilicsali Csalavári Csalavér / Jupân Vulpache Viclenescu; 1991 Maeterlinck Pasărea albastră; 1992 Antoine de Saint-Exupéry Micul prinţ; 1993 Óh, Rómeó… Óh, Júlia / Oh, Romeo… Oh, Julieta… de Antal Pál (rolul Julieta); 1993 Játékok / Jucării de Serghei Marsak, Nina Ghernet; 1994 Grimm: Hófehérke / Albă ca zăpada); Iepuraşul Tip (în A csodálatos kalucsni / Galoşul fermecat de G. Mateeva, 1995); 2001 Frank Baum: Óz a nagy varázsló / Marele vrăjitor din Oz; 2001 Jungla X de Gigi Căciuleanu; 2003 Prinţesa Franţei, în Petőfi Sándor– Szilágyi Dezső: János Vitéz / Ianoş cel viteaz; 2003 Betlehemes játék / Jocul Betleemului; 2004 Ingerul, Maria în Betlehemes játszóház / Ieslea Betleemului; 2005 Mama (în Az Álomfestő / Pictorul de vise de Hatházi András; Cel mai frumos cadou de Pávai Csanád dupa Lev Tolstoi, 2006; Zurinka de Alina Nelega, 2007; 2008 Prinţesa în Grimm – Barabás Olga: A vitéz szabócska / Croitoraşul cel viteaz; Zâna pasăre Heléna (în Árgyélus királyfi / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână de Zalán Tibor, 2008; 2009 Grimm-Oana Leahu – Ioan Ardelean: Hófehérke  és a hét törpe / Albă ca zăpada şi cei şapte pitici.

MÁTRAY Edith – n. 29 ianuarie 1969, Arad. Studii: Curs de dans modern, sub conducerea lui Anca Ardelean, Arad, 1986-1987; Facultatea de Arte a Universităţii Ecologice Bucureşti, anul absolvirii 1998. Actriţă la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, balerină, mim şi artist păpuşar la secţia de teatru de păpuşi a acestui teatru. Roluri: Luludia în Zurinka de Alina Nelega, regia Rudy Moca (2009); Matiaş Gâscarul de Fazekas Mihály – Egyed Emese, regia Lábadi Éva (2004);  Árgyélus királyfi és Tündérszép Ilona / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână de Illyés Gyula,  regia Lábadi Éva (2002); rolurile Pinguinul, Miss Elian, Tigrul, Lilike, Picurka, Foca, balerină în Fram, a jegesmedve / Fram, ursul polar după Cezar Petrescu, regia Adela Moldovan (2001). Colaborări cu alte teatre: Trufaldino şi aiuritele fantasme, regia Ion Mânzatu (Teatrul de Marionete Arad); Eu şi lumea ‘93 – pantomimă şi dans, regia Ion Mânzatu (Teatrul de Marionete Arad). A mai colaborat şi cu Teatrul  de Stat Arad, Teatrul Jókai al Judeţului Békés; a jucat în filmul lui Alfred Schupler Film despre fluturi.

MATTES, Paula Mariana – v. MATES, Paula [Mariana]

MAURER, Christian – n. 24 mai 1939, Sibiu. Actor, scriitor român de expresie germană. A activat la Teatrul de Stat din Sibiu, secţia germană între 1956-1985, până la  emigrarea în Germania. A făcut la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană, regia spectacolului Kasperle, gevatter Fuchs und gevatter Wolf / Kasperl, cumătra Vulpe şi cumătrul Lup de Wolfgang Ernst după Josef Haltrich, basme săseşti, 1979. A publicat  volumele «Die Hande», Ed. Tineretului, 1965; «Chronik hinter  Kulisesen», Ed. Kriterion, 1970; «Ein spats La Paloma»,  comedie, pusă în scenă la teatrul din Sibiu, 1973

MAURER, Karlheinz – n. 1943. Actor la Teatrul de Stat din Sibiu, secţia germană între 1966-1980. A făcut regia spectacolului Cipollino de S. Colosova după Gianni Rodari, Teatrul de Păpuşi Sibiu, Secţia germană, 1972.

MAVRIŞ-VÂRLAN, Liliana – n.14.01.1968, Iaşi. Studii: Absolventă a Academiei de Arte George Enescu din Iaşi în 1994, profesori Ana Vlădescu, Mihaela Arsenescu Werner, Adi Carauleanu, Dionisie Vitcu, Natalia Dănăilă. Doctorat cu tema Dialectica studiului păpuşăresc în teatrul contemporan. Artist păpuşar la Teatrul Luceafărul din Iaşi din 1986, unde a realizat pâna în prezent peste 90 de roluri importante în spectacole ca Scufiţa Roşie, regia Constantin Brehnescu, Ţara lui Guffi, De ziua lui Pinocchio (distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Galaţi în 1996), Aladin şi lampa fermecată, Prinţesa Turandot, O rază de soare, Furtuna (regia Bogdan Drăgulescu), Cartea junglei, regia Oana Leahu (Mowgli) etc. Intre 1994-1997 a activat ca profesor la Secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi la Academia de Arte George Enescu din Iaşi. În 1992, a jucat rolul Fata babei în filmul lui Mircea Daneliuc, Tusea şi junghiul. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafărul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C.]

MAVRODIN, Tudor – n. 1975, Bucuresti. Studii: UNATC, secţia Păpuşi/ /Marionete. Rol de licenţă Regele Deramo, în Regele Cerb după Carlo Gozzi, regia Cristian Pepino, 1998, Studioul Casandra. După absolvire s-a stabilit în SUA şi a activat ca artist fotograf, grafician şi scriitor (Tudor Mavrodin, Vremea calului alb, scenariu, Editura Liternet, 2010; Tudor Mavrodin, Voluptuous Death, album de fotografii, Editura Liternet, 2005).

MAXIM, Sorina – v. MOIAN, Sorina

MAXIMILIAN, Ion -. n. 6 iunie 1932, Galaţi – d. 1985. Studii:  Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale, Bucureşti, Regie; cursuri post-universitare la Moscova şi Paris. Scriitor, regizor de mare succes la Teatrul Naţional din Timişoara, la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Dramatic Constanţa. La Teatrul Dramatic din Galaţi a fost regizor şi director. Regizor: Mâinile, sus (scenariul şi regia Ion Maximilian), Teatrul de  Păpuşi din Galaţi. Ref. Mirela Stângă, Dinastia de artişti Maximilian continuă să se impună în lumea artei, in Ziua, Constanţa, 18 ian. 2008.

MAXIMILIAN, Mihai [Puiu] – renumit textier şi autor de cuplete, scenete şi monologuri scrise pentru celebri actori de revistă ca Stela Popescu sau Alexandru Arşinel. Ca dramaturg, a scris în colaborare cu Eugen Mirea şi George Voinescu textul spectacolului Circul Atlantic realizat  la Teatrul  Ţăndărică în 1951.

MAYDICK, Johannes [Hannes] – Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi Sibiu. A jucat în Das Tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; Winterfest im Walde / Moş Gerilă în pădure de Hedwiga Szaunig, 1956, Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

MAYER-GRUMAZ, Ida – v. GRUMAZ, Ida

MĂCIUCĂ, Dan – n. 4 dec. 1966, Bacău. Studii: Liceul Aeronautic Henri Coandă, Bacău; Şcoala Populară de Artă din Bacău, profesor Ion Ghelu Destelnica; studii de teatru de păpuşi cu Brânduşa Zaiţa Silvestru; Anglia, cursuri de actorie la Universitatea Wakefield. Impresar. A fost artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău până în 1997. A jucat peste 30 de roluri. In 1994 a înfiinţat Teatrul din Gâşteni, cu o trupă de copii cu handicap psihic. A organizat apoi la Tescani prima conferinţă internaţională privind arta la persoanele cu handicap. In 1996 a organizat primul festival internaţional stradal de teatru intitulat Arlekin. Invitat să organizeze evenimente stradale la Bordeaux şi la Rio de Janeiro. Ref.: De la manipularea păpuşilor la impresar de succes în EVZ.ro http ://www.evz.ro/detalii/stiri/de-la-manipularea-papusilor-la-impresar-de-succes-700 4 30 .html#ixzz2Xye1zUj2 EVZ.ro.

MĂDAŞ, Monica, v. MADAS, Monica

MĂDESCU, Mihai – n. 13 oct. 1936, Dridu, Ialomiţa. Studii: Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza. Absolvent al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Scenografie, 1957 – 1960. A fost elevul lui Al. Brătăşanu. Scenograf de valoare, renumit pentru creaţia sa din teatrele dramatice, a realizat la Teatrul Ţăndărică scenografia spectacolului Tyl Eulenspiegel de Theodor Manescu după De Coster (un dispozitiv scenic ingenios care creea atmosfera extraordinarului spectacol al regizoarei Cătălina Buzoianu) şi scenografia la spectacolele Legenda cântăreţului de Vladimir Simon (regia Irina Niculescu), şi Pasărea de foc (1998, regia Irina Niculescu), toate cele  trei montări  fiind realizate la Teatrul Ţăndărică. In străinătate, Mihai Mădescu a realizat scenografia unor spectacole în regia lui Irina Niculescu: Povestea cîntăreţului din fluier  (Marionnettes de Geneve, regia Irina Niculescu, 1981), La Princesse et L’Echo, Marionnettes de Genève, regia Irina Niculescu). Ref. Legenda cantareţului de Vladimir Simon, in revista Teatrul nr. 5/1981 [C.P.]

MĂICĂNESCU, Simona – n. 1960. Studii: IATC, Actorie. Actriţă, a jucat în numeroase filme (De ce trag clopotele, Mitică? – 1981, Balanta – 1992, The Stone council – 2006, Dante 01 – 2008). A jucat în spectacolul Steaua lui Arlechino, regia Mona Chirilă, la Teatrul Ţăndărică. In 1993 s-a stabilit în Franţa. A interpretat personajul Omidee în show-ul TVR pentru copii al lui Anda Călugăreanu “Club Anda” (regizor Luminiţa Dumitrescu, 1990). Păpuşa provenea din Germania. Numele personajului a fost dat de Anda Călugăreanu, inspirat fiind de personajul Omidee din filmul Maria Mirabela al lui Gopo (1981), unde Anda făcuse vocea unui personaj.

MĂLAIMARE, Mihai [Adrian] – n. 27 august 1950, Botoşani. Studii: 1973 – absolvent IATC Bucureşti, secţia actorie; profesori: Moni Ghelerter,  Zoe Anghel-Stanca; 1984 – absolvent IATC Bucureşti, secţia regie teatru; 1981 – Şcoala de teatru Jacques Lecoq, Paris – bursă de studii; 1995 – Doctor Istoria Teatrului cu o lucrare despre clown. Activitate: 1973 – 1990 – actor Teatrul Naţional Bucureşti, profesor de actorie la UNATC, apoi la Universitatea Hyperion; 1990 – întemeietor şi director al Teatrului Masca Bucureşti. Actor, regizor, profesor. In cadrul Teatrului Masca, Mihai Mălaimare a utilizat în unele spectacole şi păpuşi şi marionete: 2000 – Poveşti din România, spectacol pentru Expoziţia Mondială de la Hanovra, cu păpuşi-costum gigantice (scenografia Sanda Mitache); O locomotivă şi o gară, adaptare după “Cartea cu jucării” de Tudor Arghezi – scenariul şi regia, spectacol în care apar şi marionete. A fost actor la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a făcut primele spectacole în care explora mijloacele pantomimei şi ale clowneriei. 2000 – 2004: deputat,  preşedintele Comisiei pentru Cultură; 1988 – 2000 – membru al Consiliului de administraţie al Televiziunii române. 2000 – 2004 – preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de  informare în masă – Camera Deputaţilor. Numeroase premii pentru regie, interpretare, spectacole. Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

MĂLINEANU, Henry – n. 25 martie 1920, București – d. 12 noiembrie 2000. Studii: Conservatorul din București. Compozitor, dirijor. Pentru teatrul de păpuși a compus muzica spectacolelor: Circul Atlantic, Ţăndărică-1950; Umor pe sfori, Ţăndărică -1954; 2-0 pentru noi, Ţăndărică – 1956; Milioanele lui Arlechin, Ţăndărică -1957. Laureat al Premiului de Stat (1953); Artist Emerit (1962); Premiul Uniunii Compozitorilor și al Muzicologilor din România (1971, 1977, 1978); Premiul Uniunii Compozitorilor la Festivalul „Crizantema de Aur” (1981).

MĂLUREANU, Florica – n. 1941. Celebră scenografă de teatru dramatic. A primit Premiul UNITER pentru întreaga activitate în 2008. A realizat în 1990 scenografia spectacolului Pasărea de foc după Stravinsky, text Gérald Chevrolet regia Irina Niculescu, la Marionnettes de Genève (Elvetia).

MĂNESCU, Theodor – n. 16.10.1930 – d. 10 .05. 1990. Studii: Absolvent Filosofie 1956. Dramaturg, publicist, multă vreme a condus revista Teatrul – principala publicaţie de specialitate care a urmărit evoluţia fenomenului artei păpuşăreşti din ţara noastră vreme de peste 35 de ani. A scris piesa Tyl Eulenspiegel după Charles de Coster (Ţăndărică, regia Cătălina Buzoianu, 1979).

MĂRGINEAN, Carmen [fostă CONŢAN] – n. 14 .10. 1956. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Una dintre cele mai valoroase marionetiste din ţara noastră, a participat la numeroase cursuri de pregătire destinate tinerilor marionetişti şi păpuşari, în cele din urmă devenind chiar ea o talentată profesoară a celor tineri. Primul ei maestru a fost Cristian Frangopol. Apoi, Puica Marin. Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad din 1975, unde a realizat numeroase creaţii memorabile în spectacole semnate de regizorii Cristian Frangopol, Ion Mânzatu, Cristian Pepino, Victor Ioan Frunză, Radu Dinulescu: Împărăteasa şi Ghionoaia din Făt Frumos din lacrimă, Capra cu trei iezi, Scufiţa roşie, Motanul din Motanul încălţat, Prinţul instalator, Crăiasa Zăpezii (rolul Crăiasa), Mica sirenă, Capra din Capra cu trei iezi şi O familie ciudată, care fac parte din ciclul Teatrul mic pentru cei mici (regizor Victor Ioan Frunză). Alte roluri: Nică din Amintiri din copilărie regia Francisca Simionescu, Cenuşăreasa, regia Francisca Simionescu. Elefănţelul din spectacolul Elefănţelul curios, regia Ion Puiu Stoicescu; Spărgătorul de nuci, regia Cristian Pepino şi Piticul din spectacolul Piticul roşcovan, regia Cristian Pepino. Este şi autoarea unor recitaluri (Blesteme – după Tudor Arghezi, Prinţul şi rândunelul – după Oscar Wilde, Anotimpuri – Vivaldi) care s-au bucurat de mult succes. Amintiri din copilărie, regia Carmen Mărginean. A jucat şi în spectacolul Tovarăşul de drum după o poveste a lui Andersen în regia lui Radu Dinulescu şi în Pinocchio, regia Radu Dinulescu. A susţinut spectacole şi în străinătate: Germania, Ucraina, Slovenia, Franţa, Elveţia. In Elveţia a jucat la Teatrul Antonin Artaud din Ascona (Orfeu în infern, rolul principal, marionetă, regia Michel Polleti). În Germania a jucat foarte mult, a realizat două spectacole, Circ cu marionete şi Cufărul fermecat împreună cu Adela Smaranda Caimacan, cu care a mai avut şi un proiect european, care s-a desfăşurat pe o perioada de doi ani, în colaborare cu Teatrul Belfort din Franţa. Premiul I de interpretare la Festivalul Naţional, 1981 (Boroboaţă şi Zmeul). Premiul pentru interpretare feminină pentru rolurile din “Teatrul mic pentru cei mici”, cu Teatrul de Marionete Arad, 2004, Festivalul Gulliver de la Galaţi. Premiul de excelenţă în arta animaţiei, 2011. Ref. Teatrul nr. 7-8/1987 [V. Ducea] Prinţul şi rândunelul după Prinţul fericit de Oscar Wilde, recital. Teatrul nr. 8/1989 – recital Anotimpuri. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

MĂRGINEANU, Ioana – [n. BACIU] – n. 30 mai 1931, Braşov – d. … Studii: Liceul la Braşov; absolventă IATC în 1961, secţia Teatrologie/Filmologie. Doctor în filosofie, Universitatea din Bucureşti, 1970. Profesoară de Istoria teatrului şi Istoria literaturii universale, vreme de mai mulţi ani, la IATC. A scris şi predat şi cursul de Istoria Teatrului de Păpuşi şi Marionete [1972] pentru care a făcut o amplă documentare, traducând multe texte din limba germană aflate la Biblioteca Academiei Române. A avut o vastă activitate publicistică (revistele Teatrul, Contemporanul, România literară, Tribuna, Steaua, Astra, Ateneu etc.), numeroase articole fiind despre teatrul de păpuşi. 1957-1966 a fost secretar literar la Teatrul de Stat Braşov, fiind în paralel studentă la IATC fără frecvenţă. Apoi a fost angajată la IATC. A scris o monografie despre Frank Wedekind. 

MĂRUNŢELU, Nicolae – a jucat în spectacolul multimedia Prinţul fericit, regia  Lászlo Vadas, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea,  2011. 

MĂSTAN, Bruno Iosif – n. 4.05 1972, Sânnicolau Mare. Studii: Absolvent al Secţiei Păpuşi/Marionete a UATC în 1997. Stagii – 1995 (Ritm şi voce cu Tereza Caşu), 1996  (Charleville – Mézières – Bunraku cu Michiko Ueno-Her), 1997 – Irina Niculescu, la Charleville – Mézières cu Claire Heggen şi Martine Viard, Art therapy, Clinic clown – proiect UNITER. Artist păpuşar la  Ţăndărică din 1995. A activat şi la Teatrul de Marionete din Arad între anii 1991-1993. A mai fost şi solist în corul Filarmonicii de Stat Arad. Roluri în Amnarul fermecat, Pinocchio (Grillo, Generalul), Play Faust, Adunarea păsărilor, Sânziana şi Pepelea, Ali Baba şi cei 40 de hoţi etc. Din 2007 este freelancig artist, cu numeroase spectacole în România, Europa, Asia şi SUA. A fost coordonator a numeroase proiecte de art-terapie şi educaţie a adulţilor, şi este autorul unor manuale în acest domeniu.

McRANIN – pseudonimul lui Mihai Constantin RANIN

MEDERGAN, Vera – n. 27.07.1928, Bucureşti. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din  Oradea între anii 1955-1956. Roluri realizate în spectacolele Albă ca zăpada (rolul Împărăteasa), Iepuraşul fricos, Meşterii din dovleceni, Fabule, Dragostea celor trei portocale, Capra cu trei iezi, Cei cinci chinezi, Povestea porcului.

MEDOIA, Alina – n. 1991. Studii: UNATC secţia Păpuşi-Marionete 2013. Artist păpuşar. Roluri în Uşa, regia Liliana Gavrilescu, licenţă.

MEEROVICI, Sara [sau Sara DAN] – n. 5. 09. 1941, Buhuşi. Studii: Curs Tăndărică 1967-1968. Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1968-1999. A realizat numeroase roluri în spectacole ca: Strop de rouă brotăcelul, Peter Pan (regia Ştefan Lenkisch), Răi şi nătărăi (regia Stefan Lenkisch), Punguţa cu doi bani (regia Margareta Niculescu), Sir şi Elixir, Petrică şi Lupul (regia Ştefan Lenkisch), Anotimpurile mânzului (regia Irina Niculescu), Tyl Eulenspiegel (regia Cătălina Buzoianu), Visul unei nopţi de vară (regia Cristian Pepino; rolul Egeus), Ivan Turbincă (regia Cristian Pepino). Ref. Teatrul nr. 5/1972; Petrică şi Lupul revista Teatrul nr. 2/1976; Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică [cronică] în Teatrul nr. 10/1978; Legenda cântăreţului de Vladimir Simon, în revista Teatrul nr. 5/1981 [C.P.]

MEGLEI, Lili – n. ~ 1936 – d. 1999. Artist păpuşar, a făcut parte din prima echipă de artişti care au fondat Teatrul de Păpuşi din Baia Mare în 1956. In 1961 era actriţă la Teatrul Municipal din Baia Mare.

MEGYES – LABADI  Eva – v. LABADI Eva

MÉHES György – n. 14 Mai, 1916, Odorheiul Secuiesc – d. 10 Aprilie, 2007. Studii: Dreptul la Cluj, absolvent în 1933. Prozator, dramaturg român de expresie maghiară. A scris piesele Doktor Brrr…, 1964; De la Cluj la Polul Sud pentru Teatrul de Păpuşi din Cluj; Matei Morcovei / Murok Matyi; Hajsza egy léggömb nyomában / Cartofi şi crumpă; Paprika Jancsi / Ianci ardei iute. O altă piesă a sa pentru copii a fost jucată la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca în 1963: Meseparade / Parada basmelor, inspirată din Punguţa cu doi bani, Ţarina adormită, Regele gol, Prinţul vrăjit.

MELEG Attila – n. 11.07.1961, Camăr, Jud. Sălaj. Artist păpuşar, regizor la Teatrul de Păpuşi Oradea, secţia maghiară, între anii 1986-1993. Roluri realizate în spectacolele Mary Poppins, Capra cu trei iezi, Când râde un copil, Mateiaş Gâscarul, Micul Muck. A pus şi în scenă ca regizor artistic spectacolele Răţuşca cea urâtă, Scufiţa roşie, Pui de om, Micii muşchetari.

MELEG Hortenzia – n. 10.06.1961, Iernut, Jud. Mureş. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Oradea, secţia maghiară din 1988, azi Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea – trupa „Lilliput”. Roluri realizate în spectacolele Mary Poppins, Capra cu trei iezi, Răţusca cea urâtă (cinci roluri), Visul unei nopţi de vară (Titania), Csipike, Prinţ şi cerşetor, Mateiaş Gâscarul, Năzdrăvanul Peti (Panni),1999; Elefănţelul curios, 2004, regia Seres Lajos; Piticul Csipike (Tipetupa), 2005; Purceluşul Samy, 2006; Albă ca Zăpada, 2008 etc.

MELINTE, Silvia – n. ~ 1925. Artist marionetist valoros, membru fondator al teatrului Ţăndărică, 1945-1967. A jucat în spectacolele: Cu Ţăndărică spre Mările Sudului, Ţăndărică la circ, Artiştii pădurii – 1954, Cartea cu Apolodor 1962, regia Margareta Niculescu. Ref. Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962; Teatrul nr.9/1968.

MELNIC, Irina – actriţă. A jucat în spectacolul multimedia Prinţul fericit, regia Laszlo Vadas, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, 2011. A jucat in numeroase spectacole de teatru dramatic la Teatrul Municipal Tony Bulandra din Targoviste si la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea.

MENTZEL, Avram – n. 7.07.1924, Teiuş, Jud. Alba. Studii: Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca. Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia în perioada 1958-1975 si 1977-1984 (până la plecarea sa în Israel). A realizat scenografia spectacolelor: Aladin şi lampa fermecată, Biletul fermecat, Povestea porcului, Micii muşchetari, Lenevita, Harap alb, O vacanţă în anul 2222, Fata babei şi fata moşneagului, Crăiasa zăpezilor, Trenuleţul fermecat, Trei prieteni curajoşi, Poveste la Grădina Zoologică, Eclipsa cea mare – 1981, Fram ursul polar, Întâmplări de pe strada noastră, Aventurile lui Chiţ-Miţ, Magazinul cu jucării, Cine va păzi clopoţeii? Ariciul albastru. Ref. revista Teatrul nr. 3/1981 Fram ursul polar; Teatrul nr. 6/1981 – Eclipsa cea mare; Teatrul nr. 2/1983 [R.R.]

MERARU, Viorel – n. 24 10.1950, Focşani, jud. Vrancea. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Absolvent al Secţiei Regie la Academia de Teatru din Târgu- Mureş 1999. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti, unde a realizat  mai multe roluri importante. Din anul 1972 activează ca artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş. Este şi un cunoscut cântăreţ şi compozitor. Roluri importante: rolul principal din Drum de stele – Ploieşti (regia Cristian Pepino). La Târgu-Mureş: Pescarul din Pescarul şi sufletul său, Arvinte din  Arvinte şi Pepelea (regia Dan Alecsandrescu), Trufaldino din Dragostea celor trei portocale, regia Georgeta Lozincă. A mai jucat în Cartea Junglei (rolurile Colonelul Hathi şi Rama Lupul, regia Kiraly István), Harap Alb, Jungla X (regia Gigi Caciuleanu), Flautul fermecat (regia Gavril Cadariu), Punguta cu doi bani (regia Maria Mierlut), Cenuşăreasa etc. In prezent este conf. univ. doctor la secţia de teatru de păpuşi a UAT Targu-Mureş [C.P.]

MERMEZE, Alexandru – Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad. A realizat şi regia spectacolului Vreau să fiu mare, regia Adriana Petrică Onofrei şi Alexandru Mermeze, scenografia Zoe Eisele Szucs, 1979.

MESSZER Laszlo – n.13.01.1940, Rareş, Odorhei. Studii: Facultatea de Istorie şi Filologie Cluj-Napoca. Secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1963-1966.

METEUŞAN, Florentina,  v. LENKISCH, Florentina

METTA, Sabina – A semnat regia spectacolului Cenuşăreasa, la Teatrul de Păpuşi din Braşov. Traducătoare a romanului Omul gol de Emil Strauss, Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1943. Ref. Teatrul nr. 12/1958.

METZ, Ingrid [Monica] – n. 15.12.1966, Sibiu, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană, între anii 1982-1992. A jucat în Poveste fără cuvinte de Marius Gâlea, 1988, regia Dan Hândoreanu, 1988. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

METZ Katalin – n. Tg. Mureş, 25 oct. 1938 – d. 21 nov. 2010, Budapesta. Studii: Babeş–Bolyai Cluj-Napoca, secţia germană/maghiară; IATC secţia Teatrologie/Filmologie, absolventă în 1973; Academia Ştefan Gheorghiu, 1976. Critic de teatru şi film. A fost secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş între anii 1977- 1984. In 1987 cere cetăţenia maghiară. Este autoarea unui volum dedicat marelui regizor Harag György: Forgószélben. Harag György, a rendező-mágus / Harag György, un regizor-magician – Budapest, Editura Országos Színháztörténeti Múzeum és Intézet, 1998.

MICHAILOV, Mihaela, n. 1977. Studii: A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, în 2000, studii aprofundate în domeniul literaturii comparate în 2001 şi master de scriere dramatică la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucuresti în 2008. Reputat critic de teatru, dramaturg. Face parte dintre criticii care acordă atenţie teatrului de animație din țara noastră, publicând mai multe cronici dedicate spectacolelor de gen.

MICU, Ilie – n. 13 aprilie 1916, comuna Ludoş, judeţul Sibiu – d. 6 iulie 1973, Sibiu. Studii: Conservatorul din Bucuresti, 1938 – 1943. A fost profesor de muzică la Liceul Andrei Şaguna apoi, din 1960, când s-a înfiinţat Liceul de Muzică şi Arte Plastice în Sibiu, până în anul 1972. Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Sibiu îi poartă acum numele. Compozitor. Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri, prelucrare de Maria Cupcea, regia Ion Hândoreanu, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, 1958. Legenda ciocârliei – libretul C. Dragoman, Bolnavul închipuit de Moliere. Ordinul Muncii, Ordinul Meritul cultural.

MICULIŢ, Anca – artist marionetist, Teatrul de Marionete Arad. A jucat în Elefănţelul curios, regia Ion Puiu Stoicescu, în 1995.

MICULESCU, Alina-Laura –  n. 29 martie 1977, Timișoara. Studii:  Școala de Arte Timișoara, Facultatea de Muzică, specializarea  Artele spectacolului, actorie, la Universitatea de Vest din Timișoara. Diploma de licență o primește în anul 2001. La 18 ani are și primul loc de muncă, la Teatrul „Merlin”, pe atunci, Teatrul de Păpuși Timișoara, ca artist păpuşar. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuși particular „Puck” (1999-2000). Din august 2011 se reîntoarce ca actriță la Teatrul “Merlin“. Roluri importante: Un pitic, în Piticul Uriaș; Iedul cel mare, în Capra cu trei iezi;  Mărioara, în Mărioara și Vasilache; Omul de frunze, Eu și Săgeată;  Fata babei și fata moșneagului; Visul lui Burattino. Din 1999 încep colaborările cu Teatrul Național Timișoara (1999-2002), Radio Vest, voce spoturi publicitare (1999-2004), Radio Timișoara- Emisiunea “Piti Show”  (1999-2005),  [D.C.]

MIERLUŢ,  Maria [Mimi, a mai purtat şi numele de familie SIMION] – n. 6 iulie 1939, Oradea. Studii: Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-Filozofie, secţia Filozofie; artist păpuşar, regizor artistic, a activat mai ales la Teatrul Ariel din Târgu-Mureş. 1961 – 1965 artist papusar la Teatrul de Păpuşi Oradea. Roluri la Oradea: Ciung în Cei cinci chinezi de Mihai Crişan şi Kovács Ildikó după o poveste populară chineză, 1961, regia Francisca Simionescu; Mădălina în Povestea porcului de Viorica Filipoiu şi Veronica Porumbacu  după Ion Creangă, 1961, regia  Francisca Simionescu; Rochiţa cu figuri de Viorica Filipoiu, 1962, regia  Francisca  Simionescu; Pităcel în Pitac şi Pităcel de Nina Ghernet, 1962, regia Francisca  Simionescu; Chichi în Şcoala iepuraşilor de Mancio Penciov, 1962, regia  Francisca  Simionescu; Hoinărici de Josef Pehr, 1962, regia Maria Mierluţ-Simion şi Petru Simion; Harap Alb de Nela Stroescu după Ion  Creangă, 1963, regia  Francisca Simionescu; Cenuşăreasa – Cenuşăreasa de Al. Căprariu după Fraţii Grimm, 1964, regia Francisca Simionescu; Pasărea albastră de Letiţia Gâtză după Maurice Maeterlinck, 1965, regia Kovács Ildikó.  Regia artistică la Teatrul de Păpuşi Oradea: Hoinărici de Josef Pehr, 1962, regia Maria Mierluţ-Simion şi Petru Simion; Voinicii din Deltă (1964). Din 1964,  regizor la Teatrul de Păpuşi din Târgu–Mureş (actualmente Teatrul pentru Copii şi Tineret “Ariel”).  Regia la Tg. Mureş: Aventurile şoricelului Chiţ Miţ, Joaca, Pui de om, Făt frumos cel năsos, Cârligate-mbârligate, Motanul încălţat, Cartea cu Apolodor, Punguţa cu doi bani etc. A mai colaborat şi cu Teatrul Gulliver din Galaţi (Zâna Zorilor). Activitate exemplară ca profesor de mânuire pentru numeroase generaţii de artisti păpuşari, fiind o maestră a tehnicilor bi-ba-bo si wayang. Spectacole distinse cu diferite premii:  1977 – Pui de om de Victor Eftimiu – Premiul I la Festivalul Naţional, 1980 – Poveste de iarnă  de Mihai Sin – Premiul II la Festivalul Naţional, 1982 – Cârligate-mbârligate de Mihai Crişan – Premiul III la Festivalul Naţional, 1983 – Cartea cu Apolodor  de Gellu Naum – Premiul II la Festivalul Naţional, 1990 – Diploma UNIMA pentru cel mai bun spectacol – Festivalul internaţional UNIMA de la Bekescsaba – Ungaria. Premii pentru regie:  1984 – Motanul încălţat de I. Vişan după Fraţii Grimm – Festivalul “Ion Creangă” – Bacău;  1986 – Făt frumos cel năsos de Nella Stroescu după I. L. Caragiale – Premiu A.T.M.; 1997 – Punguţa cu doi bani după Ion Creangă – Premiu la Festivalul internaţional de la Subotica – Iugoslavia. Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960. Ref. B. Mitiţă, Povestea porcului – cronica, in Crişana, mai 1961; Teatrul nr. 3/1971; revista Teatrul nr. 4/1980, Tip şi Top, regia Maria Mierlut. Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] Motanul încălţat, in Teatrul nr. 11-12/ 1985; Teatrul nr. 8/1988, Teatrul nr. 8/1989  – Punguta cu doi bani [C.P.]

MIHAI, Ruxandra Daniela – n. Bucureşti, 10.02.1985. Studii: UNATC secţia Actorie – Păpuşi/Marionete. Artist păpuşar si marionetist. Roluri: Frumoasa, Frumoasa și bestia, regia Cristian Pepino; Teatrul Țăndărică  (2012), Prințesa, Povestea porcului regia Traian Savinescu; Teatrul  Țăndărică București (2011), Alice, Alice în Țara Minunilor regia  Alice Barb; Teatrul Țăndărică București (2011). Pinocchio, Pinocchio de Carlo Collodi; regia Gabriel Apostol; Teatrul de copii și tineret “Mihai Popescu”, Târgoviște (2011); Delfi,  Ministrul, Mica sirenă de Hans Christian Andersen, regia Gabriel Apostol, Teatrul pentru Copii și  Tineret “Mihai Popescu”, Târgoviște (2011); Pisica, Motanul încălțat de Charles Perrault;  regia Alin Antemir, Teatrul pentru Copii și Tineret “Mihai Popescu”, Târgoviște (2010); Noodle,  Trish, Hipioti si Bolsevici de Amiel Gladstone; regia Felix Crainicu; Teatrul Arca, Club „La  Scena” (2009); Dragonul (spectacol de licenta), regia Liliana Gavrilescu; Teatrul Țăndărică București (2008); Prinţesa (marionetă), Sindbad Marinarul, regia Victor Ioan Frunză; Teatrul de Marionete, Arad (2005). A jucat şi la Teatrul Municipal din Baia Mare (2005); Fulg de nea, Fetița cu chibrituri, în Ninge, ninge!, spectacol de varietăți, regia C. Mititelu, Teatrul de Păpuși, Baia Mare (2004); Fetița cu chibrituri, Poveste de iarnă, regia Luminița Văleanu, trupa de teatru Capriccio, Colonia pictorilor, Baia Mare (2002); Teatrul Țăndărică, (2011 -); Teatrul pentru Copii și Tineret “Mihai Popescu”, Târgoviște (2010-2011). Teatrul “Tony Bulandra”, Targovişte (2007-2008). Teatrul de Păpuşi  „Omidee” –Bucureşti (2006-2008). Teatrul de Marionete, Arad (2005). Teatrul Dramatic Baia Mare (2004-2005), Teatrul de Păpuşi Baia Mare (2004-2005). Roluri ca actriţă: în Romeo și Julieta de William Shakespeare; regia Kemal Bașar (Turcia), Teatrul “Tony Bulandra”, Târgoviște (2007); Lucietta,  Anselmo,  regia Mihai Gruia Sandu; Trupa Dell’Arte,  București (2007); Muză, Pictorul și muza, regia Luminița  Văleanu,  trupa de teatru Capriccio, Colonia pictorilor, Baia Mare (2002); Ea, Înger de pază;  recital de poezie Mihai Eminescu; regia Luminița Văleanu, Trupa de teatru Capriccio, Baia Mare  (2001).

MIHAIU, Horaţiu – n. 29 septembrie 1953, Cluj-Napoca. Studii: de arhitectură la Cluj-Napoca. Scenograf, regizor, a realizat mai multe spectacole originale inspirate din creaţia unor artişti plastici celebri (Magritte, Mondrian, Picasso). La Teatrul Ariel din Târgu-Mureş a pus în scenă spectacolul Steps, 1997, în care personajele erau figurate de picioarele actorilor la care se adăugau elemente de ”costum”. La acelaşi teatru a realizat şi spectacolele 2004 – Amphitrite de Gherasim Luca, Adio secol XX – 2001, Un câine andaluz, după filmul lui Bunuel şi Dali, 2003; Despre Kolka şi cum a zburat el în Brazilia… după Daniil Harms, Muzicanţii din Bremen. Ref. Mircea Ghiţulescu, Noi şi Rene Magritte, în Convorbiri Literare, convorbiri-literare.dntis.ro/GHITULESCU iun6.html [C.P.]

MIHAI-MIHÁLY, Ecaterina – n. 16.11.1926, Turda. Studii: Absolventă a Institutului de Teatru din Cluj. A fost director al Teatrului de Păpuşi din Oradea între anii 1961-1968.

MIHAIL, Miriam-Georgette – scenografă la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti (Balada prinţesei vrăjite de Nicolae Bănică şi Gabriela Roşu, Puterea dragostei de Cin Acinab, Peronul cu vise de Nicolae Bănică, toate în regia lui Nicolae Bănică.

MIHALACHE, Andrei – n. 1958. Studii: 1964-1976 – Liceul Teoretic nr. 2, Bucureşti, secţia real; 1970-1972 – Liceul de Arte Plastice “N. Tonitza” Bucureşti – audient; 1977-1981 – IATC “I.L.Caragiale” – Regie teatru, clasa prof. univ. Mihai Dimiu, asistenţi Eugenia Ionescu, Silviu Purcărete, Irina Niculescu. Regizor, 1984, Harap Alb, Teatrul de Păpuşi Oradea. 1981-1985 – Teatrul de Stat Turda; 1985-1992 – Teatrul Dramatic Constanţa.; 1992-1998 – Teatrul “Fantasio” Constanţa; din 1997 – Teatrul de Nord Satu Mare; a mai colaborat cu multe alte teatre, printre care Teatrul de Păpuşi Oradea, Teatrul de Păpuşi Constanţa etc. Ref. Teatrul nr. 7/1984

MIHALACHE, Cristian – n. 8.01.1924, Ploieşti – d. 18.03.1997. Studii: absolvent al IATC, Secţia Regie de Teatru. Între 1956 –1960 regizor la Teatrul de Stat din Ploieşti. Din 1960 până la pensionare (1986) regizor la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti şi şef de sectie. A pus în scenă, printre altele, Omul cu umbrela roşie, Zăpada purpurie de Nina Stănculescu, scenografia Irina Borowski –1973, Greuceanu, Şoricelul şi Păpuşa de Alecu Popovici, Omuleţul de puf de Al. T. Popescu, Familia Chiţ-Chiţ de Ion Pas, Pui de om de Victor Eftimiu, Punguţa cu doi bani, Motanul încălţat (circa 35 de montări). Premii: 1971, la Festivalul PIF – Zagreb, Premiul I pentru cel mai bun spectacol în limba esperanto, Premiul juriului internaţional de copii (Omuleţul de puf). A pus în scenă în Polonia spectacolul Omul cu umbrela roşie. [C.P.]

MIHALCA, Marius – compozitor, este autorul muzicii spectacolelor Fata babei şi fata moşneagului, regia Ştefan Sasu; Gulliver în ţara păpuşilor, regia Mariana Ivaşcu; Păcală, scenariul şi regia Ştefan Sasu. Toate trei la Teatrul Merlin din Timişoara.

MIHALY, Erika [KOREH] – n. 12.09.1986. Studii: Colegiul Naţional “Aprily Lajos”, Braşov; Liceu / Şcoala profesională 2001 – 2005; Universitatea “Transilvania”, Braşov – 2005 – 2008. Artist păpuşar, Teatrul Arlechino Braşov din 2008. A jucat în Poveşti de Crăciun, scenariul şi regia Manuela Jutaru (rolul Pic); Punguţa cu doi bani, regia Ştefan Dedu Farca (rolul Găina); Galoşul fermecat, regia Liviu Steciuc, rolul Zglobici – Iepuraşul albastru; Frumoasa din pădurea adormită, regia Liviu Steciuc (rolurile Ursitoarea Inţelepciunii, Cioara); Un strănut şi spectacolu-a-nceput de Liviu Steciuc (rolurile Cocoşul, Pisica); Alina şi Gâscănelul regia Ştefan Dediu Farca (rolul Alina); Gulliver in Tara Păpuşilor, regia Liviu Steciuc; Croitoraşul cel viteaz, regia Cristian Pepino; Răţuşca cea urată, regia Valentin Dobrescu; Micul Muck, regia Gavril Borodan (rolurile Printesele gemene, Pisica); Frumoasa Rapunzel (regia Traian Săvinescu, 2012, rolul Else); Ghemotoacele şmechere de Liviu Steciuc;  Dragostea celor trei portocale după Carlo Gozzi, regia Georgeta Lozincă (rolul Ninetta), 2013. D.O.T 2004 – Festivalul internaţional de teatru experimental în limba engleză, Premiul “Best supporting actress” (“Cea mai bună actriţă în rol secundar”).

MIHĂILĂ BRAŞOVEANU, E. – n. 1931. Actor, 1954-1997 la Teatrul de Stat Braşov. A fost şef de secţie şi regizor la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1953-1954 şi 1968-1969.

MIHĂILĂ, Vasile – Valoros compozitor. Este autorul muzicii a numeroase spectacole de succes:  Muck cel mic– 1996 (regia Cristian Pepino, Teatrul Ciufulici Ploieşti),  Leopardul de argint -1998 (regia Cristian Pepino, Teatrul Ciufulici Ploieşti), Amnarul fermecat – 1999 (regia Cristian Pepino, Teatrul Ciufulici Ploieşti), Inimă rece (regia Cristian Pepino, Teatrul Ciufulici Ploieşti), Sinbad marinarul (regia Cristian Pepino, Teatrul Ciufulici Ploieşti), Muzicanţii din Bremen (regia Cristian Pepino, Teatrul Ciufulici Ploieşti), Cai verzi pe pereţi (regia Gabriel Apostol, Teatrul Ciufulici Ploieşti), Căluţul cocoşat (regia Mihai Androne, Teatrul Ciufulici Ploieşti), Pinocchio (regia Gabriel Apostol, Teatrul Ciufulici Ploieşti), Dănilă Prepeleac, Cenuşăreasa (regia Oana Leahu, la Teatrul Ariel din Tg. Mures).

MIHĂESCU-PĂUN, Ecaterina – a fost şef de secţie şi secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi (Gulliver); dramaturg, autoare a numeroase piese pentru teatrul de păpuşi. Fantezie pentru o singură păpuşă, Cei patru care au speriat rock-ul (după o idee din Muzicanţii din Bremen), Jocuri de copii, Noaptea cea mare, Morile de vânt ale lui Sancho Panza, Mica Sirenă, O poveste cu cântec, Greierele şi furnica etc.

MIHĂILESCU, Bogdan – Studii: UNATC, Masterat Film de animaţie, 2000. A colaborat ca regizor cu Teatrul de Păpuşi din Brăila. Povestea castelului părăsit şi Paloşul fermecat de Ion Bălan, scenografia Bogdan Mosorescu, 2012, spectacol cu proiecţii 3D.  Cunoscut ca regizor şi scenarist de filme de animaţie: Premiul pentru film de animaţie: “Etc”- regia:  Bogdan Mihăilescu la Festivalul Cinemaiubit, 2000; scenarist “A Big Step” (2009 si animator); “Grand Café” (2010); “Action Movie” (2011) etc.

MIHĂILESCU, Florica – artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. A activat apoi la Teatrul pentru Copii din Brăila. Ref. Dumitru Anghel, La Teatrul de Păpuşi: “Băiatul şi vântul” de Nadia Trandafilova [regia Marius Exarhu] in Înainte, Brăila, Nr. 6771 (25 sept. 1966), pg. 2.

MIHĂILESCU, Georgeta – v. RAHTOPOL, Geta

MIHĂILESCU, Ion – n. 1924. Între anii 1962-1963, şef de secţie la Teatrul de Păpuşi din Bacău. Actor 1948-1950 Teatrul Naţional din Iaşi, 1950-1974 Teatrul Bacovia Bacău etc.

MILEA, Alexandru [Alex; Mihail ?] – n. 2.02.1942, Mateuţi, jud Orhei, Republica Moldova. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1964-1969.

MILITARU, Ştefania – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanta. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

MINCHEVICI, Erasmus – n. 14. 03. 1954 – d. 1994. Compozitor. A activat la  Filarmonica de Stat din Oradea. La Teatrul de Păpuşi Oradea, în 1981, a compus muzica spectacolelor Arvinte şi Pepelea; Isprăvile motanului Arpagic, 1982; Hocus-Pocus şi-o găleată, 1982. S-a stabilit în Germania în 1986. După 1992 s-a întors în tară. Ref. Teatrul nr. 6/1982

MINCIUNĂ, Daniel – n. 29. 08.1973. Studii: Absolvent al Universităţii Ovidius, Facultatea de Arte, promoţia 2004. Angajat al Teatrului pentru Copii şi Tineret din Constanţa din 2002. Actor remarcabil, a realizat numeroase roluri în spectacole ca: Sinbad Marinarul (rolul Vrăjitorul Mahaburu), Alladin şi lampa fermecată (rolul Vrăjitorul), Motanul încălţat (rolul Motanul), Pecetea fermecată, Aventurile lui Robinson (regia Cristian Pepino), Visele, Turandot (ambele în regia Mihai Constantin Ranin), Inimă rece (regia Vasile Gherghilescu) etc.

MINCU-BENCHEA, Ramona – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia. Roluri în Robin Hood, regia Cristian Pepino (rolul Episcopul), Trei prinţese fermecate, Zulenka 2011 (rolurile Coţofana, Mama), Cinci băieti, toti isteţi, regia Radu Haprian Dan; Micii Muşchetari, regia Teodora Popa, 2013.

MINOIU, Georgeta – eroare de tipar în revista Teatrul; numele corect este MIROIU, Georgeta.

MIRCEA, Brânduşa – [BARAŞ] – n. 1939. Coregraf. Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, Teatrul pentru Copii şi Tineret Iași, regia Constantin Brehnescu. Ref. Teatrul nr. 7/1975.

MIRCEA, Emilia – artist păpuşar, Teatrul Aschiuţă din Piteşti. A jucat în Şcoala din pădure de G. Landau – 1958, regia Aurel Anchidin. Ref. Teatrul nr. 4/1958;

MIREA, Daniel – artist păpuşar la Teatrul Colibri din Craiova din anul 2001. A jucat în spectacolele: Harap Alb, Motanul încălţat, Fata Babei şi fata moşneagului, Răţusca cea urâtă, Petrică şi lupul, Punguţa cu doi bani, Cavalerii Mesei Rotunde, Capra cu trei iezi, Unde se ascunde zmeul?, Albă ca zăpada, De-a Scufiţa Rosie, Degeţica, Inimă de piatră, Şoricelul şi balena Banela, Alice în lumea păpuşilor, Sarea în bucate.

MIREA, Eugen – n. 1894 – d. 1973. Actor, scriitor, dramaturg şi poet. Autor al primelor musicaluri româneşti. A scris piesa inspirată de scenariile de Commedia dell’Arte Milioanele lui Arlechin [1957, Ţăndărică].

MIREA, Maria [căsătorită BARBU] – n. Roşiorii-de -Vede, 01.03.1991. Studii: absolventă a UNATC, Sectia Păpuşi-Marionete, promoţia 2013. Rolul de absolvire: Hagi Tudose, în spectacolul Moartea lui Hagi-Tudose ( adaptare după nuvela şi piesa ,,Hagi-Tudose”), profesor coordonator Ioan Brancu. Din 2013 colaborează cu trupa particulară Magic Art, unde joacă în spectacolele Motanul Incălţat, Dumbo cel Isteţ, Povestea lui Făt- Frumos, Lupul cel Buclucaş

MIREA, Sorina – regizoare de teatru dramatic, a activat la Teatrul Naţional din Iaşi (1978-1980). Regia spectacolului Oraşul fără iubire de Lev Ustinov, Teatrul pentru Copii şi Tineret Iaşi, 1980. Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1980.

MIRIŞAN, Aurel – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, a jucat în Nichita, viteazul rus, 1953,  rolurile Ţareviciul Vazul, Tigrul.

MIRIŞAN, Francisca [v. SIMIONESCU]

MIRODAN, Alexandru – [Alexandru ZISSU SALTMAN] – n. 5 iunie 1927, Budeasa, județul Argeș – d. 10 martie 2010, Tel Aviv, Israel. Dramaturg de mare succes în anii 1960-1970. Pentru teatrul de păpuşi a scris piesa Barbu, dinţii şi-o metodă [în vol. Teatru de păpuşi, 1961]. [C.P.]

MIROIU, Georgeta – [Geta] – n. 1952. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Cărăbuş din Brăila. La Teatrul de Păpuşi din Galaţi a jucat în Pasărea albastră. La Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila în Urâtul pământului de Ada Teodorescu-Fărtăiș, 1990, regia Francisca Simionescu; Vreau să fiu mare, 1993, regia Marius Exarhu. Ref. Pasărea albastră, regia Traian Ghiţescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975; Magda Rodeanu, În premieră la Teatrul pentru copii. “Urâtul pământului” de Ada Teodorescu-Fărtăiș, in Libertatea 1989-1993. An I, Nr. 45 (3 apr. 1990), pg. 4 [Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila; regia Francisca Simionescu]; Magda Rodeanu, “Vreau să fiu mare” [de Sapghir și C. Tifirov], in Libertatea 1989-1993. Brăila, An I, Nr. 74 (18 mai 1990), pg. 3 [regizor Marius Exarhu], Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila]; Teatrul nr. 7-8/1987.

MIRON, Radu – regizor, traducator, dramaturg. A scris Cenuşăreasa 1949 – Teatrul Naţional din Craiova. A mai scris pentru teatrul de păpuşi piesa Hoinărind prin constelaţii [1960 Teatrul de Păpuşi din Craiova]. Radu Miron – Bârlad, 1956 text (în colaborare cu S. Horovits) şi regia. Regia la Teatrul Mihai Eminescu din Botosani 1959. In 1960 pune în scena la Teatrul National din Craiova. Eronat, piesa lui, Cenuşăreasa, se atribuie poetului Miron Radu Paraschivescu. A  emigrat în Franţa în anii 1970.

MISIEVICI, Cristian – [eroare de tipar în rev. Teatrul – Mizievici] – n.1953, Iaşi. Reputat compozitor, profesor de compoziţie la conservatoarele din Iaşi şi Cluj-Napoca. A colaborat cu Teatrul Luceafărul din Iaşi. Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroşenco, 1975); Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu. Ref. revista Teatrul nr.  11/1975.

MIŞCOLŢI, Constantin [MISCOLCZI] – n. 20.05.1924. Studii: A studiat doi ani la Institutul de Teatru din Budapesta. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1952-1976. Roluri realizate în spectacolele: Nichita, viteazul rus (rolul Nichita), Traista fermecată, Cătălin pădurarul (Cătălin), La porunca ştiucii (Emelian), Capra cu trei iezi, Albă ca zăpada, Punguţa cu doi bani, Cei cinci chinezi, Aventurile lui Habarnam, Califul Barză etc. Ref. Traista fermecată, regia Vera Szele, Teatrul de Păpuşi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975

MITACHE, Sanda – [n. OSTAFIE]  – n. 5.01.1956, Bicaz, jud. Neamţ. Studii: Liceul de Arte Plastice N. Tonitza din Bucureşti. Pictor, apoi scenograf la Teatrul Ţăndărică 1988-1994. Ceata lui Ţăndărică, 1990, regia Liviu Berehoi, Max şi Moritz, regia Radu Dinulescu; Frumoasa din Pădurea Adormită, regia Mihai-Gruia Sandu 2012. A colaborat foarte mult şi cu Teatrul Masca pentru care a realizat scenografia mai multor spectacole în care apar păpuşi de mari dimensiuni (Poveste de Crăciun, Bătrâna Europă, regia Mihai Mălaimare). Pinocchio, regia Radu Dinulescu, Teatrul de Marionete Arad (costume). [C.P.]

MITESCU, Cristian [- Florin] – n. 29.05.1976, Constanţa. Studii: Absolvent al UNATC Bucureşti, secţia Păpuşi/Marionete, promoţia 1999 (profesori Dorina Tănăsescu, Brânduşa-Zaiţa Silvestru, Mihai Gruia Sandu, Cristian Pepino). Spectacol de licenţă – Făt – Frumos din lacrimă (rolul titular) la Studioul Casandra al UNATC. Studii postuniversitare UNATC, Facultatea de Film, Realizator programe audiovizuale film şi TV, prof. Elisabeta Bostan. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică din 1997. Membru fondator al Companiei “Muşchetarii” – Bucureşti din 1999, unde a realizat scenariul şi regia spectacolelor Mica Sirenă, Elefăntelul curios, Călătorie în tara păpuşilor, Printul fermecat, Micul eschimos, Albă ca zăpada, Ograda muzicală, Pupăza din tei, Aladin şi lampa fermecată, Povestea porcului, Spărgătorul de nuci (2010). La Teatrul Tăndărică, roluri în Play Shakespeare (regia Cristian Pepino), Galaxia Svejk (regia Alexander Hausvater, 2009), Lampa lui Alladin (regia Cristian Pepino), Max şi Moritz (regia Radu Dinulescu, rolul Moritz, 2008), Albă ca zăpada (2007, regia Cristian Pepino), Cenuşăreasa (2006, regia Silviu Purcărete),  Mica sirenă regia Gabriel Apostol, 2005), Dragostea celor trei portocale (regia Cristian Pepino, 2002, rolul Tartaglia), Frumoasa şi Bestia (regia Cristian Pepino, rolul Bernardo, 2001), Capra cu trei iezi (regia Gabriel Apostol, rolul Lupul). Cu compania sa Muşchetarii a participat la numeroase festivaluri: Festivalul PUCK ANIMAFEST, ed. a X-a Cluj-Napoca – Menţiune pentru – Construcţia armonioasă a spectacolului Spărgătorul de nuci. Galele Teatrale Focşănene, Focşani, Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi, Spania (Tolosa şi Sestao). La Sestao a obţinut Premiul pentru cel mai îndrăgit spectacol. 2005 Gala Internaţională a Teatrelor de Păpuşi LICURICI – 60, Chişinau, editia a III-a, Premiul pentru cel mai bun spectacol pentru copii 2006, Festivalul poveştii Berlin (Germania) 2007. Zilele culturii bucureştene la Viena “Sampling Bucharest”  2008. Participare la Festivalul “La Strada”, editia a XI-a, Sibiu. XXI – Festival Internacional de titeres “Rosete Aranda” – Mexic 2006, Premiul de popularitate, IV-Festival Internacional de titeres Veracruz 2006, IX – Festival Internacional de titeres “Ciudad de Albacete” – Spania 2006, Festival de titeres ADRA (Almeria) – Spania 2007, Kids Euro Festival, Washington, SUA, 2008, XI Feria Nacional e Internacional de Titeres Santiago de Cali – Columbia 2008, VI Festival Internacional de Titeres Manuelucho Bogota – Columbia 2008. A realizat scenariul si regia spectacolelor: 2012 – Povestea porcului – Teatrul pentru Copii si Tineret “Căluţul de mare” – Constanţa; 2013 – Spărgătorul de nuci – Teatrul pentru Copii si Tineret “Căluţul de mare” – Constanta; Punguţa cu doi bani – Teatrul pentru Copii si Tineret “Calutul de mare” – Constanta; 2014 – Print si cersetor – Teatrul pentru Copii si Tineret “Căluţul de mare” – Constanţa; 2015 – Pinocchio – Teatrul pentru Copii si Tineret “Căluţul de mare” – Constanţa; Aventurile lui Gulliver – Teatrul pentru Copii si Tineret “Călutul de mare” – Constanţa; Peter Pan – Teatrul Toma Caragiu Ploiesti – sectia păpusi; Vrăjitorul din Oz – Teatrul “Colibri” – Craiova; Gulliver in tara Lilliput – Teatrul Clasic “Ioan Slavici”, Arad – Secţia Marionete; 2016 – Mica sirenă – Teatrul pentru Copii si Tineret “Căluţul de mare” – Constanţa; Zorro – Teatrul Colibri – Craiova; Crăiasa zapezii – Teatrul pentru Copii si Tineret “Căluţul de mare” – Constanţa; 2017 – Peter Pan – Teatrul pentru Copii si Tineret “Căluţul de mare” – Constanţa; Cei trei muschetari – Teatrul “Arlechino” Brasov; Povestea porcului – Teatrul Clasic “Ioan Slavici”, Arad – Secţia Marionete. In televiziune, director de programe, Euro Kids TV – Director general, TVR 2 – “ABC…DE CE ? – Scenarist, producător de segment, emisiune magazin în direct pentru copii în care apar şi personaje – păpuşi si marionete (scenograf Daniela Voicilă Drăgulescu). A colaborat şi cu Teatrul National Radiofonic pentru copii, realizand scenariul şi regia mai multor piese. [C.P.]

MITESCU, Violeta [n. ROMAN, Violeta] – n. 1975. Studii: Absolventă a UNATC secţia Păpuşi Marionete, 2002. Rol licenţa Muck în Muck cel mic. Anterior, a fost artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Ploieşti, roluri în Leopardul de argint etc. In prezent, activează în cadrul companiei particulare Muşchetarii din Bucureşti. Colaborări cu TVR, emisiunea ABC de ce?, păpuşi, marionete.

MITITELU, Cornel – n. 30.09.1937, Braşov. Actor, regizor. A realizat regia artistică la 7 spectacole la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1964-1999 (Muşchetarii Măgăriei-Sale, Intre noi, Mica vrăjitoare, Jertfa lui Petre, Amintiri din copilărie etc.)

MITITELU, Florin – n. 9 mai 1985, Iaşi. Studii 2000-2004 – liceul de Artă  “Octav Băncilă”, Iaşi, secţia actorie; 2004 – 2006 UNATC Bucureşti -secţia Păpuşi/Marionete, Masterat Tehnologii digitale în spectacolul de animaţie.  2002-2004 – actor colaborator Teatrul National Iaşi; 2006-2007- artist păpuşar colaborator Teatrul Municipal Ariel Râmnicu Vâlcea şi la Teatrul Ţăndărică. Roluri în Tom Degeţel regia Daniel Stanciu, Teatrul Tăndărică, Jack şi vrejul de fasole  regia Daniel Stanciu, Păcală regia Ionut Brancu, Capra cu trei iezi regia Gabriel Apostol, Cei trei purceluşi regia Sandu Mihai Gruia, Punguţa cu doi bani regia Decebal Marin, Max şi Moritz regia Radu Dinulescu. 2005 – Festivalul Gulliver, Galaţi – Premiu de debut  pentru rolul Vânătorul din Scufiţa roşie, regia Decebal Marin.

MITITELU, Maria – n. 7.07.1945, Constanţa.  Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Baia Mare între anii 1965 – 1999. Ref. Teatrul nr. 3/1972 – Flinta şi un cal roşu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu.

MITRAN, Gabriela – [Gabi] – Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1949-1972. Mingică Piciulică (1958); Cartea cu Apolodor – 1962. Ref. Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962; Teatrul nr.4/1971.

MITREA CELARIANU, Mihai – n. 30 ianuarie 1935, Bucureşti – d. 4 aprilie 2003 in Franta. Marele compozitor a făcut muzica spectacolului Papuciada (regia Nicolae Massim), Ţăndărică, 1967. A fost remarcat de George Enescu pe când avea 7 ani, şi la sfatul lui, a inceput sa studieze muzica. In 1941, în timpul refugiului la Craiova, studiaza armonia cu George Simonis absolvent al Scholei Cantorum din Paris, stabilit la Craiova. La 11 ani este elevul lui Sonia Teodoreanu, teorie şi solfegii. Studiaza la 11 ani cu Marţian Negrea. Lecţii particulare de compoziţie şi forme muzicale cu Mihail Jora – pe atunci epurat politic din rândul cadrelor didactice ale Conservatorului. Intra cu dispensă de vârstă la Conservatorul din Bucureşti. Studii la Conservatorul Naţional de Muzică din Paris cu Pierre Schaeffer şi Henri Pousseur. Cursurile de vară de la Darmstadt. În 1967 este laureat al celei de-a 5-a Bienale de compoziţie de la Paris, si se stabileste in Franta. [C.P.]

MITREA, Gabriela – artist păpuşar, Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong, Sibiu. Roluri în Scamatorii, dupa  Marin Sorescu, Croitoraşul cel viteaz, după Fraţii Grimm, regia Dan Hândoreanu; Cum a devenit Arthur Rege?!, 2009, Visul unei nopţi de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Frumoasa şi Bestia, regia Bogdan Drăgulescu, Die Kleine Hexe / Mica vrăjitoare, regia Oana Leahu.

MITROFAN, Victoria – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1955.

MITROI, Adrian – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Craiova 1977 – ?. Roluri în Când voi creşte mare, Micii muşchetari.

MITRU, Alexandru – [PÂRÂIANU] – n. 6 noiembrie 1914, Craiova – d. 19 decembrie 1989. Cunoscut scriitor pentru copii (Legendele Olimpului, Căciula fermecată, Din Marile Legende ale Lumii). Dramaturg, a scris pentru teatrul de păpuşi o serie de piese: Iancu Jianu în colaborare cu Aurel Tita (Craiova, 1973), Prometeu, scenariu pentru o pantomimă cu păpuşi (regia Traian Ghiţescu -Ciurea, scenografia Mircea Nicolau, Galaţi 1973), Oltul şi Mureşul,  Păcală şi Tândală [Arad 1980]; este şi autorul unor articole şi cronici despre teatrul de păpuşi. [C.P.]

MITRU, Geta – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).

MITULESCU, Maria-Diana – artist păpuşar la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, a jucat în Punguţa cu doi bani, regia Ioan Brancu, 2001; a jucat în spectacolul multimedia Prinţul fericit, regia  Lászlo Vadas, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea,  2011. Premiul  pentru debut (colectiv) la Festivalul Gulliver, Galaţi 2001.

MÂINEA, Ion – n. 1929, Bucureşti – d. 2008. Studii: Institutul de Teatru, la clasa lui Marcel Anghelescu. Valoros actor de teatru dramatic, a activat mai ales la Oradea, din 1966. A realizat şi regia unor spectacole de succes la Teatrul de Păpuşi [Arcadia] din Oradea, cum ar fi Cenuşăreasa stă pe strada mea de Mircea Bradu (1989); Apolodor, pinguinul călător de Gellu Naum, 2002.

MÂNDRU, Mălina – Artist păpuşar, Teatrul Puck, Cluj Napoca. Nu avem date.

MÂNZATU, Ion – n. 1954, Socariciu, Ialomiţa. Regizor de teatru dramatic. In 1992 devine pentru câţiva ani director al Teatrului de Marionete din Arad şi, prin activitatea sa reuşeşte să propulseze teatrul pe o nouă orbită. Infiinţează festivalul internaţional Euromarionete. Pune în scenă la Teatrul de Marionete din Arad Eu şi lumea ‘93 – pantomimă, marionete şi dans, Trufaldino şi aiuritele fantasme după Gozzi (1994), Tinereţe fără bătraneţe (1995). In 1996 părăseşte Teatrul de Marionete din Arad.

MÂRZA, Veniamin – n. 30.01.1919, Galaţi. Sculptor la Teatrul de Păpuşi din Constanţa între anii 1956-1966, 1974-1985, a realizat sculptura pentru multe dintre spectacolele de referinţă ale acestui teatru: Micul Prinţ, Călina Făt Frumos (scenografia Eugenia Tărăşescu-Jianu), Povestea porcului (scenografia Antonio Albici), Inimă rece (scenografia Mircea Nicolau). [A.T.]

MNAŢACANIAN, Cristina – v. IOACHIMESCU, Cristina

MOCA, Rudolf – [Rudy] – n. 2 dec 1948, Tg. Mureş. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Excelent artist păpuşar şi actor la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş din 1973 unde a realizat numeroase roluri memorabile, remarcându-se prin virtuozitatea mânuirii şi a interpretării actoriceşti în spectacole ca Fabule, Fabule… de Smaranda Enache (rolul Assinus), Cârligate-mbârligate de Mihai Crişan, regia Mimi Mierlut (rolul Sofronie); Capra cu trei iezi după Ion Creangă (Lupul); Cuconiţele mele dragi de Valentin Silvestru (rolul Moncherul), Anderseniada  de Maria Mierluţ (rolul Moş Ene); Motanul încălţat după Charles Perrault, regia Mimi Mierlut (rolul Motanul), Califul barză (regia Oana Leahu). Regie – Zurinka de Alina Nelega, secţia Teatru de Păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara. Premii: 1997 – Premiul de interpretare colectivă în spectacolul Punguţa cu doi bani la Festivalul teatrelor balcanice din Subotica – Iugoslavia; 1991, Premiul I pentru spectacolul S.O. S. la Festivalul de la Brăila; 1982 – Premiul I de interpretare pentru rolul Sofronie din Cârligate-mbârligate; 1986 – Premiul ATM pentru rolul Dădaca din Făt Frumos cel năsos. 2002 – Premiul de interpretare pentru Ivan Turbincă din spectacolul  omonim, regia Mona Chirilă. Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Tip şi Top, regia Maria Mierlut. Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] roluri in Motanul încălţat , Teatrul nr. 11-12/ 1985. [Z.F., C.P.] 

MOCANU, Călin – n… Studii: A făcut parte din prima promoţie a Secţiei Păpuşi/Marionete de la ATF (azi UNATC), 1995. Masterat Teatru de animatie, 2013. Spectacole de licenţă Adunarea păsărilor, Sânziana şi Pepelea, regia Cristian Pepino. A fost artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică unde a jucat în Micul Prinţ, regia Bogdan Dragulescu (rolul Aviatorul), Boroboaţă (rolul principal), Adunarea păsărilor, Sânziana şi Pepelea. A activat o vreme ca producător la PRO TV şi realizator de festivaluri şi programe artistice şi culturale fiind directorul Mediafest. Din …. este directorul Teatrului Tăndărică…. din… secretar general UNIMA România, din 2012 preşedinte UNIMA România…. Initiatorul şi organizatorul festivalului international Bucurii pentru copii, Spectacole de colectie. Premiul pentru management cultural, Festivalul Gulliver 2012, pentru dezvoltarea unei strategii de revitalizare a teatrului de animaţie din România, precum şi pentru racordarea acestuia la noile tendinţe internaţionale. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

MOCANU, Gheorghe – n. 1926 – d. 1995. Ultimul păpuşar popular tradiţional român; păstrător al tradiţiei şi în acelaşi timp puternică personalitate artistică şi interpret de mare talent. A prezentat spectacole la festivaluri naţionale şi internaţionale în ultimii ani ai vieţii, unele în cadrul Teatrului Ţăndarică. Ref. Teatrul nr. 11/1974.

MOCANU, Mioara [Mioara DAN; Mioara ORENDOVICI] – n.1.10.1934, Galati – d. 1990. Artist păpuşar de mare valoare la Teatrul de Păpuşi din Galaţi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galati din 1952, de la fondarea teatrului. A jucat în Fluieraşul şi căniţa, Micul gâscănel, regia Ion Focşeneanu, scenografia N. Stănescu, Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri (1957, regia Valeriu Moisescu); Fata moşului şi fata babei, 1959.  In 1959 a jucat la Teatrul de Păpuşi din Galaţi în Ursuleţii veseli de M. Polivanova, rolul Zmeurica. A realizat numeroase roluri memorabile (Turandot, Muma Pădurii – în Sânziana şi Pepelea, Vrăjitoarea în Trandafirul fermecat…..). Premiu de interpretare la Săptămâna teatrelor de păpuşi de la Constanţa pentru rolul Baba Hârca din spectacolul Făt Frumos din lacrimă de Alexandru Popescu după Mihai Eminescu. Ref. Teatrul nr. 2/1959; revista Teatrul nr. 5/1972, Turandot, Teatrul de Păpuşi Galaţi, regia Traian Ghiţescu Ciurea; Pasărea albastră, regia Traian Ghiţescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975. Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] [referiri roluri in Fat Frumos din lacrima, in Teatrul nr. 11-12/ 1985.

MOCIRAN, Alexandru – n. 20.03.1943, Cărbunari – Maramureş. Studii: Absolvent al Facultăţii de Filologie. Valoros artist păpuşar, a activat la Teatrul de Păpuşi din Baia-Mare între anii 1963 – 1996. A a fost şi director al acestui teatru (1982-1995). A făcut parte din “echipa de aur” a acestui teatru cu care Ildiko Kovacs a realizat spectacole de referinţă ca Sufleţel, Patria, Schiţe de Caragiale. Ref. revista Teatrul nr. 3/1972, Flinta şi un cal roşu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu.

MOCULESCU, Horia – n. 1937, Râmnicu-Vâlcea. Cunoscut interpret şi compozitor de muzică uşoară, a realizat la Ţăndărică în 1990 muzica spectacolului Ceata lui Ţăndărică, regia Liviu Berehoi.

MOGA, Sanda – [MOGA-SCHLATTNER din 1978] – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia română. A jucat în Trei iezi cântăreţi, regia Andrei Gâlea, 1974; Sânziana şi Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1972, rolul Sânziana; Croitoraşul cel isteţ regia Nicolae Rodean, 1973; Mingea şi Zmeul, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Căţelul); Dulce ca sarea de Alecu Popovici şi Viniciu Gafiţa, regia Mircea Petre Suciu, 1978, rolul Ileana; Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979. Ref. Tribuna Sibiului, 18 august 1973, Croitoraşul cel isteţ; revista Teatrul nr. 4/1974 – Trei iezi cântăreţi, regia Andrei Gâlea; revista Teatrul nr. 11/1974; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

MOGYORÓSSY Gyözö – n. 12.02.1919, Oradea. A colaborat între anii 1955-1958 ca regizor la spectacolele La serva padrona, Corbul şi vulpea, Janos Viteazul, Scufiţa roşie, Petrică şi Lupul, la Teatrul de Păpuşi din Oradea.

MOIAN, Sorina –  [MAXIM, Sorina în 1977] – n.  27.10.1952, Câmpulung Moldovenesc – Suceava. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC cu Petru Valter, Gigi Nicolau, Sanda Diaconescu, Victor Masek, Ileana Berlogea, Sanda Manu, Rodica Dianu. Între 1973 – 1975 artist păpuşar la Teatrul Vasilache Botoşani, din 1975 artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău. Peste 31 de roluri până în prezent. Roluri reprezentative: Harap Alb (în Harap Alb), regia Petru Valter, Prinţesa (în Cel mai bun bucătar), regia Petru Valter, Băieţelul (în Las’ pe mâine) regia Petru Valter, Ardeleanca (în Prostia omenească), regia Petru Valter, Vulpea (în Vulpea păcălită), Prinţul (în Povestea porcului), regia Geo Popa, Alba (în Albă ca Zăpada), regia Bogdan Ulmu, Hänsel  (în Hänsel  şi Gretel), regia Stelian Preda, Bufonul (în Oraşul mincinoşilor) regia Gh. Balint. A pus în scenă ca regizor spectacolul Fetiţa cu chibrituri. Premiu de interpretare pentru rolul Harap Alb la Festivalul Ion Creangă  ediţia a II-a. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.C.]

MOISE – [SZALLA], Emil – n. 1933, Drobeta Turnu Severin. Studii: absolvent al Școlii Medii de Arte Plastice și al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, secția de scenografie-teatru în 1960. Scenograf de teatru dramatic şi televiziune, pictor. A realizat la Teatrul de Păpuşi Aschiuţă din Piteşti scenografia spectacolului Ursuleţul strică-tot de Jan Wilkowski (1974), regia Aurel Anchidin, 1974. Ref. în revista Teatrul nr. 11/1974.

MOISESCU, Valeriu – n. 1.04. 1932, Câmpina. Studii: Absolvent al IATC secţia Regie de Teatru în 1956. Renumit regizor de teatru dramatic, profesor la UNATC, şef al catedrei Regie de Teatru, a realizat în tinereţe şi două spectacole cu păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Galaţi. În excelentul spectacol  Sânziana şi Pepelea (1957) folosea o scenă  “panoramică” pe trei laturi ale sălii. Ref. Teatrul nr. 2/1959; 9/1965. [C.P.]

MOISIMA, Camelia Ofelia – n. 11 mai 1955, Slănic Moldova, jud. Bacău. Studii: Universitatea ‚’’Al.I. Cuza’’ – Iasi, Facultatea de Filologie, promotia 1979; Universitatea de Nord Baia Mare, Facultatea de Arte Vizuale, promotia 2007, licentă Facultatea de Arte Plastice Timisoara; studii libere de pictură in atelierul pictorului Balaj Nicolae 1982-2008. Scenograf, Baia Mare, 1997.

MOLDOVAN, Adela [Adelaida] – n. 1956, Arad. Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad între anii 1975-1991. Studii: Cursuri de perfecţionare cu Georgeta (Gigi) Nicolau, Peter Janos, Kovács Ildikó, Rodica Dianu, din 1978. Roluri importante în spectacolele: Fata babei şi fata moşneagului (regia Dan Alecsandrescu), Vizita şi Domnul Goe (regia Horia Davidescu), Hänsel  şi Gretel (regia Francisca Simionescu). A realizat în 1987 spectacolul recital O rază de soare (împreuna cu Aurica Spirk). A pus în scenă ca regizor la Teatrul de Marionete din Arad (Cei trei purceluşi şi lupul, O rază de soare), în Franţa (Les soeurs d’Alice de Jacqueline Sarazin, la centrele culturale din Saint-Etienne şi La Ricamarie, scenografia Krisztina Maria Nagy, în care a jucat alături de Maia Balş, în Ungaria, la Teatrul de Păpuşi Vaskakas din Győr (Napsugár / O raza de soare, 1993; Poveste cu un lup fioros; A legszebb tánc / Cel mai frumos dans – 1994; Csipkerózsika / Frumoasa din pădurea adormită, scenografia Eustaţiu Gregorian, 1995; A három kismalac / Cei trei purcelusi, 1998), în Germania (Raza de soare şi Do-re-Mim Show, cu Adela Caimacam), Cartea Junglei la Ţăndarică (2011) scenografia Eustatiu Gregorian), Frumoasa din padurea adormita la Teatrul Kover Bella, Szeged, Ungaria (scenografia Eustatiu Gregorian). Activitate pedagogică: În Ungaria, cursuri de tehnica mânuirii marionetelor, la Academia de Teatru şi Film din Budapesta – workshop. A predat cursuri de arta mânuirii marionetei şi la ISADAC (Institutul Superior al Artelor Dramatice şi Animatiei Culturale) din Rabat – Maroc. Premii: Trofeul Galei Recitalurilor Păpuşăresti, Botoşani 1988, Diploma UNIMA la Festivalul de la Bekescsaba, 1990, Premiul I şi Premiul de popularitate la Festivalul de la Uzgorod (Ucraina).  Spectacole de referinţă: O rază de soare,  Do-Re-Mim Show regia şi scenografia, prezentat la Gala Internaţională a recitalurilor păpuşăresti, 1998. Premiul ATM pentru recitalul O rază de soare,1988. Ref. Teatrul nr. 8/1988, Teatrul nr. 12/1988; Teatrul nr. 8/1989. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

MOLDOVAN-BUCUR, Alexandrina – n. 4 12. 1956, Bărdeşti. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş din 1977. Roluri importante: 1977 – debut cu rolul Iedul cel mic din Capra cu trei iezi, Tigrişorul Petre în Tigrişorul Petre, Dorothy în Vrăjitorul din Oz, Winnie Pooh, Steps – regia Gavril Cadariu, Jungla X – regia Gigi Căciuleanu, Adio secol XX, regia Horatiu Mihaiu, Califul barză (regia Oana Leahu), Motanul încăltat (regia Gabriel Apostol). Premii: 1995 – Premiul pentru interpretare feminină la Festivalul internaţional “Gulliver” – Galaţi. Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Tip si Top, regia Maria Mierlut, rolul Tip. [Z.F.]

MOLDOVAN-HALASI, Beatrix -v. HALASI, Beatrix

MOLDOVAN, Ioan – n.16.08.1934, Cordău, Jud. Bihor, d. 2001. Director al Teatrului de Păpuşi din Oradea între anii 1984-1998. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea din  anul 1959 pană în 2001. A pus în scenă ca regizor artistic spectacolele Bufonii, Cadou pentru pitic, Elefănţelul curios, la ambele secţii. Roluri realizate în spectacolele: Cei cinci chinezi (Tin-Tao-Dun), Elefănţelul curios, Harap Alb, Pui de om, Baronul Münchhausen (de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici după G. A. Bürger, 2000, regia Alina Hiristea, rolul titular), Sânziana şi Pepelea (Lăcustă vodă), Califul Barză (Kaşnur), Croitoraşul cel viteaz, Arvinte şi Pepelea (Pepelea), Hocus-Pocus şi-o găleată, Mary Poppins, Povestea porcului şi multe altele.  Laureat al Galei recitalurilor păpuşăreşti de la Botoşani, 1980 pentru spectacolul Cel mai frumos cântec realizat împreună cu Mirela Corbeanu. Ref. B. Mitiţă, Povestea porcului – cronica, în Crişana, mai 1961; revista Teatrul nr. 11/1980, festivalul de la Botoşani; Teatrul nr. 6/1982, rolul principal în Hocus-Pocus şi-o găleată.

MOLDOVAN, Lucia – [MOLDOVANU ?] – Artist păpuşar. A făcut parte din prima echipă a teatrului de Păpuşi din Bacău din 15 mai 1951. A jucat în primul spectacol, Căsuţa din ulcior  de Dimante, regia Radu Mircea Răţescu.

MOLDOVAN, Nicu – n. 6 dec. 1938, Seini, Dealu Comja – d. 1997. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare, din prima echipă, între anii 1956-1959. Apoi a activat în cadrul Ansamblului de cântece şi dansuri populare din Baia-Mare, devenind un apreciat solist vocal.

MOLDOVAN, Radu Dan – n. 18. 08. 1984. Studii: 2007-2009, UNATC I.L.Caragiale- Bucureşti, Master tehnologii digitale în spectacolul de animaţie, Tema: Problematica realizării emisiunilor TV cu păpuşi pentru copii, 2003-2007, UNATC I.L.Caragiale- Bucureşti, secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete. Artist păpuşar şi marionetist între anii 2009-2011 la Teatrul Tăndărică Bucureşti. Roluri în spectacole: Lampa lui Aladin, regia Cristian Pepino, Frumoasa din pădurea adormită, Păcală, regia Ioan Brancu, Gulliver, regia Cristian Pepino, Uriaşul cel bun şi prietenos regia Ioan Brancu, Povestea Porcului, regia Traian Savinescu, Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici, regia Cristian Pepino, Tom Degeţel, regia Daniel Stanciu, Galaxia Svejk, regia Alexander Hausvater. După 2009 a activat într-o companie particulară de profil (Asociatia ACIS) şi ca regizor de dublaje, autor de spectacole. Poveste de Crăciun – regia şi scenariul, 2011. Profesor Teatru de improvizaţie şi Arta Dramatica din 2010 – Scoala Europeană Bucureşti. Roluri în filme: 2006, Cocoşul decapitat, regia Radu Gabrea, rolul Joop, 2007 Grubert, regia Radu Gabrea. A jucat şi în trupa dell’Arte, Anselmo (2008-2009).

MOLDOVAN, Rareş – scenograf. Croitorașul cel viteaz (regia Bogdan Tudor Pelerin), Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin – Timișoara; Jocul de păpuşi al doctorului Faust (în colaborare cu Victor Cârcu), 2007, Timișoara; Rokoko şi Rikiki, Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin Timișoara, regia Alina Hristea, Horia Dan Ionescu; Motanul încălţat, Teatrul Anton Pann Râmnicu Vâlcea, regia Bogdan Tudor Pelerin, 2007; Albă ca zăpada (regia Ileana Stana, scenografia în colaborare cu Marina Nicolici); Prostia omenească, regia Alina Hiristea Rece, Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin – Timișoara.

MOLDOVANU, Lucia – v. MOLDOVAN, Lucia

MOLEA, Vera [Veronica] – n. 4.02.1963 com. Gornet – Cuib. Studii: A învăţat mânuirea păpuşilor de la Marcela Fenato. A absolvit UNATC, secţia Teatrologie si a devenit un foarte cunoscut şi apreciat cercetător în domeniul istoriei teatrului. Teza de doctorat Un regizor uitat: Aurel Ion Maican, susţinută în 2007. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Ciufulici din Ploieşti din 1990 până în 2002. Roluri în: Leopardul de argint, Capra cu trei iezi (Capra), Albă ca Zăpada (rolul principal), Aventurile lui Zorzonel (Masca veselă), Vrăjitorul din Oz (Sperietoarea de ciori), Elefănţelul curios (Papagalul). Ref. Vera Molea, Teatrele din grădinile de vară ale Bucureştilor de altădată; www .bibliotecametropolitana.ro/Uploads// 9_2011/ 121012.pdf

MOLNÁR  József –  n. 14 .05.1957, Tg. Mureş. Artist  păpuşar la Teatrul Ariel din Târgu-Mureş secţia maghiara din 1983. Roluri importante: Albă ca Zăpada – Bătrânul, Oh, Romeo… Oh, Julieta… – Romeo, Capulet, Doi clovni trişti – Căpitanul Üss etc. 1987 Micimackó / Ursuleţul Winnie Pooh de Arthur Milne; 1990 Mistreţul (în Csilicsali Csalavári Csalavér / Jupân Vulpache Viclenescu de Móra Ferenc; 1991 Vrăjitoarea (în Jancsi és Juliska / Hänsel  şi Gretel după Fraţii Grimm); 1993 Omul sărac (în Állatmesék / Poveşti cu animale de Móricz Zsigmond); 1993 Antal Pál: Óh, Rómeó…Óh, Júlia; 1994 Plum-Plum de Jose Geal; 1994 Grimm: Hófehérke / Albă ca zăpada; 1995 A tulipiros tigris / Tigrul purpuriu de Ruth Byers; 1995 Róka (în A csodálatos kalucsni / Galoşul fermecat de G. Mateeva); 1996 Tata Márton (în Minden egér szereti a sajtot / Toţi şoriceii iubesc caşcavalul de Urbán Gyula); 1996 Capitanul Üss (în A két szomoróc / Doi morocănoşi de Pethő Sándor); 1998 Primarul (în A csepűrágó / Măscăriciul de Jan Wilkowski, Kemény Henrik); 1999 Don Quijote, în Don Quijote după Cervantes; 1999 Mefisto (în Antal Pál: Doktor Faustus); 2000 Kay (în: Hókirálynő / Crăiasa zăpezilor de H. Chr. Andersen – Mona Chirilă); 2001 Leul cel fricos (în Óz a nagy varázsló / Marele vrăjitor din Oz după Frank Baum); 2001 Alice kalandjai / Aventurile lui Alice de Lewis Carroll – Barabás Olga; 2002 Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége / Happy end, adică poveştile se termină cu bine de Saszet Géza; 2003 Directorul parcului de distractii (în Adjátok vissza  Pinocchiót / Daţi-ni-l înapoi pe Pinocchio de Dan Hândoreanu după Carlo Collodi); 2003 Căpitanul (în János Vitéz de Petőfi Sándor– Szilágyi Dezső); 2003 Betlehemes játék / Jocul Betleemului; 2004 – A halhatatlanságra vágyó  királyfi / Prinţul care işi dorea să fie ceva nemaiauzit de Juhász Ferenc – Tömöry Márta); 2004 Stăpanul tichiei de noapte în Betlehemes játszóház / Ieslea Betleemului; 2006 Hamupipőke / Cenuşăreasa de Grimm – Oana Leahu); 2006 Regele negru (în Mirkó királyfi / Prinţul Mirko de Zalán Tibor); 2007 Giungalia (în Zurinka de Alina Nelega), 2008 Sambelanul (în A vitéz szabócska / Croitoraşul cel viteaz de Barabás Olga după Fraţii Grimm); 2009 Grimm-Oana Leahu – Ioan Ardelean: Hófehérke és a hét  törpe / Albă ca zăpada şi cei şapte pitici. Premiul UNIMA pentru rolul Calul din Punguţa cu doi bani.

MOMÂRLĂ, Georgeta – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

MONEA, G. – Compozitor, a realizat la Timişoara muzica spectacolelor: Găinuşa cea isteaţă (1950), Plăcinta nemaipomenită, Fetiţa şi căţelul (1950).

MONŢESCU, Gabriel – n. 23.02.1970, Constanţa, a urmat cursurile de mânuire conduse de către Ioana Jora şi Aneta Forna-Christu. A activat ca artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa din anul 1992, unde a realizat numeroase roluri deosebite în spectacolele Ivan Turbincă, Regele Cerb, Albiniţa Maia (regia Ioana Jora şi Aneta Forna-Christu), Punguţa cu doi bani, Califul barză (regia Daniel Stanciu), Harap Alb, Albă-ca-Zăpada (regia Ioana Jora), Furtuna (regia Kovacs Ildiko), Făt-Frumos din  lacrimă (regia Mona Chirilă), Crăiasa zăpezilor (regia Cristian Pepino), Aladin etc. Din anul 2001 a activat în propria trupă particulară. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]

MORA, Vera [Carolina M. ŞESAN] – n. 1908 – d. 1980. Pseudonimul marionetistei şi cântăreţei Carolina M. Şesan. A fost profesoară la Conservatorul din Praga şi cântareaţă de operă. Împreună cu fratele ei, Milan Şesan şi sub îndrumarea tatălui, Valerian Şesan, a creat un teatru de păpuşi de familie în anii ‘20 la Cernăuţi. În timpul studiilor sale de canto la Conservatorul din Praga a fost artist păpuşar al teatrului Rise Loutek (Impărăţia păpuşarilor) condus de către Vojta Sucharda. În 1932 scrie piesa Povestea unei seri care va fi pusă în scenă în Cehia de către Milan Şesan care a pictat şi decorurile. Premiera piesei a avut loc la 10 decembrie 1932 la Pisek – Cehoslovacia unde a fost reprezentată de şase ori. La Praga a fost reprezentată din 22 ianuarie 1933 pe scena Teatrului Artistic Rise Loutek şi a fost jucată de 30 de ori. În iulie 1933 spectacolul a fost prezentat  la Congresul UNIMA de la Lubljana. Apoi au avut loc reprezentaţii la teatrul profesorului dr. Aichler, celebrul teatru de marionete de la Salzburg. Este prima piesă originală românească de teatru de păpuşi scrisă pentru copii şi a fost publicată la Cernăuţi în 1934 la Editura Iconar. În 1931 Vera Mora a participat la fondarea Academiei Teatrelor de Păpuşi de pe lângă Institutul popular de educaţie al lui Tomas Masaryk. Interpretă a ariei din ciclul Păpuşile se prezintă de J. Machon. Este autoarea unui articol despre teatrul de păpuşi românesc publicat în revista Loutkar nr. XVII şi a făcut documentarea pentru monografia despre teatrul de păpuşi din România publicată în Cehoslovacia. In spectacole, mânuia marionetele şi cânta în acelaşi timp. [L. Boldor, C.P.]

MORANCIU, Nicolae – compozitor, Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu la  Teatrul de Păpuşi din Oradea, 1983. Ref. Teatrul nr. 7-8/1983

MORARU, Margareta – 31.01.1929, Sighişoara. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov între anii 1957-1984. Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] in Teatrul nr. 2/1978

MORCOVESCU, Barbu – [pseudonim de scriitor şi caricaturist – Barmo] – n. 5 mai 1916, Craiova – d. 2006, Craiova. Actor, epigramist, caricaturist. 1943-44 locotenent în război. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova în 1953.  1951 – 1954 actor Teatrul National Craiova. 1955-1957 Constanta; 1957-1977 Craiova.  Epigramele sale au apărut în volumul colectiv “Au plecat olteni la coasă” în 1979, în mai multe reviste şi jurnale.

MORUŞAN, Romul – [MORUŢAN ?] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.

MOSORESCU, Bogdan – n. 1987. Studii: absolvent scenografie 2010. Teatrul de Păpuşi din Brăila. Povestea castelului părăsit de Ion Bălan, scenografia Bogdan Mosorescu, 2012.

MOSORESCU, Gheorghe –  n. 22 ianuarie 1954, Mehedinti.  Studii: Institutul de Arte Plastice, sectia Scenografie, 1981. Scenograf la Teatrul Maria Filotti din Brăila din 1982. Preşedintele UAP Braila. Scenografia spectacolului Unde zbori căluţule? de Rada Moskova, în regia lui Nikolov Perveli Vili, Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş” din Braila.

MOŞ, Izabela – Studii: absolventă 2008 secţia teatru de păpuşi UAT Tg. Mureş. Artist marionetist, Teatrul de Marionete Arad. Roluri în Motanul încălţat (regia Victor Ioan Frunză), Trei prinţese fermecate (regia Cristian Pepino, rolul Spiriduşul), Cenuşăreasa, regia Francisca Simionescu, Spărgătorul de nuci, regia Cristian Pepino, Piticul roşcovan; Aladdin şi lampa fermecată, regia Oana Leahu; La Couleur de nos Rêves / Culoarea visurilor noastre de Bogdan Drăgulescu; Greuceanu după Petre Ispirescu, regia Gabriel Apostol. A realizat împreună cu Marcel Moş numeroase spectacole de marionete-recital.

MOŞ, Mircea-Marcel – Studii: absolvent 2008 secţia teatru de păpuşi UAT Tg. Mureş. Artist marionetist Teatrul de Marionete Arad. Roluri în Trei prinţese fermecate (regia Cristian Pepino, rolul Ciobănaşul), Cenusăreasa, regia Francisca Simionescu, Motanul încălţat (regia Victor Ioan Frunză), Spărgătorul de nuci, regia Cristian Pepino; Aladdin şi lampa fermecată, regia Oana Leahu; La Couleur de nos Rêves / Culoarea visurilor noastre de Bogdan Drăgulescu; Greuceanu după Petre Ispirescu, regia Gabriel Apostol etc. A realizat împreună cu Izabela Moş numeroase spectacole de marionete-recital.

MOTRONEA, Adriana – pictor la Teatrul Gong din Sibiu din 1997. A realizat păpuşile spectacolului Pruncul năzdrăvan, 1998, regia şi scenariul Mihaela Grigoraş, Teatrul Gong, Sibiu.

MOŢOC, Elena  – [Coca] n. 24.06.1931, Constanţa – d. 2011. Valoros artist păpuşar, membru fondator al Teatrului de Păpuşi Constanţa. A făcut parte din echipa de teatru de păpuşi a Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, care a fost primul nucleu al colectivului Teatrului de Păpuşi Constanţa, alături de Georgeta Nicolau şi Georgeta Radu. A realizat numeroase roluri memorabile (peste 100) în spectacolele Peştişorul de aur – 1956 (Baba), Micul Muck (rol titular), Elefănţelul curios (rol titular), Dulce ca sarea, Ariciul albastru (rol titular), Spărgătorul de nuci (Martha), Băiatul şi vântul (Hangiţa), O poveste oarecare (Dădaca),  Şoricelul şi păpuşa, Fata babei şi fata moşneagului etc. A mai realizat şi regia spectacolului Lie (în colaborare cu Georgeta Nicolau). S-a pensionat în 1976. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda,  Constanţa, 2001. [A.T.]

MOUSTACHE, Adriana [Andreea] – Studii: absolventă UNATC Păpuşi /Marionete în 2011. Face parte din Compania Passe partout, condusă de Dan Puric şi joacă în spectacole în trupe de teatru alternativ precum şi la Teatrul de Comedie din Bucuresti. Premiul „Sică Alexandrescu”, premiul special al juriului, pentru „Pământul”, după Moromeţii de Marin  Preda.

MUCENIC, Muşata – n. 1947. Studii: absolventă IATC Secţia Regie de Teatru, în 1972. Regizor de teatru dramatic. La Teatrul de Păpuşi din Oradea a facut regia spectacolului Hocus-pocus şi-o găleată, 1983. A montat la Teatrul de Păpuşi din Brăila în 1988 Tragedia regelui Otakar şi a prinţului Dalibor de George Călinescu. Ref. Teatrul nr. 6/1982

MUGUR, Val – renumit regizor de teatru dramatic, a pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Petroşani, pe când era angajat la Teatrul de Stat din Petroşani, spectacolul Iepurele şi motanul (1953).

MUGUR, Vlad – n. 22 iunie, 1927, București; d. 22 iulie, 2001, München. Studii: A absolvit Institutul de Teatru din București (clasa regie) ca șef de promoție în 1949. Cunoscut regizor artistic de teatru dramatic, cu o deosebit de frumoasă carieră internaţională. A colaborat cu Horia Davidescu la regia spectacolului Evantaiul de Goldoni pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Craiova în 1958. Ref. Contemporanul nr. 12/28 martie 1958. În 1965 devine directorul Teatrului Național din Cluj şi a activat în acest teatru până la Tezele din iulie ale lui Ceausescu, care instaurau un climat nefavorabil pentru arta (1971), când a decis să emigreze în Italia şi apoi în Germania.

MŰLLER, Christian – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

MŰLLER, Mathilde – artist păpuşar la Teatrul de Păpusi din Sibiu, secţia germană. A interpretat în 1954 în Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Taranovski; Escapada jucăriilor de V. Tinibulk, regia Radu Stanca, 1955, Teatrul de Păpuşi din Sibiu (mânuire şi interpretare). Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

MŰLLER, Sigrid – n. 10.10.1967, Sibiu, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu secţia germană între anii 1987-1990. A jucat în Poveste fără cuvinte de Marius Gâlea, 1988, regia Dan Hândoreanu, 1988. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

MUNTEAN, Ana – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

MUNTEAN, Marina – artist păpuşar la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, a jucat în Punguţa cu doi bani, regia Ioan Brancu, 2001. Prinţul fericit, regia Laszlo Vadas, 2011. Premiul colectiv pentru debut la Festivalul Gulliver, Galaţi 2001.

MUNTEANU, Aliona – n. 20 februarie 1984, satul Zaim, raionul Căuşeni,  Republica Moldova. Studii: Facultatea de Teatru George Enescu – Iaşi, 2003- 2004; UNATC Bucureşti, secţia Păpuşi/Marionete, 2004-2007. Certificat de  pedagogie în dans Universitatea UQAM din Montreal 2010-2012. Păpuşi şi  marionete în România: Zita, O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale;  Generalul Polcovnicov, păpuşa Arsenie din Love Story examen de licenta  2007, Igor din Pentru un balansoar trebuie să fii doi 2006-2007 etc.  Spectacole de păpuşi si marionete în Canada: păpuşa Arsenie, Love Story în Toronto 2007 şi în Montréal 2009; Les marionnettes, spectacol pentru copii, 2010, Montréal; Micuţa Irina şi prietenii săi, spectacol de păpuşi şi  marionete jucat în Montréal, Toronto, London, Kitchener, Hamilton şi Burlington 2010. Ora poveştilor, jucat la biblioteca din Montréal, în fiecare duminică din aprilie 2011, septembrie 2011, aprilie 2012 şi aprilie 2013; Le loup et les petits chevreaux (Capra cu trei iezi), spectacol de marionete şi muzică live, spectacol jucat la Place des Arts din Montréal,  2012, care se joacă şi în prezent. Capra cu trei iezi şi Capra cu 7  iezi  Montreal, Canada, 2012-2013 etc. A mai jucat şi în diverse spectacole de  teatru dramatic şi teatru-dans în tară şi în Canada. In Canada a jucat în spectacolele Qui est ce Ionesco (Cine este  acest Ionesco) regia Thérèse Perrault, Teatrul Effet V inc, Montréal, Canada,  2011-2013; Cenusăreasa – regia Irina Chircă, Montreal, Canada, 2012-2013; Multe roluri  în filme în România şi Canada (rolul principal în filmul Schimb valutar,  regia Nicolae Mărgineanu, 2008; roluri principale în scurt metrajele The  balcony affair, 2009; Obsession – regizor Călin Dărăbut 2012; Duplicated,  regia James Zapini 2012. Premii: 2006 – Dansez pentru tine, PRO TV, locul II. Premiul pentru interpretare feminină (Schimb valutar); Premiul pentru cea mai bună actrită, Festivalul de film TREBAS, Canada, 2013.

MUNTEANU, Constantin – n. 10. 08.1962, Solonţ – Bacău, d. 29.03.1999. Studii: Absolvent al Liceului de Arte Plastice Octav Băncilă din Iaşi, secţia sculptură. Intre 1984 şi 1994 sculptor de păpuşi la Teatrul de Animaţie Bacău, apoi pictor scenograf la Teatrul Bacovia Bacău. Spectacole: Cenuşăreasa, regia Radu Popovici, scenografia Mircea Nicolau. Chiriţa la Păpuşi, regia C. Brehnescu, Facerea lumii, regia Brânduşa Zaiţa Silvestru, Fabule pe portativ regia Corneliu Dobrescu, Muzicanţii veseli regie Dumitru Lazăr Fulga, Sânziana şi Pepelea, regia Doina Zotincă. [C.C.]

MUNTEANU, Corina – Studii: UNATC secţia Păpuşi-Marionete 2013. Rolul Ardeiul iute în In larg, după Slawomir Mrozek, regia Mihai Dumitrescu.

MUNTEANU, Gabi – n. 20 nov. 1971, Giurgiu. Actriţă, artist  păpuşar la Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu. A jucat în Capra cu trei iezi, regia Villi Nikolov Perveli, 2012.

MUNTEANU Jorj –  n. 7.03. 1930, Scorţeni-Bacău  –  d. 1992, Bacău. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău între 1954 si 1989. Roluri reprezentative: Ilior voinicu (Ilior voinicu), regia Mircea Radu Răţescu, Moş Martin Smeurilă (Artiştii pădurii ), regia Mircea Radu Răţescu, Capra (Capra cu trei iezi) regia  Matei Rabinovici, Argatul  ( De-ale lui Păcală), Fram (Fram-ursul polar), regia Petru Valter, Iepurele (Motanul încălţat), regia Mihai Doru Atanasiu, Vasilache (Marioara şi Vasilache) regia Radu Popovici, Paznicul (Cum poţi să dai de dracu), regia Petru Valter, Moşul (Punguţa cu doi bani), regia Petru Valter. Premiu de interpretare pentru rolul Moşul la Festivalul Ion Creangă ediţia I, Bacău,1974. [C.P.]

MUNTEANU, Maria – n. 8.06.1946, Oradea – Bihor. Compozitor. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Baia Mare.

MUNTEANU, Marian – n. 29.01.1940, Baia Mare. Talentat artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1957 – 1991. A făcut parte din prima echipa a acestui teatru. Ref. Teatrul nr. 3/1972 – Flinta si un cal rosu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu, rolul Flinta.

MUNTEANU, Petre – nume care apare eronat pe afişul spectacolului Drum de stele de la Sibiu, 1983, acesta fiind regizat de fapt de Mircea Petre Suciu, după cum afirma Nicolae Rodeanu în monografia sa, în care susţine că nu există o asemenea persoană în domeniul nostru.

MUNŢIU, Angela – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.

MURAFA, Micaela –  n. 15. 01. 1970, Bacău. Studii: Absolventă a Institutului de Arte Chişinău (Republica Moldova) – Facultatea Artă Teatrală, clasa prof. Victor Ştefaniuc – artist emerit, promoţia 1995. Între 1990 şi 1991 – artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău. 1993-1995 Teatrul municipal ”Guguţă” Chişinău, 1995 -1996 Teatrul particular ”Neghiniţă” Bacău. Din 1996 artist păpuşar la Teatrul pentru Copii şi Tineret ”Vasile Alecsandri” Bacău. Roluri reprezentative: Caliroe, Zulina (în Peripeţiile înfumuratului Diziraş), regia Laurenţiu Budău, Clarice (în Regele Cerb), regia Doina Zotincă, Zâna Codrului (în Sânziana şi Pepelea), regia Doina Zotincă, Romaniţa (în Dulce Impărat), regia Laurenţiu Budău. Spectacol-recital Ulciorul cu galbeni, regia Laurenţiu Budău. Premiul pentru debut la Gala internatională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani 1998 (recitalul – Ulciorul cu galbeni după Plautus).

MURARU [VIZITIU], Elisabeta [Eliza] – n. 9.02.1979. Artist păpuşar, Teatrul Arlechino din Braşov din 2003. Roluri în: Motanul incaltat, regia Valentin Dobrescu (rolurile Printesa, Iepurasul); Hansel şi Gretel, regia Stefan Dedu Farca (rolurile Mama, Murgila); Punguta cu doi bani (rolul Cocoşul); Scufita rosie, regia Valentin Dobrescu, rolul Mama; Croitoraşul cel viteaz, regia Cristian Pepino; Aladin si lampa fermecata, regia Geo Balint (rolurile Mama, Slujnica); Mica vrăjitoare, regia Liviu Steciuc, rolul principal; Povestiri de buzunar, regia Liviu Steciuc (rolurile Vulpea, Şoricelul, Veverita); Frumoasa din pădurea adormită, regia Liviu Steciuc; Frumoasa Rapunzel (regia Traian Săvinescu, 2012, rolul Damme Gothel).

MUREŞAN, Călin – n. Jibou, 31 august 1968. Studii: Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, secţia Actorie. Diverse cursuri de perfecţionare, work-shop-uri, etc. Din 1995 artist păpuşar, angajat al Teatrului de Păpuşi Puck. Roluri: Ursul în spectacolul Iepurilă, Varză Dulce, regia Aureliu Manea; Ţarul în spectacolul Emelian şi toba ca goală, regia Marin Aurelian; Regele, Pitici  în spectacolul Albă ca Zăpada, regia Alina Hiristea; Motanul, Corbul, Melcul în spectacolul Pinocchio, regia Alina Hiristea; Scara în spectacolul Stan Păţitu’, regia Bogdan Ulmu; Gulliver în spectacolul Gulliver, regia Bogdan Ulmu; Stan Bolovan în spectacolul Stan Bolovan, regia Maria Mierluţ; Tigrişorul şi Bufniţa  în spectacolul Ursuleţul Winnie Pooh, regia Kovacs Ildikó; Tăticuţul în spectacolul Tăticuţul are întotdeauna dreptate, regia Robert Raponija (Croaţia); Diavolul în spectacolul Pulcinella şi măgarul diavolului, regia Gaspare Nasuro (Italia); Pulcinella în spectacolele Vrăjitorul şi corbul şi Secretul magic, regia Mona Chirilă; Boierul, Moşneagul în spectalolul Punguţa cu doi bani, regia Decebal Marin; Regele-clown în spectacolul Ketanou (Incredibila poveste a regelui clown), regia Varga Ibolya. Diverse roluri în spectacolele: Trei prieteni de zăpadă, Cenuşăreasa, În ţara zmeilor cu creastă verde, Prinţul Fericit,  Magii, Inelul fermecat, Capra cu trei iezi, Crăiasa Zăpezii, Motanul Vrăjitoarei, Scufiţa Roşie etc.  Premii: Premiul de interpretare pentru rolul Stan Bolovan din spectacolul „Stan Bolovan”, regia Maria Mierluţ la Festivalul PUCK ANIMAFEST, Cluj-Napoca, 2004. Premiul pentru Prospeţimea evocării commediei dell’ arte pentru spectacolul Vrăjitorul şi corbul, după Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă la Festivalul Spectacole de colecţie – Bucuresti, 2006; Premiu colectiv pentru interpretare actoricească în spectacolul Dănilă Prepeleac, Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck”, Cluj Napoca, 2008; Premiul pentru valoarea profesională a omagiului la adresa teatrului cu măşti pentru spectacolul Secretul magic, Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck”, Cluj Napoca, 2011. In teatrul dramatic a jucat diverse roluri, cum ar fi Baronul în spectacolul Vicontele de Eugen Ionescu, regia Luminiţa Vălean în colaborare cu Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj Napoca. Colaborări cu Radio Cluj, TVR Cluj, Catedra de teatru Cluj-Napoca.

MUSCALU, Cristina Ionela – [Gina] – Studii: Liceul, secţia Istorie-Stiinte sociale 1992-1996; studii de canto. Artist păpuşar, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Aşchiuţă” – Piteşti din 2007. Roluri în spectacolele: Pe planeta Mură-n gură; Legenda lacului învârtită; Lădiţa fermecată; Prinţesa vrăjită; Hotarul basmelor; Căutăm vedete; Cartea cu poveşti; Isprăvile lui Păcală; Lupul în Jobenul magic; Scufiţa Roşie de Carmen Călin după Fraţii Grimm;  Aşchiuţă în poveşti de Aurelia Floroiu, regia   Florin Dumitru, 2013.

MUSCALU, Ştefan Paul – scenograf, Teatrul de Păpuşi Aşchiuţă din Piteşti. Şcoala din pădure de G. Landau – 1958, regia Aurel Anchidin. Ref. Teatrul nr. 4/1958;

MUSCANU, George – n. 9.06.1919, Gary – Indiana, SUA. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov 1958-1960.

MUŞAT, Şerban – fost artilerist de la care G. Dem. Teodorescu, culege spre sfirşitul secolului al 19-lea (1883) un text al jocului de păpuşi, de la el şi de la bucătarul Nae Roman, locuitori ai unei mahalale bucureştene. Este de presupus ca aceştia, ştiind textul, şi jucau în spectacol, deci erau artişti păpuşari.

MUŞATESCU, Lizica – Dramaturg. Este autoarea piesei Micii muşchetari, foarte mult jucată în diferite teatre de păpuşi în anii 1970. A mai scris şi Voinicii din Deltă.