A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
LABADI, Eva [MEGYES] – LABADI MEGYES, Eva – n. 20 octombrie 1967, Timișoara. Studii: 1986 Liceul de Matematica si Fizica nr. 2, secţia Filologie Timișoara. 1990 Specializare “Istoria și teatrul de păpuși“ Delphi-Grecia. 1992 Specializare în “Teatru european Babel 2000” –Bruxelles Belgia. 1994; 1995; 1996; 1997 Specializare în “Teatru japonez Bunraku”, Budapesta. 1994, 1995, 1997 Scoala de Teatru de Păpuși “Ptam-Nesam”, Sibiu. 1997-2001 Universitatea de Vest, Facultatea de Muzică Specializarea, Artele Spectacolului, Actorie, Timișoara. 2002-2004 Masterat “Regie“, UNATC Bucuresti, 2006 Absolvent “Management în cultura”- Kitchener Canada. 2009-… “Managementul Resurselor Culturale” Universitatea de Vest Timisoara. 1986-1997 artist păpusar la Teatrul de Păpuși, Timișoara. 1995, 19976, 2004, 2007 Regizor Slovenia, Lendava « Teatrul Pupilla ». 2002-2006 Regizor la Teatrul Maghiar de Stat Timisoara, 2006-2007 Actor la Multicultural Space Theater, Kitchener, Ontario, Canada. 2001-2010 Manager și Regizor, Asociaţia NoN profit Puppet Mania, si realizator Radio TM. Din 2011 Manager și regizor la Teatrul de păpuși Merlin Timișoara. Activitate pedagogică: Profesor invitat Queen’s University, Kingston, Ontario, Canada 2006; lector universitar, Universitatea de Vest, Facultatea de Muzică, Secția Arta Actorului de Dramă, Timişoara 2001 – 2004- specialitatea Pantomima. Activitate TV- Radio: Realizarea Emisiunii pentru copii “Piticul cel Urât“ TV. Timișoara 1992-2004. Realizarea emisiunii pentru copii “Piti Show“ Radio Timișoara din 1992. Membru Ontario Puppet Association, Canada. Asociația Timișoara Capitală Culturală 2020. membru UNIMA România; membru Asociaţia culturală Prietenii lui Ioona Rauschan, Timișoara. Regie: Aladdin și lampa fermecată, Teatrul Merlin Timișoara 2012; Eu și Săgeată – după fabula muzicală Oblio – Teatrul Merlin 2012; Luceafărul – Teatrul Merlin Timișoara – 2012; Eu și Grinch – spectacol de stradă – Primăria Timișoara – 2011; Visul lui Burattino – deschidere Teatrul Merlin – teatru de stradă 2011; Fantasy spectacol cu măști pe muzica lui Chopin 2010; Mowgli spectacol de animație susținut de către Fundația culturală “Prietenii lui Ioona Rauschan” 2010; Cenușăreasa – Proiect European multi lingvistic ‘Picco Lingo’ Timișoara 2010; Vrăjitorul din Oz musical, Teatrul German de Stat Timișoara 2009; Pisica în balon – fantezie – musical, Proiect Primărie Timișoara 2009; “Punct de vedere” Oblio – Proiect European Timişoara 2008; Vine Moş Crăciun– Art Club Timisoara 2008; Punguţa cu doi bani – Teatrul Pupilla Lendava, Slovenia, 2007; Prinţul Strop de rouă – Teatrul Maghiar de Stat, Timişoara, 2007; Poveste indiană – Teatrul de păpuși Waterloo, Ontario, Canada, 2006; Pierro la Toronto – Kitchener, Ontario, Canada, 2006; Nasterea lui Isus – Biserica Romano-Catolică, Timișoara, 2005; Lebedele sălbatice – spectacol de stradă, Timişoara, 2005; Csipike piticul urias – Teatrul Maghiar de Stat, Timişoara, 2004; Povestea Prinţului – Lendava, Slovenia, 2004; Mateiaş Gâscarul – Teatrul Maghiar de Stat, Timişoara, 2003; Poveste, poveste, vis – Teatrul Maghiar de Stat, Timişoara, 2002; Prâslea cel voinic – Teatrul Maghiar de Stat, Timişoara, 2002; Sărbătoarea clovnilor – Teatrul “PUCK & CO”, Timişoara, 2001; Micul prinţ – după Saint-Exupery, Centrul Cultural Francez, Timişoara, 1999; Pierrot – spectacol pantomimă-păpuşi, 1999; Eva şi Piticul cel urât – serial emisiuni TV pentru copii, 1992-1998; Naştere, viată, moarte – spectacol de pantomimă, 1998; Johannes Faustus – Teatrul German de Stat, Timişoara, 1998; Don Cristobal după F. G. Lorca, recital, 1997; Vasilache si Marioara, Teatrul de Păpuși Timișoara, 1997; Dănilă Prepeleac – Teatrul Pupilla Lendava, Slovenia, 1996; Ca să faci portretul unei păsări – după Jacques Prevert, Teatrul de Păpuși Timisoara, 1996; Lumini şi fotografii – Teatrul Pupilla Lendava, Slovenia, 1995; Izvorul laptelui fermecat – poveste orientală, Teatrul de Păpuși Timișoara, 1995. Premii: 1998 Premiul pentru regie, spectacolul “Naștere, Viață, Moarte“ – Sárospatak, Ungaria; 1998 Premiul pentru “Cea mai bună emisiune TV pentru copii“ – TV Analog; 1997 Premiul pentru regie, spectacolul “Don Cristobal“ – Budapesta, Ungaria; Premiul de popularitate la Festivalul de Teatru de Păpuşi de la Barospatak – Ungaria pentru recitalul Naştere, viaţă, moarte 1991. Premiul de debut în regie la Festivalul Guliver –Galaţi (1995), Izvorul laptelui fermecat. Manager Teatrul Merlin Timișoara. [C. Pop] [D.C.]
LACZKA, Zsusza v. BALLO Zsuszana
LACZÓ Zoltán Vince [VINCE este numele de artist] – n. 25 oct. 1964, Győr, Ungaria. Compozitor maghiar de muzică de teatru şi film, teoretician, muzician de jazz etc. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Oradea, Samy, purceluşul de porţelan (2008, text şi regie Urbán Gyula de la Teatrul de Păpuşi din Debrecen, Ungaria).
LAKATOS, Zentania – v. LUPŞE
LAMBA, Aura – n. 1.01. 1978, Piteşti. Artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Maestru: Nicolae Bănică. Roluri: Leul (Răzbunarea animalelor), Cocoşul (Punguţa cu doi bani), Tomberon (Poveste cu lustru), Împărăteasa (Războiul lingurilor), Copacul (O călătorie neobişnuită), Vulpea (Hai la ceaiul din pădure), Căţelul (Aventură în savană), Şarpele (Spiriduşul poznaş), Albă ca zăpada (Nu prea Albă ca zăpada şi Motanul descălţat).
LAMIAN, Aurelia – v. LAURIAN, Aurelia [eroare de tipar probabil]
LANDEN, Arnold – n. 18.05.38, Aachen (Germania). Studii: Academia de Artă din Düsseldorf (profesori Gerhard Hoehme, Karl Otto Goetz, Josef Beuys). Scenograf, regizor, profesor. Din 1967 începe să facă spectacole de teatru de păpuşi în Germania. 1994-1995 profesor invitat la UA George Enescu din Iaşi, secţia Păpuşi/Marionete. Intre anii 1999-2000 conduce Centrul Cultural Goethe din Iaşi. Scenografie: Ramayana, Teatrul Gulliver Galaţi (regia Ana Vlădescu-Aron). Faust de Goethe (la Centrul Cultural Goethe din Iaşi).
LANDMAN, Aurelia – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. A jucat în Cinci săptămâni în balon, regia Horia Davidescu, 1960. In 1961 a jucat în filmul Soldati fără uniformă. Ref. Cinci săptămâni în balon, revista Teatrul nr. 2/1960.
LANSTYÁK Ildikó ─ n. 31 ian. 1993, Dunajská Streda, Slovacia. Studii: Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teatru și Televiziune, Actorie, Cluj Napoca (2016). Artist păpușar la Teatrului de Păpuși Puck, Cluj-Napoca, secția maghiară, din 2016. Roluri în Teatrul de Păpuși Puck: Robert, Tigrul, Iepurașul în Ursuleţul Winnie Pooh de la A. A. Milne, regia Kovács Ildikó, premiera în 2001. Haiduc, Öcsike și Szende Viola în Dacă aș fi Matia Corvin, regia Urmánczi Jenő, 2016; Barbie-Bori-Bari în Cadou, regia Vadas László, 2016; Veveriță, Doica în La porunca știucii regizor Balló Zoltán, Varga Ibolya, 2017. Zână, Júlia în spectacolul Eu sunt Pinocchio după Carlo Collodi, regia Călin Mocanu, 2017. [D.V.]
LÁSZLÓ Réka ─ n. 23 ian. 1992, Miercurea Ciuc Studii: Liceul Teoretic „Márton Áron”, Miercurea Ciuc (2010); Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teatru și Televiziune, Actorie, Cluj-Napoca (2013). Artist păpușar la Teatrului de Păpuși Puck, Cluj-Napoca, secția maghiară, din 2015. Roluri în Teatrul de Păpuși Puck: Vrăjitoara în Sărmanul Johnny și Arnika de Lázár Ervin, regia Varga Ibolya 2015; Clown, Păpușar în Mimorózart, regia Palocsay Kisó Kata, 2015; Iepurele în Cipi de Fodor Sándor, regia Varga Ibolya, 2016; Bufonul Tibrili, Lacika în spectacolul Dacă aș fi Matia Corvin, regia Urmánczi Jenő, 2016; Fetiță în Cadou, regia Vadas László, 2016; Pinocchio în spectacolul Eu sunt Pinocchio după Carlo Collodi, regia Călin Mocanu, 2017. [D.V.]
LÁSZLÓFFY Zsolt – Studii: Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1996; 2008, Doctor în Arte, Compoziţie, Universitatea de Muzică „Liszt Ferenc”, Budapesta. Compozitor, dirijor, conferenţiar universitar. A colaborat mult cu Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca, unde a făcut muzica spectacolelor: Plum-Plum regia Varga Ibolya, 1999; Sărmanul Johnny şi Arnika / Szegény Dzsoni Es Arnika (regia Varga Ibolya); Hänsel şi Gretel (regia Varga Ibolya); Ursuleţul Winnie Pooh; Muzicanţii din Bremen (regia Traian Savinescu); la Teatrul Tamási Áron din Sfântu-Gheorghe: Szegény ördög / Sărmanul diavol, regia Varga Ibolya. A colaborat şi cu Teatrul Ariel Târgu-Mureş.
LAŞOC, Edi – scenograf la Teatrul de Animaţie Bacău, colaborează cu Liliana Laşoc (v. mai jos art. LAŞOC, Liliana). Premiul pentru scenografie, acordat lui Edi si Liliana Laşoc la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi si Marionete, Puck, Cluj, 2008, Dumbrava minunată, regia Oana Leahu. Premiul pentru Cea mai bună scenografie la spectacolul Neghiniţă – festivalul internaţional Gulliver, Galaţi 2005; Premiul I – Cel mai bun spectacol Ivan Turbincă – Botoşani 2002. Nominalizare pentru scenografia la Pinocchio – Galaţi 2003. Menţiune pentru scenografia spectacolului Motanul încălţat, după Charles Perrault, regia Laurentiu Budău, la Festivalul “Gulliver”, Galaţi, 2007. Premiul pentru scenografie, acordat lui Edi şi Liliana Laşoc la Festivalul Internaţional al Teatrelor de păpuşi şi marionete, Puck, Cluj, 2008, Dumbrava minunată.
LAŞOC, Liliana – n. 25.07.1957, Bacău. Studii: Absolventă a Liceului de Artă George Apostu Bacău. Din 1996 sculptor păpuşi şi scenograf la Teatrul de Animaţie Bacău. Spectacole: sculptura: Sânziana şi Pepelea, regia Doina Zotincă, Regele Cerb, regia Doina Zotincă, scenografia Dan Toader, Peripeţiile înfumuratului Diziraş, regia Laurenţiu Budău, scenografia Vladimir Kantor, Dulce Împărat, regia Laurenţiu Budău, scenografia Cristina Ciobanu, Ulciorul cu galbeni, regia Laurenţiu Budău, scenografia Eugen Stoian, De-ale lumii cu Marioara şi Vasilache regia Corneliu Dobrescu, scenografia Eugen Stoian, Oraşul mincinoşilor, regia Geo Balint, scenografia Cristina Ciobanu. Scenografie: Rătuşca cea urâtă, regia Laurentiu Budău; Treiul lui Martinel, regia Laurentiu Budău, Ivan Turbincă, regia Laurentiu Budău, Pinocchio, regia Laurentiu Budău, Jack şi vrejul de fasole, regia Laurentiu Budău, Vrăjitorul din Oz, regia Laurentiu Budău; Făt-Frumos şi vrăjitoarea, regia Nicolae Roşioru, Fata babei şi fata moşului, regia Valentin Dobrescu; Fetiţa cu chibrituri, regia Sorina Moian, Neghiniţă, regia Gheorghe Balint; Motanul încălţat, regia Laurenţiu Budău; Dumbrava minunată, regia Oana Leahu, Serenadă pentru Cervantes, regia Laurendiu Budău, Teatrul de Animaţie Bacău. Premiul pentru Cea mai bună scenografie la spectacolul Neghiniţă – festivalul internaţional Gulliver, Galati 2005; Premiul I – Cel mai bun spectacol Ivan Turbincă – Botoşani 2002. Nominalizare pentru scenografia la Pinocchio – Galaţi 2003. Menţiune pentru scenografia spectacolului Motanul încălţat, după Charles Perrault, regia Laurentiu Budău, la Festivalul “Gulliver”, Galaţi, 2007. Premiul pentru scenografie, acordat lui Edi şi Liliana Laşoc la Festivalul Internaţional al Teatrelor de păpuşi şi marionete, Puck, Cluj, 2008, Dumbrava minunată. [C.C.]
LAURIAN, Aurelia – n. 27.04.1925. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1957-1975. Roluri interpretate în spectacolele: Cei cinci chinezi, Pitac şi Pităcel, Harap Alb, Pui de om, Punguţa cu doi bani, Cine va păzi clopoţeii?, Povestea porcului (regia Francisca Simionescu, 1961). Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960, unde apare cu numele greşit, Aurelia Lamian]; B. Mitiţă, Povestea porcului – cronica, in Crişana, mai 1961; Ursuleţul Rim-Cim-Cim, Teatrul de Păpuşi din Oradea, regia Francisca Simionescu, scenografia Bolony Wilhelm, revista Teatrul nr. 1/1975
LAZAROVICI, Rodica – n. 7 .09.1931, Brăila. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Baia Mare între anii 1963 – 1990. A jucat în Flinta şi un cal roşu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu, elogiată pentru rolul Ana Văduva în revista Teatrul. Ref. Teatrul nr. 3/1972 – Flinta şi un cal roşu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu.
LAZĂR-FULGA, Dumitru – 01.09.1951, Ineu, judetul Arad. Studii: 1987 – Absolvent IATC Bucureşti, Secţia Regie Teatru, Film. Ca regizor a pus în scenă Muzicanţii veseli la Teatrul de Animaţie din Bacău [azi Teatrul Vasile Alecsandri].
LĂZĂRESCU, Ruxandra – n. 3.08.1976, Şomcuţa Mare – Maramureş. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare din 1996. Făt Frumos cel mofturos şi un zmeu întors pe dos de Ludmila Doicu, regia Mihai Păun, Amintiri din copilărie, regia Cornel Mititelu; Capra cu trei iezi, regia Aristotel Apostol; Domnul de ciocolată de Sînziana Popescu, regia Oana Leahu, 2013 (la care a realizat si coregrafia).
LĂZUREANU, M. – pseudonimul scriitorului Mircea BRADU care a scris mai multe piese pentru Teatrul de Păpuşi din Oradea sub acest nume.
LEAC, Cecilia – n. 27.07.1967, Săcele, Jud. Braşov. Studii: perfecţionare Timişoara 1994-1995. Artist păpuşar la Teatrul Arlechino din Braşov din 1993.
LEAHU, Oana, n. 18.09.1969, Oneşti. Studii: 1984- 1988: Liceul Pedagogic „Ştefan cel Mare”, Bacău, profil pedagogic; 1990-1995 : Academia de Artă Teatrală Tîrgu -Mureş, facultatea regie de teatru; 2008 – doctor în domeniul teatru (UNATC – Bucureşti); teza: „Metafora teatrală; specificitate în teatrul de animaţie comparativ cu teatrul dramatic”. Regizor, scenarist. Profesor la Universitatea de Arte Tg. Mureş, secţia Teatru de păpuşi din 1995, din octombrie 2011 – decan al Facultăţii de Arte în limba română din cadrul UAT Tg. Mureş; martie 2010 – octombrie 2011 – decan Facultatea de Teatru a UAT Tg. Mureş; 2009 – şeful Catedrei de Artele spectacolului (SR) şi al Secţiei Române a UAT Tg. Mureş; 2005-2010 – regizor artistic în cadrul Teatrului pentru copii şi tineret „Ariel” din Tîrgu – Mureş; 2002-2010 – regizor artistic al Teatrului de Păpuşi „Prichindel” Alba Iulia. Membru în staff-ul de organizare a unor festivaluri de teatru şi conferinţe internaţionale de studii teatrale (ex. Festivalul „Poveşti pentru copii şi oameni mari” Alba Iulia, Festivalul „La Strada” Sibiu, conferinţele organizate de Centrul de Studii Teatrale al U.A.T. Tîrgu – Mureş. A realizat numeroase spectacole de teatru de animaţie ca regizor şi autor dramatic. 2012 – Farsele iubirii, după J. Varriot, regia, Teatrul Gong, Sibiu; 2011 – Hänsel şi Gretel, scenariul şi regia, Teatru Gong, Sibiu (spectacole în limba română şi germană); 2011 – Crăiasa zăpezii, după H.C.Andersen, Teatrul Gong Sibiu; 2011 – Aladin şi lampa fermecată, Teatrul de Marionete, Arad şi UAT Tg. Mureş; 2010 – Cartea junglei dupa R. Kypling, Teatrul pentru Copii si Tineret Luceafarul, Iaşi 2010 – Poveştile caravanei – Aladin şi lampa fermecată, Teatrul Ariel Tg. Mureş; 2010 – Alba ca zăpada la Teatrul Harlequin, Eger, Ungaria; 2010 – Mica sirenă Teatrul Prichindel Alba Iulia 2009, Albă ca zăpada (Hofeherke), la secţia maghiara a Teatrului Ariel Târgu-Mureş; 2009 – Elefanţelul curios de Nina Cassian, regie Teatrul Prichindel Alba Iulia; 2009 – Prinţul fericit după Oscar Wilde, UAT Târgu-Mureş; 2008- Dumbrava minunată după Mihail Sadoveanu la Teatrul Bacovia- Bacău, secţia teatru de animaţie; 2008 – Misterioasa aventură după Antoine de Saint-Exupery (în limba maghiară) în cadrul Teatrului STUDIO al Universităţii de Artă Teatrală Tg. Mureş; 2007- O mie şi una de nopţi- Aladin şi lampa fermecată la Teatrul de Marionete Arad – primul proiect de marionete la fire lungi din Ardeal după 1990; 2007 – Ninigra şi Aligru (adaptare scenică după Nina Cassian) – Teatrul Ariel Tg. Mureş; 2006 – Vrăjitorul din Oz după Frank Baumm (scenariul şi regia) – Teatrul Prichindel, Alba Iulia. 2006 – Califul barză după Wilhelm Hauff – Teatrul Ariel, Tg. Mureş ; 2006 – Cenuşăreasa după Charles Perrault şi fraţii Grimm Teatrul Ariel, Tg. Mureş, secţia maghiară; 2005 – Frumoasa adormită după Charles Perrault – Teatrul Prichindel, Alba Iulia; 2005 – Farsele iubirii (după farse populare medievale franceze), Teatrul GONG Sibiu; 2004 – Crăiasa zăpezii după H. C. Andersen – Teatrul GONG Sibiu; 2003 – D’ale lui Păcală, Prinţul fermecat, Cei trei purceluşi – Teatrul Prichindel, Alba Iulia; 2002 – Zâna din portocală – Teatrul Prichindel, Alba Iulia; 2001 – Poveste chinezească de Ana Ripka-Rus – Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandri; 2000 – Misterioasa aventură după A. de Saint Exupery Teatrul Prichindel Alba Iulia; Cartea junglei (Luceafarul, Iaşi, 2010). Premiul pentru regie şi combinarea sistemelor de animaţie – Festivalul Internaţional de Teatru de Animaţie, Praga, 2011; Premiul Tinereţea basmului clasic – Festivalul Internaţional de Teatru de Păpuşi şi Marionete Puck, Cluj-Napoca, 2009. Premiul pentru alegere repertorială la Festivalul Guliver Galaţi, 2002, pentru spectacolul “Poveste chinezească” de Ana Ripka-Rus realizat la Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandri, Bacău; Premiul pentru debut în regia de teatru de animaţie la Festivalul Guliver, Galaţi, 2000 pentru spectacolul Misterioasa aventură după A. de Saint Exupery (scenariul şi regia) realizat la Teatrul Prichindel Alba Iulia. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012.
LECCA-GOREA, Mihaela – n. 6.06.1974. Studii: Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale” Bucureşti (Şef Promoţie), profesori Brânduşa Zaiţa Silvestru, Dorina Tănăsescu, Cristian Pepino, Actorie: Mircea Rusu (anul I), Alexandru Lazăr, asistent universitar Marius Gâlea. Universitatea Hyperion – filiala Galaţi, clasa prof. Stelian Stancu – Cici Caraman (2 ani). Şcoala de Arte – secţia Actorie, clasa prof. Grig Dristaru (2 ani). 1993 – 1995. Actor colaborator la Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galaţi. 1996 – 1998 – actriţă şi artist păpuşar la Teatrul Gulliver Galaţi. 2001 – Muck cel mic de Wilhelm Hauff, regia Cristian Pepino, Teatrul “Ţăndărică” Bucureşti. Sinucidere din dragoste de Chikamatsu Monzaemon, examen regie Cristina Chirvasie, spectacol bunraku, clasa prof. Cătălina Buzoianu. Din 2004 actor angajat al Teatrului Dramatic “Fani Tardini” Galaţi. 1999 – spectacole cu păpuşi pentru promovarea produsului “Petit Danone”; 2000 – momente cu păpuşi tip muppets în show-uri TV ale grupului “Divertis” – Antena 1. Premii: 2001 – Premiul pentru interpretare muzicală şi Premiul pentru Artă Dramatică, în cadrul emisiunii-concurs “Bravo Bravissimo” – TVR 1. 2002 – Premiul de Interpretare (“Creaţie în teatrul de animaţie”) pentru rolul Omul de tinichea din Vrăjitorul din Oz de Frank Baum, regia Cristian Pepino (Studioul Casandra). Participări la festivaluri in timpul facultătii: 1999, 2000, 2001 – Festivalul Teatrelor de Păpuşi GULLIVER Galaţi; 1999, 2000, 2001 – Întâlnirea Internaţională a Şcolilor de Teatru de la Buşteni / Sinaia, organizată de catedra UNESCO; 2002 – Festivalul Internaţional de Teatru “Sărbătoarea păpuşilor”, Craiova.
LEFTER, Adrian – n. 29.08.1980, Braşov. Studii: (1999-2000) – Curs de specializare în meseria de bucătar; (2000-2003) Şcoala de Arte Braşov – secţia Teatru – Specializarea: actorie. 2004-2008 – UNATC I. L. Caragiale, Bucureşti -“Arta actorului mânuitor păpuşi şi marionete”. Workshop-uri: 2008 – Clinic Clown -training Olanda; 2006 – “Drum For Peace” Danemarca; teatru-dans. Artist păpuşar, colaborator la Teatrul Tăndărică, roluri în: Uriaşul cel bun şi prietenos (Uriaşul) regia Ioan Brancu, Albă ca Zăpada (Valetul; Piticul Şef) regia Cristian Pepino, Mica Sirenă (Bunica, Prim-ministru Gunar) regia Gabriel Apostol; Tom Degetel (Bufniţa, Văcuţa, Bucătarul) regia Daniel Stanciu, Cei trei purceluşi (Scroafa) regia Sandu Mihai Gruia. 2006-2007: Fest. “D.O.T.” Braşov – Trainer; 2005: Puck Animafest, Cluj Napoca, participare cu spectacolul Scufiţa roşie, 2005: Festivalul Gulliver Galaţi – participare cu spectacolul Scufiţa roşie; 2005: Festivalul aniversar “100 de ani Andersen” – Polonia: teatru de păpuşi şi marionete; 2005: Fest. “JoyFest.” Braşov – performace/ one man show.
LEFTER, Maria – constructor păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Constanţa.
LÉLEK Sándor-Tibor – n. 19. 05.1971, Oradea. Artist păpuşar la secţia Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– Trupa Liliput din 1993. Roluri realizate în spectacolele: Micul Muck, Galoşul fermecat, Elefănţelul curios, Prinţ şi cersetor, Visul unei nopţi de vară (rolul Lysander), Tüzálló Pál, Cenuşăreasa, Trei iezi cântăreţi, Şoriceilor le place caşcavalul, Vrăjitorul din Oz (rolul Omul de tinichea), Năzdrăvanul Peti (rolul Endre),1999; Gâlceava din casa răţuştelor (Vulpea), 2000; Kinizsi Pál (Regele), 2007; Romeo şi Julieta (rolurile Tybald, Paris), 2007; Albă ca Zăpada, 2008; Cerbul fermecat din stele (Magyar), 2008; Tâlharii din Kardemomme (adaptare şi regie), 2011. În perioada 2004-2011 a fost şef de secţie al Tupei „Lilliput” a Teatrului „Arcadia”.
LENGYEL Pál – …d. 2012. Actor, regizor din Ungaria, director al Teatrului de Păpuşi din Egert. A pus în scenă în 2011 Prinţul Garoafă, scenariul Berta Maria, după Elek Benedek, la Teatrul „Ariel” Târgu Mureș.
LENKEFI Zoltán – scenografia – Lădiţa fermecată a lui Vitéz László de Kemény Henrik– Teatrul de Păpuşi „Cimborak” – Sf. Gheorghe.
LENKISCH, Florentina [născută STĂNESCU, METEUŞAN; eroare de tipar Mateusanu] – n. 3.09.1930, Craiova – d. 30.12.1991, Nürenberg, Germania. Studii: Absolventă a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică Cornetti, Craiova, în 1949. Intre anii 1950-1953 este artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. Intre anii 1953-1955 artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi al Armatei, Bucureşti (director si regizor Claudiu Cristescu). Între anii 1956-1979 este artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică unde a realizat numeroase roluri (în Ala-bala–portocala – 1959, Şoricelul şi păpuşa, Ileana Sânziana, Iarmarocul piticului Clip, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal etc.). Va mai colabora cu acest teatru şi după pensionare, între 1979-1986. “…Acele nuante infinitezimale cu care se cutremura de emoţie, de dragoste şi de spaimă cocheta Aligru, pe care a însufleţit-o cu mişcări fascinante Florentina Lenkisch…” spunea Valeria Ducea. În 1987 emigrează în Germania împreună cu familia. Ref. Teatrul nr. 10/1959 [Ala bala portocala, rolurile Fips, Ursul etc.]; Cea mai frumoasă stea de Irina Opran, Ţăndarică, 1962. Ref. revista Teatrul nr. 2/1062. Teatrul nr. 10/1971; Teatrul nr. 11/1972; Teatrul nr. 6/1973; referiri elogioase in revista Teatrul nr. 11/1973; Fata babei şi fata moşneagului, (rolul Fata moşneagului ) in revista Teatrul, nr. 2/1977. [C.P.]
LENKISCH, Ştefan – n. 14.10.1930, Vatra Dornei – d. 22. 02.1991, Nürenberg (Germania). Studii: a absolvit secţia Regie de Teatru a IATC Bucureşti în 1953. Regizor artistic de seamă în domeniul teatrului de animaţie, pedagog eminent. Teatrul Tăndărică datorează multe din succesele sale acestui regizor. Din 1952 şi până în 1987 când a emigrat în Germania el a pus în scenă spectacole memorabile (89 de producţii), cele mai multe la Teatrul Ţăndărică. A colaborat mult şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa. În 1973 a realizat împreună cu scenograful Mircea Nicolau un serial la Televiziunea Suedeză. A realizat 25 de producţii de televiziune în România, Suedia, Belgia, Ungaria şi a mai pus în scenă la Cairo şi Aarhus (Danemarca). În 1965 i s-a decernat Premiul I şi Medalia de Aur la Festivalul Internaţional de la Bucureşti (Amnarul). Spectacole de referinţă: Străjerul mării (1955), Alfabet împărat (1962), Drumul piperului (Magellan) – 1963; Elefănţelul curios (1963); Eu şi materia moartă (în colaborare cu Margareta Niculescu, 1964), Amnarul (1965 – Premiul I la Festivalul de la Bucureşti); Cabaret-issimo (1969, împreună cu Margareta Niculescu); Bu Ali (1971); Peter Pan (1971), Petrică şi Lupul (Prokofiev, 1975); Tigrişorul Petre (1966), Vrăjitorul din Oz (1968), Şoricelul şi păpuşa (1968), Cabaretissimo (în colaborare cu Margareta Niculescu, 1969), Răi şi nătărăi (Max şi Moritz) – 1972; Povestea timpului pierdut (1973); Fraţii Criş (1977); Don Quichotte (1979); Boroboaţă (1980); Amnarul (1986). În perioada 1961-1967 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice Bucureşti, secţia scenografie, unde preda un curs despre teoria spaţiului scenic, în 1969 susţinea un curs la Academia de Teatru din Berlin, iar în 1973 un curs de estetică a teatrului de măşti şi păpuşi la Universitatea din Cairo. Regizor remarcabil, om de o vastă cultură, a avut o contribuţie deosebită nu numai la formarea unui concept estetic modern al Teatrului Ţăndărică dar şi la educarea tinerelor generaţii de artişti. După opinia sa, teatrul de animaţie cere un stil de joc ”brechtian”, distanţat. Despre el, Nina Cassian spunea: “…Inteligenţa lui, umorul, sensibilitatea lui creatoare colorau dialogul nostru. Amestec de bonomie şi rigoare, un adevărat filosof umanist, Stefan Lenkisch învia păpuşile şi ridica valoarea textului la cota realei şi cordialei comunicări.“ Iar marele păpuşar Valeriu Simion îl caracteriza astfel: “… Stefan Lenkish a adus în teatru o regie înnoitoare, promovând în acest sens cele mai variate şi relevante tehnici scenice; el a inventat propriile sale forme şi modalităţi de expresie scenică. Stefan Lenkisch a dăruit teatrului românesc o nouă artă scenică, modernă în sensul cel mai profund al cuvântului. Stefan Lenkisch a fost „creierul“ multor spectacole, el a dat o altă, o nouă direcţie – caracterizată prin înalt profesionalism, simplitate şi rafinament – teatrului de animaţie…“ Ref. Teatrul nr. 9/1959 [Ispravile lui Heracle]; revista Teatrul nr. 3/1961, Doctorul Aumadoare Ţăndărică; Miu Cobiu, revista Teatrul nr 3/1970; Teatrul nr. 1/1964, Elefantelul curios; Teatrul nr. 9/1965, 7-8/1983. Fata babei şi fata moşneagului, in revista Teatrul, nr. 2/1977; Teatrul nr. 6/1979 [portret de Sanda Diaconescu]; Don Quijote dupa Cervantes, de Stefan Lenkisch, Mioara Buescu şi Iosif Malou, in Teatrul nr. 10/1979; Nică fără frică de Nina Cassian Teatrul, nr. 7-8/1983; Teatrul azi 1-2/1991, biografie, Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]
LEONTE, Claudiu – n. 1976, Tulcea. Studii: Absolvent UNATC, secţia Păpuşi/Marionete, promoţia 1999. Profesori: Dorina Tănăsescu, Brânduşa Zaiţa Silvestru, Gina Nicolae, Mihai Gruia Sandu. Roluri licenţă în Făt-Frumos din lacrimă, regia Cristian Pepino, Studioul Casandra, 1999. A lucrat apoi în publicitate.
LEONTE, Denise – [STĂNESCU] – n. 1976, Bucureşti. Studii: Absolventă UNATC, secţia Păpuşi/Marionete, promoţia 1999. Profesori: Dorina Tănăsescu, Brânduşa Zaiţa Silvestru, Gina Nicolae, Mihai Gruia Sandu. Roluri licenţă în Făt-Frumos din lacrimă, regia Cristian Pepino, Studioul Casandra, 1999. A lucrat apoi în domeniul publicităţii.
LEONTE, Ibica – n. 25 06.1957, Zamoştea, Suceava. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC în teatrul de păpuşi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani din 1979. A jucat în numeroase spectacole dintre care amintim: Trenuleţul mult visat, regia Natalia Dănăilă, 1983; Punguţa cu doi bani după Ion Creangă, regia Valentin Dobrescu, rolul Găinuşa; Muzicanţii din Bremen, regia Valentin Dobrescu; Tom Degeţel, regia Valentin Dobrescu, 2010; Iedul cu trei capre după Octavian Pancu Iaşi, dramatizarea, regia, scenografia Valentin Dobrescu, rolul Capra Bunica; Domnul Poveste (regia Valentin Dobrescu); Ghemotoacele şmechere de Liviu Steciuc, după Dumitru Toma regia Liviu Steciuc; Muc cel mic, regia Marius Rogojinschi, Cei trei purcelusi, text si regie Valentin Dobrescu, Motanul încălţat, regia Valentin Dobrescu, Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte, scenariul si regia Marius Rogojinschi; Dragonul vesel, Făt Frumos din lacrimă, Eliberarea zeiţei, Pescarul şi sirena, Povestiri de buzunar, Muzicanţii din Bremen, Luceafărul, Cenuşăreasa, Sarea în bucate, Dragostea celor trei portocale, Jurnalul lui Apolodor, Anotimpuri (coautor regie şi scenariu) Fantezie de jazz, regia Marius Rogojinschi. Ref. Teatrul nr. 12/1983, Trenuleţul mult visat, regia Natalia Dănăilă; Paul Cornel Chitic, Teatrul de Păpuşi Vasilache Botoşani- Muzicanţii din Bremen, in Teatrul nr. 6/1986 [regia, scenografia, construcţia păpusilor – Valentin Dobrescu; cu Victor Luca si Ibica Leonte]
LEONTE, Mihai – n. 1929. Actor. Regizor la Teatrul de Păpuşi din Cluj între anii 1954-1958. A pus în scenă: A bűvös kéz / Mâna fermecată, după Karinthy Frigyes, Nina Cassian, Bajor Andor, regia Kovács Ildikó, M. Leonte, Hunyadi András, scenografia Alexandru Rusan, Elena Voicu, Bene Gizella, 1954; A halász fiai / Fiii pescarului, de Ella Conovici, scenografia Alexandru Rusan, premiera 1957; Fram, a jegesmedve / Fram, ursul polar, după Cezar Petrescu, scenografia Alexandru Rusan, 1958.
LEPA, Sorin – n. 1925. Dramaturg, autor al pieselor Pui de poveste [Arad 1980], Fluierul fermecat 2009 Bacău (această piesă fiind pusă în scenă şi în numeroase teatre dramatice din ţară). Actor la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi, la Arad, Reşiţa, Teatrul Naţional din Craiova, Piatra Neamţ, şi din nou la Iaşi, Arad. A jucat în filmul Tudor in 1963.
LEPĂDATU, Valentina – n. 6.05.1949, Brăila. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. A debutat la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş în 1971 (pregatire cu Maria Mierluţ). A jucat şi la Teatrul Gulliver din Galaţi. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii din Brăila din 1976. A interpretat numeroase roluri în spectacolele: Vreau sa fiu mare, Pui de om, Trei drumuri, trei căsuţe, Făt-frumos din lacrimă, Steluţa prieteniei, montat de Victor Ioan Frunză, scenografia Delia Ioaniu, Cenuşăreasa, Zâna apelor, Motanul încălţat, Mica sirenă (regia Mihai Păun – 2007), Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun – 2007, Ochiul soacrei (regia Bogdan Ulmu, 2013) etc. Ref. Magda Rodeanu, În premieră la Teatrul pentru copii. “Urâtul pământului” de Ada Teodorescu-Fărtăiș, in Libertatea 1989-1993. An I, Nr. 45 (3 apr. 1990), pg. 4 [Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila; regia Francisca Simionescu]; Magda Rodeanu, Vreau să fiu mare [de Sapghir și C. Tifirov], in Libertatea 1989-1993. Brăila, An I, Nr. 74 (18 mai 1990), pg. 3 [regizor Marius Exarhu], Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila]; Pasărea albastră, regia Traian Ghiţescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012
LEU, Margareta – n. ~ 1934. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea în 1954 în spectacolul Capra cu trei iezi.
LEUCUŢA, Lucreţia – n. ~ 1933. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, a jucat în Nichita, viteazul rus, 1953, rolurile Roman, Sfetnicul.
LEVENTE Imecs – n. 28.11.1986, Cluj Napoca. Studii: 1992-2005 – Liceul Teoretic Apáczai Csere János. 2005-2006 – Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filozofie, Specialitatea Istoria Artei; 2006-2009 – Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teatru și Televiziune, Specialitatea Actorie; 2009-2011 – Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea Teatru și Televiziune, Specialitatea Actorie, Master. Artist păpuşar la Teatrul Puck din 2011. Roluri importante: Cenușăreasa, regia Varga Ibolya, Teatrul de Păpuși Puck, 2011, Cluj Napoca; Ce ai făcut timp de trei ani?, Váróterem Projekt, 2011, Cluj Napoca; Teatrul umbrelor, regia Rumi László, Teatrul de Păpuşi Puck, 2011, Cluj Napoca; Vitéz László și magicianul, regia Rumi László, Teatrul de păpuși Puck, 2011, Cluj Napoca; Poveste de iarnă, regia Varga Ibolya, Teatrul de păpuși Puck, 2011, Cluj Napoca; Faites vos jeux!, regia Hatházi András, Váróterem Projekt și Universitatea Babeș-Bolyai, 2010, Cluj Napoca. Ca actor a jucat în Lysistrata, sau orașul femeilor, regia Dominique Serrand, Teatrul maghiar de stat, 2010, Cluj Napoca; Cunoști Calea Lactee?, regia Imecs Levente și Visky Andrej, Váróterem Projekt, 2010, Cluj Napoca; Totul e bine, dacă se sfârșește bine, regia Kövesdy István, Teatrul Figura, 2009, Gheorghieni.
LEVINTZA, Doina – n. 10.04.1939, Bucureşti. Celebră scenografă şi creatoare de modă. A început cariera de scenograf prin a colabora cu Alexandru Bocăneţ la TVR. A realizat scenografia a două spectacole de teatru de păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare: Ceata lui Piţigoi (1970) regia Tatiana Sireteanu şi Albă ca zăpada (1972), regia Magda Bordeianu. [C.P.]
LICHIARDOPOL, Mihaela – n. 1974. Regizor de teatru dramatic, a lucrat mai multe spectacole la Teatrul Naţional din Timişoara. A pus în scenă la Teatrul Merlin din Timişoara Crăiasa Zăpezilor în 2012.
LIGETY, Joszef – v. LIGHETI, Iosif
LIGHETY, Herta – [FUCHS LIGHETY, Herta] – n. 11.11.1920, Viena – d. …… În 1937 a fost arestată de Poliţia germană în timp ce răspîndea manifeste, dar reuşind să scape, împreună cu alţi tineri evrei au fugit în Belgia, pe parcurs fiind de mai multe ori arestată dar eliberata apoi. În Belgia a făcut parte din organizaţia de tineret a Partidului – secţia austriacă – avînd şi munci de răspundere. La data de 21 martie 1942 a fost primită în Partidul Comunist Austriac. În luna iunie 1943, la Bruxelles, a fost arestată şi trimisă în lagărul de la Auschwitz. Aici a fost numită capo şi a lucrat într-o fabrică de armament. Amintirile ei din detentie au fost scrise in romanul ei Stelele nu apun. După eliberare s-a reîntors la Viena, unde a lucrat în poliţie. Soţul ei, Fuchs Simion, cu care s-a căsătorit în 1945, a devenit prim-secretar al Comitetului judeţean de Partid Mureş. El a facilitat plecarea în strainatate a contelui Toldalagy, care la rîndul său a ajutat la venirea în România a lui Herta Lighety. După venirea în România, Herta Ligheti a lucrat cu soţul ei ca responsabilă cu propaganda. In 1951 i s-a anulat calitatea de membru de partid, fapt ce a determinat-o să treacă la Teatrul de Păpuşi ca directoare. Ca urmare a faptului că Fuchs Simion, soţul ei, a fost mutat la Universitatea din Cluj, Herta Lighety l-a urmat şi nu s-a mai ocupat decat cu scrisul. Scriitoarea Herta Lighety a avut un rol important la întemeierea Teatrului de Păpuşi din Tg. Mureş. A realizat regia unor spectacole în anii de început ai acestei trupe şi a scris mai multe dramatizări (Peştişorul de aur, Vocea pădurii – dramatizare după o poveste proprie – 1949). Ref. în vol. Animaţie la Ariel şi în site-ul http ://www. halbjahres schrift. homepage.t-online.de/ [C.P.]
LIGHETI, Iosif – [LIGETY Jozsef] [LŐFLER] – n. 10 decembrie 1897, Budapesta – d. 8 ianuarie 1985, Budapesta. Studii de balet la Paris, 1921; maestru de balet la Opera din Cluj (1921-1928); studiază la Salzburg cu Max Reinhardt. Impreună cu artişti maghiari şi români fondează la Bucuresti GTM (Grupa Teatrală Muncitorească), trupă de teatru experimental (1932-1933) cu care realizează spectacole de teatru de avangardă. Regizor de teatru şi de balet. GTM (Grupa Teatrală Muncitorească) Bucuresti studioul 13+1 – teatru de avangardă (1932-33). In 1946 la Budapesta la teatrul MKSZ (Munkás-Kultúrszövetség); este apoi profesor la Cluj; în 1947 pune în scenă la Teatrul I. C. Frimu din Bucureşti şi la Teatrul Municipal din Ploieşti. 1949- Teatrul Naţional din Iaşi. A pus în scenă primul spectacol al Teatrului de Păpuşi din Iaşi, Peştişorul de aur (1949) şi a avut o importantă contribuţie la întemeierea acestui teatru. In ultima parte a vieţii a activat în cadrul Casei de cultură Petöfi Sandor din Bucureşti, până la pensionare în 1960. Cere cetăţenia maghiară în 1963. Ref. despre activitatea sa ca regizor şi coregraf în ţară şi străinătate, în Korunk, nr. 1/1958; articolul său Balett és irodalom [Baletul şi literatura] în A Hét nr. 30/1978. Amintiri despre activitatea sa de la Berlin şi despre Erwin Piscator, Balázs Béla, Moholy-Nagy László A Hét nr. 49/1978. Ion Cazaban, La scene roumaine et l’expressionnisme (III), în Studii si cercetări de istoria artei, Teatru, Muzică, Cinematografie, serie nouă, T. 2 (46), pp. 3–14, Bucuresti, 2008
LIGI, Valentin – n. 14.12.1968, Botoşani. Studii: Facultatea de Teatru, Iaşi, secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani din 1989. A jucat în Tom Degeţel, regia Valentin Dobrescu, 2010; Poveste, O poveste-două-trei cu roboţi şi roboţei (regia Valentin Dobrescu), Anotimpuri (co-autor al scenariului şi regiei); Fantezie de jazz (regia Marius Rogojinschi). Premiul pentru debut pentru spectacolul Poveste la Gala Internaţională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani,1996 (realizat împreună cu Marius Rusu).
LIHOR-LAZA, Eva-Magdalena – n. 24 februarie 1955, Timişoara. Studii: Licenţiată la Institutul Ion Andreescu, Cluj – Napoca – secţia tapiserie, 1982, Membru U.A.P. din 1991. Sculptor păpuși, artist plastic, scenograf. Din 1992 angajată la Teatrul Merlin, Timişoara ca sculptor păpuşi, dar a realizat şi scenografia multor spectacole: Mănuşa – Teatrul de Păpuşi Timişoara – 1993; Silviana – Teatrul de Păpuşi Timişoara – regia Anca Puşcaş; Roua Perlei (Gyöngyharmat János / Ianoş picătură de rouă), regia Labadi Éva, Teatrul Maghiar de Stat, Timişoara, 2007; Visul lui Burattino – costume – Teatrul de Păpuşi Timişoara – 2011; Rokoko şi Rikiki – senografie şi păpuşi – Teatrul de Păpuşi Timişoara – 2011. Aladin – regia Eva Labadi. A mai expus în numeroase expoziţii personale şi de grup în ţară, în Bulgaria şi Ungaria. 1984 – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din R.S.R. [D.C.]
LINCU, Iulian – n. 9.06.1954, Furnica, Jud. Constanţa. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. A făcut parte din echipa de teatru de amatori a actorului Emil Sassu. Facultatea de Teatru a Universităţii “Ovidius” Constanţa, clasa profesor Iancu Lucian. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa 1982 – 1992. Roluri în Spaima zmeilor, Ivan Turbincă (regia Mona Chirilă), Regele cerb (Deramo, regia Cristian Pepino), Făt Frumos din lacrimă (regia Mona Chirilă), O rază de soare (Muff). A mai jucat în Furtuna, Vrăjitoarele, Harap Alb, Ivan Turbincă etc. A fost distribuit şi în spectacole ale Teatrului Dramatic Constanţa: “Tache, lanke şi Cadâr”, “Oedip”, “Penthesileea”, “Operă pentru viitorii dictatori”, “Revizorul”, “Alcesta”. Apoi a lucrat în presă. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.
LIRCA, Cosmina – Artist păpuşar. A jucat în Fata babei şi fata moşneagului, regia şi scenografia Dan Ţopa, Teatrul Pentru Copii şi Tineret „Mihai Popescu” din Târgovişte, 2010.
LÖEW, Winny – Artist păpuşar – Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în 1954 în Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Taranovski; Winterfest im Walde/ Moş Gerilă în pădure de Hedwiga Szaunig, 1956, Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
LOGHIN, Muguraşa [Marilena] – n. 8. 03.1961, Cislău, jud. Buzău. Talentat artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Arlecchino Braşov 1980-1990. A jucat în Punguţa cu doi bani, Aventurile lui Talion etc. Apoi a emigrat în Mexic unde a continuat să facă spectacole de teatru de păpuşi din 1996: Grupo Loghin’s Puppets, director şi păpuşar Marilena Muguraşa; Doru Loghin director muzical, violonist şi păpuşar; Sabina Loghin, păpuşar; María Jelea, constructor păpuşi; Eduard Jelea, sculptor şi păpuşar. Spectacole: Petrică şi Lupul, Anotimpurile după Vivaldi, Prinţul fericit după Oscar Wilde. Studii: cursuri de perfecţionare CSPC la Bucureşti 1980-1982. Arts Master’s degree – Instituto Superior de Arte in Habana, Cuba; Postgraduate course – Stage lighting in Tucuman, Argentina; Workshop in Processing and Handling marionettes in Chicago, Illinois; Masks Workshop in Guanajuato, Mexico; Muppets Workshop in Denver, Colorado, USA. Artist păpuşar la Teatrul Arlechino din Braşov intre anii 1979 – 1996. Intemeiază LOGHIN’S PUPPETS – companie independentă, in Mexic (1996 – 2009) – unde activează ca director artistic, scenograf si artist păpusar. Participări festivaluri nationale si internationale intre 1996-2009: International Festival Chihuahua, México; Día del niño, Denver Arts Museum, Colorado, USA; Paquimé Fest, Casas Grandes, México; Arte en el Parque, Ciudad Juárez, México. Concerte muzicale cu păpusi: Peter and the Wolf¨ de Prokofiev, si Happy Prince dupa Oscar Wilde cu Chihuahua Symphony Orquestra. Producator de emisiuni de televiziune pentru copii: Arici Pogonici, – HOLDING TVS, Braşov, (1993-1996). Tales Of The Rainbow, emisiune cu păpusi pentru copii la INGLÉS INDIVIDUAL, TV – Chihuahua, Mexico (1996-1998). Profesor universitar la Instituto Tecnologico de Monterrey. 1998-2001 – conduce workshopuri de teatru de umbre la Campus Chihuahua, Mexico. 2007-2008 – Academic theatre history course- Campus Ciudad Juarez, Mexico. 2007-2009 – Marionettes workshops, extra-academic Campus Ciudad Juarez, Mexico. 2008-2014 – profesor universitar la Universidad Autonoma de Ciudad Juarez, Mexic. Cărti publicate: 2012- ¨ Jugar es un trabajo en serio¨, – capitol din volumul publicat de Universitatea din Guanajuato, Mexic: ¨Del juego al drama y viceversa¨ de Doctor Javier Gonzalez Garcia Editor, ISBN 978 607-9186-16-6.
LÖRINCZI Rozália – v. MÁTHÉ-LÖRINCZI Rozália
LOZINCĂ, Georgeta [n. POTCOAVĂ; Geta] – n. 9. 08. 1963, Târgu-Mureş. Studii: Cursuri CSPC. Absolventă UAT Târgu-Mureş secţia Regie de teatru. A participat la taberele de pantomimă organizate de catre Kovács Ildikó. Valoros mim şi artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş din anul 1983. Roluri importante: Maşa din Două Împărătese; Geta din Papuciada; Raţa, Prinţesa – din Anderseniada, Elefănţelul în Elefănţelul curios, Maştera din Cenuşăreasa. A mai jucat în spectacolele Steps, regia Horaţiu Mihaiu, Jungla X, regia Gigi Căciuleanu, Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu etc. A pus în scenă ca regizor Dragostea celor trei portocale la Teatrul Ariel din Târgu-Mureş si la Teatrul Arlechino din Braşov, Fantastica aventură a şoricelului Roade-n Gând de Georgeta Lozincă la Teatrul Ariel din Târgu-Mureş; Zurinka de Alina Nelega, Teatrul Puck din Cluj-Napoca. Premii: colective, pentru interpretare, în Punguţa cu doi bani (regia Maria Mierluţ).
LOZINCĂ – [MANDRIC], Valentin – n. 27 01. 1954, Bacău. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar, mai întâi la Teatrul de Animaţie din Bacău, apoi, din anul 1986, la Teatrul Ariel Tg. Mureş. A fondat şi trupa particulară LOBAP la Bacău împreună cu Gheorghe Balint. A pus în scenă ca regizor şi apreciate spectacole de pantomimă. Roluri importante la Tg. Mureş: Vrăjitorul din Oz, în Vrăjitorul din Oz, Boierul şi Baba din Punguţa cu doi bani (regia Mimi Mierlut), Pantalone din Dragostea celor trei portocale, Filippo din Angajare de Clovn (regia Dan Alecsandrescu, 1993), Jungla X de Gigi Căciuleanu, Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu; Bagheera în Cartea junglei. Premii: 1982 – Botoşani, la Gala Recitalurilor, Premiul II – recitalul Jocuri… jocuri; 1988 – Costineşti – Premiul de interpretare. Ref. revista Teatrul nr. 11/1980, festivalul de la Botosani; revista Teatrul nr. 3/1981
LOZONSCHI, Adriana – n. 1938, Baia Mare. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1959 – 1992. A făcut parte din “echipa de aur” a acestui teatru, alături de Alex. Bilinschi, Rodica Alboiu, Corneliu Uţă, Doina Glăvuţ, Alex. Mociran. Artist păpuşar, roluri importante în spectacolele: Capra cu trei iezi (rolul principal), Cenuşăreasa, Sufleţel (rolul principal), Cinci fraţi minunaţi (Dong Lei) Patria, Te aştept, toate în regia lui Kovács Ildikó.
LÖWENDAHL, George BARON DE [von LÖWENDAL] – n. 10 mai 1897, Sankt Petersburg – d. 18 februarie 1964, București. Personalitate marcantă a culturii şi artei din ţara noastră, Löwendahl a fost pictor, sculptor, regizor, balerin, scenograf. Studii de Belle-Arte la Sankt Petersburg. În acelaşi timp este angajat ca balerin, actor, scenograf la Teatrul Imperial din Sankt Petersburg. George de Löwendahl este invitat de profesorul Alexandrov, la Soroca, în Basarabia, unde se afirmă ca pictor portretist. Tot aici realizează primul teatru de păpuşi din Basarabia, pentru care scrie piese, împreună cu logodnica sa Ariadna. Activează ca pictor scenograf în mai multe teatre din Chişinău. În octombrie 1918, Basarabia revine la România. Löwendahl se mută la Bucureşti. În 1926, regizorul Aurel I. Maican îl cheamă la Cernăuţi, oferindu-i postul de pictor scenograf şi director tehnic al Teatrului Naţional din oraş. Stabilit la Cernăuţi, Löwendal realizează decorurile şi, uneori, regia a zeci de spectacole la Teatrul Naţional implicându-se şi ca actor, dansator, mim, machior, butaforist. La Cernăuţi este solicitat de către Teodor Nastasi să colaboreze pentru întemeierea secţiei de teatru de marionete a Teatrului Naţional din Cernăuţi. Dat fiind experienţa sa în domeniu, Löwendahl acceptă şi în 1928 realizează marionetele pentru Bastien şi Bastienne de Mozart, care se va juca cu mare succes în turnee lungi în Capitală şi în toată ţara. In 1946 sprijină şi participă la întemeierea teatrului Ţăndărică. Între 1950-1957 activează ca profesor universitar la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Ref. Teatrul nr.9/1968. Ariadna Avram, George Lӧwendal, un aristocrat în luminile rampei, Institutul Cultural Român în parteneriat cu Fundația Lӧwendal, 2011 [C.P.]
LUCA, Loredana – Studii: Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, 1996-2000. Actriţă, regizor tehnic la Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași, unde a jucat mici roluri în Croitoraşul cel viteaz – 2007; Ursul păcălit de vulpe, regia Constantin Brehnescu – 2010; D’ale lui Păcală, 2011; Lampioane, gogoşi, păpuşi.
LUCA, Victor – n . ~ 1933. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani între anii 1953-1965. Roluri în Aventurile unei vrăjitoare, regia Petru Valter, 1975; Pasărea de aur, 1977; Trenuletul mult visat, regia Natalia Dănăilă; Muzicanţii din Bremen, 1986, regia Valentin Dobrescu. Ref. Aventurile unei vrajitoare, Teatrul de Păpuşi din Botoşani, regia Petru Valter, scenografia Tache Dobrescu, revista Teatrul nr. 1/1975. Pasărea de aur, Teatrul Vasilache din Botoşani, în Teatrul nr. 11/1977. Teatrul nr. 12/1983, Trenuleţul mult visat, regia Natalia Dănăilă; Paul Cornel Chitic, Teatrul de Păpuşi Vasilache Botoşani- Muzicanţii din Bremen, în Teatrul nr. 6/1986 [regia Valentin Dobrescu; cu Victor Luca şi Ibica Leonte].
LUCHIAN, Cristian, – n. Piatra Neamţ. Studii: Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Teatru şi Televiziune, Regie de teatru. Stabilit la Londra. Creator de video design, Secretul Magic, regia Mona Marian, Teatrul Puck Cluj-Napoca.
LUDWIG, Ilse – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Hänsel şi Gretel de Gustav Valentin, 1952, adaptare după opera lui Engelbert Humperdinck, rolurile Mama şi Vrăjitoarea.
LUKÁCS A. Emöke – Studii: UAT Tg. Mureş, Sectia Păpuşi/Marionete. Masterat animaţie secţia maghiară, UAT Tg. Mureş. Artist păpuşar. Roluri în Respirări, regia Gavril Cadariu, Magazinul cu jucării de Al. T. Popescu, regia Cristian Pepino, UAT şi Teatrul Ariel Tg. Mureş, 2010.
LUKÁCSY Ildikó – n. 1986. Studii: absolventă a UAT Szentgyorgy Istvan Tg. Mureş. Scenografă Respirări, Teatrul Ariel Tg. Mureş şi UAT Szentgyorgy Istvan, masterat, secţia maghiară, regia Gavril Cadariu, scenografia, 2010; Teatrul Arlechino Braşov, 2013, Dragostea celor trei portocale după Carlo Gozzi, regia Georgeta Lozincă.
LUKÁSZ Bella [Izavella] – n. 1908, Miercurea Ciuc. Artist păpuşar, membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Cluj şi membră a trupei între anii 1950 – 1960. A jucat roluri principale (personajele feminine) în primele spectacole ale teatrului, a participat la confecţionarea păpuşilor (croitorie, sculptură), a scris primele texte “originale” ale repertoriului clujean (Három kismalac / Trei purceluşi, Forró vizet a kopaszra / Apă clocotită pe chel; Pilota Peti kalandjai / Aventurile pilotului Peti, Erdő népe bajban van / Lumea pădurii este în pericol). “…Actriţă talentată, devotată păpuşăriei, cu suflet cald şi multe amintiri…” spunea Kovács Ildikó. La piesa Pilóta Peti meséi / Povestea pilotului Peti de Lukász Bella, Benedek Dezső a colaborat la scenariu cu Elena Voicu şi Melinda Rusan, iar la regie cu Kovács Ildikó şi Elena Voicu (1952). Premiul III de interpretare la Săptămana teatrelor de păpuşi din regiuni, 1956. Ref. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu]; Mateiaş gâscarul, Teatrul de Papuşi din Cluj [rolul Baba], în revista Teatrul nr. 7/1956 [K.I.]
LUKÁSZ Liane [ANELLI] – n. 1940, Cluj-Napoca. Angajată a Teatrului de Păpuşi Cluj-Napoca (recuziteră, croitoreasă), a avut roluri ca actor şi ca pantomim. [K.I.]
LUMCOVSCHI Astra – artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. Membru fondator al acestui teatru. A jucat în 1951, în Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu şi Cristian Frangopol.
LUNGEANU, Daniela – n. 26 august 1979, Galaţi. Studii: 1998 – 2002 – UNATC ”Ion Luca Caragiale” Bucuresti – Secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi si marionete (profesori Cristian Pepino, Dorina Tănăsescu, Brânduşa Zaiţa Silvestru, Mihai Gruia Sandu); 2003 – 2005 – Master, Regia spectacolului de animaţie in cadrul UNATC, profesor Cristian Pepino. 2002 – 2008 – Artist păpuşar Teatrul Tăndărică (roluri în Candid, Lampa lui Aladin, Mica sirenă etc.). Apoi se stabileşte în Germania unde activează ca artist păpuşar şi regizor. 2009 – Varieté proiect personal, spectacol cu marionete şi păpuşi în colaborare cu Adrian Ilea, Berlin, Germania; 2010 – Dream In, proiect personal, spectacol de teatru cu marionete şi dans contemporan. “Studio Niculescu” Berlin. Dog Luv – proiect media cu păpuşi. Actor şi constructie păpuşi. 2011 – Experisation – Proiect personal experiment, spectacol de teatru cu umbre şi dans contemporan în colaborare cu “A la Negra”, Raul Ivan Hinojosa Munoz. “ Festival experimental” Teatrul Majak, Berlin. Lux in, Lux – der kleine, schlaue Fuchs, spectacol cu marionete şi măşti Teatrul ACUD, regia Raul Ivan Hinohosa Munoz, Berlin. Ayer, Maine, Ubermorgen, spectacol cu umbre şi dans contemporan în colaborare cu “A la Negra” Raul Ivan Hinojosa Munoz, regie – Daniela Lungeanu, “Teatrul ACUD” Berlin. The Day / Ziua, experiment media cu marionete – mânuire şi construcţie marionete. Regizor Aldo Montesano, Berlin. 2012 – Lux – der kleine, schlaue Fuchs, în cadrul festivalului de teatru “Rendezvous mit dem Eisberg“ Teatrul ACUD, Berlin. Mein Eisberg / Aisbergul meu, proiect personal, spectacol de teatru cu marionete în colaborare cu “A la Negra”, interpretare şi regie Daniela Lungeanu.
LUNGEANU, Mihai – n. 29. 01. 1953, Hunedoara. Studii: Absolvent al Secţiei Regie de teatru şi film, IATC Bucureşti, promoţia 1976, clasa prof. Radu Penciulescu, Ivan Helmer, Valeriu Moisescu, Cătălina Buzoianu. Regizor de teatru dramatic, a colaborat cu numeroase teatre, şi a realizat multe spectacole de teatru radiofonic la Radio România. La Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia a pus în scenă în 1982 Magazinul cu jucării de Al.T. Popescu. A realizat la Teatrul Ţăndărică regia spectacolelor Frumoasa din Pădurea Adormită, Cartea junglei (scenografia Ella Conovici, muzica George Marcu, 1996). Ref. Teatrul nr. 2/1983 Magazinul cu jucarii la Teatrul de Papusi din Alba Iulia. [C.P.]
LUNGU, Igor – n. 24.01.1977, Bălţi, Republica Moldova. Studii: Institutul de Arte din Moldova, Facultatea de Actorie, Teatru şi Film, 1997, clasa prof. Victor Ciutac. Actor şi regizor. Este angajat al teatrului Arcadia din Oradea din 2005. Actor, artist păpuşar şi regizor la teatrul Arcadia din Oradea (regia Cheiţa de aur după Aleksei Tolstoi, regia Igor Lungu, scenografia Larisa Lungu). Interpret, autorul textului şi regia artistică – Magic show, 2007. Numeroase roluri în: Apolodor, pinguinul călător de Gellu Naum, regia Ion Mâinea; Şarpele Ka – Noaptea cea mare de Ecaterina Mihăescu Păun, după Rudyard Kipling, 2007, Samy, purceluşul de porţelan textul şi regia Urbán Gyula; Zmeul în Făt-Frumos cel mofturos si un zmeu întors pe dos, regia Mihai Păun; Mister Javră în Aventurile lui Cipollino de Ecaterina Mihăescu-Păun, regia Mihai Păun, Ned Land în 20.000 de leghe sub mări, adaptare după Jules Verne, regia Radu Dinulescu; Carabas Barabas în Cheiţa de aur, adaptare de Igor Lungu după Alexei Tolstoi, etc.
LUNGU, Larisa – scenografia Cheiţa de aur, Teatrul Arcadia, Oradea, 2010. La Compania Teatrală „Comoara cu poveşti” (director Eric Christian Aron), Jack şi vrejul de fasole, 2012, scenografia (împreună cu Csuri Emese, regia Bogdan Huşanu).
LUNGU, Nicole – n. 16.10.1971. Studii: Liceul Pedagogic, Şcoala Populară de Artă, Galaţi, Clasa – pian; Universitatea “Hyperion” Bucureşti, Facultatea de Arte, specializarea Actorie. Din 2000 artist păpuşar şi actriţă la Teatrul de Păpuşi “Gulliver” Galaţi. Roluri: în Cenuşăreasa – Menestrelul; în Jack şi fasolea fermecată – Vecina şi Văcuţa; în Croitoraşul cel viteaz – Domniţa; Fergie şi floarea fermecată (regia Bogdan Drăgulescu) rolul Fergie; în Capra cu trei iezi – Iedul mijlociu; în Tom Degeţel – Zâna cea Bună; în Povestea porcului – Porcul; Castelul din Carpaţi – Mioriţa; Zâna Zorilor (regia Maria Mierluţ) rolurile Sfânta Miercuri şi Vâlva; Lebedele, Vrăjitorul din Oz; Crăiasa Zăpezilor (regia Cristian Pepino) rolurile Doamna Andersen, Primăvara, Prinţesa, Peştişorul, Pinguinul Pang; Facerea Lumii – Papagalul, Păsări, Omul de lemn, Ixmucane, Cerbul, Femeie, Quiche, Hoh; Don Quijote – Soţia lui Sancho, ajutor Freston.
LUPAŞCU, Honora – artist păpuşar, a făcut parte în 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe când era studenta lui Florica Teodoru. A jucat în primele spectacole ale teatrului. 1950, Căsuţa din câmpie, adaptare de Florica Teodoru, regia Florica Teodoru, realizare tehnică (păpuşi) Honora Lupaşcu şi Ioan Skala. Ref. Precup, Sorin, 60 de ani de teatru de păpuşi la Timişoara, in Agenda CJTimiş, an. 4, nr. 2 (26), mai 2009.
LUPEANU, Angelica – n. Timişoara, 6 noiembrie 1971. Studii: Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, specializarea: secţia Artele Spectacolului (actorie), 2008. Activitate profesională: – 1991 – 1999 – actriţă la Teatrul de Păpuşi “Merlin”. Din 1999 – 2011 artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Puck. Roluri: Cenuşăreasa în spectacolul Cenuşăreasa; Gretel – în Hänsel şi Gretel; Mary Poppins – în Mary Poppins; Robin – în Aventurile unui ursuleţ; Ursuleţul Winnie Pooh; Prinţesa adormită – în Prinţesa din pădurea adormită; Degeţica – în Degeţica; Prinţesa – în Piticul uriaş. Diferite roluri în spectacolele: Ionică fără frică, Prinţesa adormită, O rază de soare, Mănuşa, Vine, vine Moş Crăciun, Izvorul laptelui fermecat, Ca să faci portretul unei păsări, Lume, Lume, Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Amnarul fermecat, Trei prieteni de zăpadă, Stan Păţitu’, Tip şi Top, Albă ca Zăpada, Magii, Alina şi gâscănelul, Cenuşăreasa, Motanul Vrăjitoarei, Emelian şi toba cea goală, Iepurilă Varză Dulce, Ursuleţul Winnie Pooh, Capra cu trei iezi, Crăiasa Zăpezii.
LUPŞE [LAKATOŞ], Zentania – n. 24.11.1981, Baia Mare. Studii: Universitatea Oradea – Facultatea de Arta Spectacolului Teatral. Artist păpuşar. Este angajată a teatrului Arcadia din Oradea din 2005. Numeroase roluri în Apolodor, pinguinul călător, 2005, regia Ion Mâinea, Mica sirenă – „Andersen 200” – spectacol-coupé, 2006, regiaIon Mâinea, Albă ca Zăpada – Albă ca zăpada – improvizaţie după Fraţii Grimm şi regia artistică Sebastian Bărbălan, 2006; Johnny în Ultima aventură de Ecaterina Mihăescu-Păun, după James O’Henry, regia Mihai Păun; Amorad în Noaptea cea mare de Ecaterina Mihăescu Păun, după Rudyard Kipling, regia Mihai Păun; Codiţă în Cine-i ca mine, texul şi regia Seres Ludovic.
LUPU, [POP] Dorina Olivia – n. 8.12.1950, Tg. Mureş. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul Ariel din Tg. Mureş din anul 1969. Roluri importante în: Cenuşăreasa, Albă ca zăpada, Pui de zmeu (în Pui de om), Ariciul albastru, Ninigra în Ninigra şi Aligru. Ref. Teatrul nr. 3/1971; Teatrul, nr. 10/1979; revista Teatrul nr. 4/1980, Tip şi Top, regia Maria Mierlut, rolul Top.
LUPU, Dumitru – n. 1952, Giurgiu. Studii: Liceul de Muzică din Piteşti; Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, secţia canto – operă. Compozitor, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Constanta. A fost dirijor la Teatrul Alexandru Davilla din Piteşti, apoi la Teatrul Fantasio din Constanţa. Din 1991 lector universitar doctor la Universitatea „Ovidiu“ şi la Universitatea „Hyperion“ din Bucuresti. Este autorul a sute de cântece de muzică uşoară şi muzică pentru spectacole de revistă. Premiul pentru spectacol al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România 2012, pentru comedia muzicală „Cătun Fericit”.
LUPU, Fănel – [Ştefan] – Artist păpuşar. A făcut parte din prima echipă a teatrului de Păpuşi din Bacău din 15 mai 1951. A jucat în primul spectacol, Căsuţa din ulcior de Dimante, regia Radu Mircea Răţescu.
LUPU, Maria [BURTEA, ZLOTEA] – n. 11.10.1959, Mihai Bravu, Jud. Giurgiu. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. A făcut parte din echipa de teatru de amatori, jucând în spectacole în regia actorului Emil Sassu de la Teatrul Dramatic Constanţa. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa între anii 1978-1990 unde a realizat roluri în Raza de soare, Ursuleţul Winnie Pooh (regia Kovács Ildikó), Capra cu trei iezi (regia Vasile Hariton), Sperietoarea de piţigoi, Inimă rece, Metamorfoze (regia Cristian Pepino) etc. A fost din 1990 actriţă la Teatrul Fantasio, apoi la Teatrul Dramatic din Constanţa. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]
LUPU, Petre – n. 2 noiembrie 1946, comuna Mogoşeşti, judeţul Iaşi. Studii: 1962-1964: paralel cu liceul a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, secţiile Regie de Teatru şi Pictură la Iaşi; 1964-1965: a urmat cursurile Facultăţii de Arte Plastice din Iaşi; absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, secţia Actorie promoţia 1969, clasa prof. univ. Ion Finteşteanu, asist. univ. Sanda Manu. Actor. A avut colaborări numeroase cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa (Riga Krypto în spectacolul “Riga Crypto şi Lapona Enigel” de Ion Barbu, regia Geo Berechet, 1971) şi cu Teatrul Tăndărică (Povestitorul şi vocea Mânzului, “Anotimpurile mânzului” de Vladimir Simon, regia Irina Niculescu, 1978). Din 1975 este actor la Teatrul Municipal L.S. Bulandra unde a realizat numeroase roluri şi a primit multe premii de actorie la festivalurile de gen.
LUPU, Ştefan – v. LUPU, Fănel
