A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z
KÁDÁR Anton – Zoltán – n. 15. 09. 1935, Oradea. Studii: Facultatea de Arte Plastice Ion Andreescu, secţia Grafică. Scenograf la Teatrul de Păpuşi Oradea între anii 1962-1964, 1971-1972, 1990-1997. Scenografie: Hoinărici, Elefănţelul curios, Aventurile micului pinguin, Cenuşăreasa, Voinicii din Deltă, Sânziana şi Pepelea (1971); Cine va păzi clopoţeii?, Micul prinţ, Pinocchio, Bimbo şi pantera roz, Mateiaş Gâscarul, la Teatrul de Păpuşi din Oradea.
KAFFE, Ileana – v. CAFFE, Ileana
KALINOVSZKI Mária – n. 7 aug. 1970. Scenograf, Teatrul Puck din Cluj-Napoca, Turnuleţul, 1998.
KALÓZ, Margareta – n. 1933. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea. A jucat in Nichita, viteazul rus, 1953, rolurile Bătrâna pădurii, Marfa, Un servitor.
KARALYOS, Alexandru [Sandor] – n. 28.05.1929, Timişoara, d….. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară, între anii 1957-1990. Roluri interpretate în spectacolele: Traista fermecată, Tomi în junglă, Condurul miraculos, Bu-Ali (rolul titular), Jubileul de Cehov (Sipucin), Pinocchio (Meşterul), Divina comedie (Adam), Mureşul şi Oltul, Tigrişorul Petre, Mormăilă Benedict, Pui de om, Inima omului de zăpadă, Fraţii Criş. A realizat şi regia spectacolului Pinocchio. Ref. Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papusi Oradea, revista Teatrul nr. 4/1975
KÁROLY Horváth – n. 28 oct. 1947, Ónod. Compozitor maghiar, muzica spectacolului Ucenicul vântului, Teatrul de Păpuşi din Oradea, 1980.
KARSAI Edit – n. 29.01.1915, Braşov. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1955-1966. A interpretat roluri în spectacolele Don Quijote, Galoşul fermecat, Găinuşa de aur, La porunca ştiucii, Capra cu trei iezi, Fluieraşul de argint, Micul Muck, Pasărea albastră, Oaspetele din stele, Inimi sângerânde de păpuşi, Regele cerb.
KASPAR, Willy – v. KASPER, Willy
KASPER, Willy – [KASPAR] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. A jucat în Scoala iepuraşilor de Pencio Mancev, 1964, regia Hedwig Szaunig; Hallo die Marschmenschen! / Alo, marţienii! de Michael Lieber, regia Hans Schnushnig, 1961. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
KATZ, Suzana – n. ~ 1931. Artist marionetist la Ţăndărică între anii 1952-1984. A realizat roluri excelente în Căluţul cocoşat – 1952, Băiatul şi vântul – 1954, Isprăvile viteazului Heracle – 1959, Micul Prinţ – 1960 (unde anima personajul principal alături de R. Zolla), Cartea cu Apolodor – 1962, Petrică şi Lupul – 1976 (unde anima de asemenea personajul principal alături de R. Zolla) etc. Ref. Teatrul nr. 9/1959 [Ispravile lui Heracle]; Teatrul nr.4/1970. Teatr nr. 5/1961; Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962; Sir si Elixir, regia Stefan Lenkisch, revista Teatrul nr. 4/1975; revista Teatrul nr. 2/1976.
KEIFER, Aida – v. DRAGOMIR, Aida
KELEMEN László – n. 1 mai 1960, n. Ditrău / Ditró (Jud. Harghita). Studii: Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca. Kovács Ildikó: A lusta kismozdony / Mica locomotivă leneşă; Faágacska / Rămurica, regia Kovács Ildikó, muzica Vermesy Péter şi Kelemen László, 1981. In 1986 s-a stabilit in Ungaria.
[KEMENESI] KRAUSZ Erzsébet – n. ~ 1930. Scenografă, creatoare de păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş în perioada de început. Turnuleţul, Iepuraşul cel viteaz – 1950, Doctor fără voie – 1953, Iepuraşul în pădure – 1953, Artiştii pădurii– 1954, Motanul încălţat – 1955, Ludas Maty – 1957, Străjerul mării, 1956.
KÉRENYI Mária – n. ~ 1930. Artist păpuşar, a făcut parte în 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe când era studenta lui Florica Teodoru. Ref. Precup, Sorin, 60 de ani de teatru de păpuşi la Timişoara, in Agenda CJTimiş, an. 4, nr. 2 (26), mai 2009.
KERIM, Silvia – n. 21 octombrie 1931, Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia limba şi literatura franceză, licenta în 1954. Cunoscută scriitoare pentru copii, autoare a multor volume premiate, este şi autoarea unor piese pentru teatrul de păpuşi sau care au fost puse în scenă şi în teatrele de gen (Ţăndărică, Luceafărul din Iaşi): Mary Poppins după Pamela Travers, Gulliver, Frumoasa din Pădurea adormită, Poveste de Crăciun, Micuţa Dorothy. Din 1961 până în 1969 este redactor la Radioteleviziunea Română, apoi producător la casele de filme din cadrul Ministerului Culturii (1972-1983), redactor la Studioul Animafilm (1983-1987), consilier artistic la Teatrul „Rapsodia” (1992-1993) şi redactor la Secţia culturală a Televiziunii Române şi la Studioul de Film (1993-1997). Din iulie 1997 este redactor al revistei „Formula As”. Publicistă, prozatoare, autoare de scenarii pentru musicaluri etc. [C.P.]
KESZY-HARMATH Vera – n. 25.02.1950, Cluj Napoca – d. 2001. Studii: Facultatea de Filologie Cluj-Napoca. Secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1988-1989 şi din 1995. A fost şi director adjunct în perioada 1995-2001.
KETT-GROZA, Ioan Emil – n. 3 august 1941, Arad. Studii: absolvent al Facultății de Arte Plastice, Universitatea de Vest, Timișoara, clasa profesor Luca Adalbert, promoția 1966. A activat şi ca scenograf la Teatrul de Marionete din Arad. Pictor și grafician reputat, de orientare suprarealistă, cu numeroase expoziţii personale în Ungaria, Germania, Maroc etc.
KEUTERMAN, Claudia [Aurelia, n. DUMINICĂ, fostă GEORGESCU] – n. 8.04.1950, Fâlfani – Stolnici – jud. Argeş. Studii: Cursuri CSPC. Cursuri speciale la Ţăndărică [1974-76]. Valoros artist marionetist la Teatrul Ţăndărică, din 1974. A jucat în numeroase spectacole cum ar fi Visul unei nopţi de vară, Amnarul, Motanul încălţat, Ceata lui Ţăndărică, Spărgătorul de nuci, Petruşka etc. Între 1969-1971 a fost actriţă la Teatrul Al. Davila din Piteşti. Între 1967 – 1992 a lucrat şi la Radiodifuziunea Română ca reporter şi la revista “Lumea” ca publicist. Are mai multe premii pentru recitare. Ref. Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică [cronică] în Teatrul nr. 10/1978; revista Teatrul nr. 10/1980; Nocturn Stravinski. Teatrul Ţăndarică. Petruşka, Vulpea, în Teatrul nr. 11/1982 [C.P.]
KILIN Ida-Maria – [Ildiko] – n. 3.10.1943 Oradea. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1968-1983. A predat şi un curs de arta mânuirii păpuşii în cadrul Universităţii Populare din Oradea. A interpretat roluri în spectacolele: Plum-Plum, Csipike – piticul cel hain, Ursuleţul Winnie, Tomi în junglă, Prinţesa Majolenka, Legenda secerei de aur, Lolek şi Bolek (rolul Lolek), Lie (rolul titular), Tigrişorul Petre (rolul titular), Inima omului de zapadă, Povestea fântânii fermecate. A realizat şi un recital după Micul Prinţ. Ref. Traista fermecată, regia Vera Szele, Teatrul de Păpuşi Oradea, revista Teatrul nr. 4/1975; Teatrul nr. 9/1983
KIRÁLY-KOVÁCS P. Anna – Studii: Masterat animaţie secţia maghiară, UAT Tg. Mureş. Artist păpuşar. Roluri în Respirări, regia Gavril Cadariu, Magazinul cu jucării de Al. T. Popescu, regia Cristian Pepino, UAT şi Teatrul Ariel Tg. Mureş, 2010.
KIRCULESCU, Nicolae – n. 28 decembrie 1903, Bucuresti – d. 31 decembrie 1985. Studii: Nicolae Kirculescu și-a susținut doctoratul în Drept la Paris. Compozitor, Maestru emerit al artei, Laureat al premiului de stat. Autor de operete, muzică usoară, muzică de film. A compus pentru teatrul de păpuşi muzica spectacolelor: Căluţul cocoşat, premiera la 20 oct.1952, Ţăndărică; Ţăndărică în Ţara zăpezii, Ţăndărică -1953; Jocul orelor, Teatrul de Păpuşi din Oradea – 1973. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa. [C.P., D.B.]
KISELEFF, Adriana – [CHISĂLIŢĂ] – n. 1908. Scriitoare. Este autoarea dramatizării romanului Fram, ursul polar de Cezar Petrescu [1979]. In anii 1930 publica articole in publicaţia carlistă România, condusă de Cezar Petrescu. A fost deţinut politic. A fost secretara lui Cezar Petrescu. Ref. Părinți și copii: schițe și nuvele, de Sidonia Drăgușanu, Adriana Kiseleff, Tania Lovinescu, Editor Comitetul femeilor democrate, 1957; Geo Serban, Iscusintele lui Cezar Petrescu, in Observator cultural, nr. 606, decembrie 2011.
KLEIN [COJOCARIU], Fifi – valoros artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică. Roluri interpretate în Ursuleţii veseli -1957, Ala-bala-portocala – 1959; Alfabet împărat -1962. Ref. Teatrul nr. 10/1959 [Păcală]. Teatrul nr. 10/1959 [Ala bala portocala, rolul Sarita].
KLEIN, George – [tatăl dirijorului Emil Klein, care s-a născut în 1950]. Compozitor. Gură cască de E. Şvarţ, 1950 – Ţăndărică; Mălina şi cei trei ursuleţi, 1951 – Ţăndărică; Gâscănelul, 1951 – Ţăndărică; Căsuţa iepuraşului, 1952 – Ţăndărică; Căsuţa poveştilor, 1952 – Ţăndărică; Artiştii pădurii, 1954 – Ţăndărică. [D.B., C.P.]
KLEIN, Magdalena – [LUPU] – n. 1954. Studii: IATC, Regie, 1977. Regizoare de teatru dramatic, a colaborat cu Teatrul Naţional din Timişoara, Teatrul Fany Tardini din Galaţi etc. In teatrul de păpuşi – Oraşul Piticoţilor mincinoşi, de Traian Pop după Dumitru Toma, regie, Teatrul de Păpuşi din Timişoara, 1988, spectacol interzis de cenzură în acelaşi an.
KLEIN, Marlene – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
KLEPPNER, Ilse – [KLEPNER în unele cronici] – Artist păpuşar, fondatoare a Teatrului de Păpuşi Ţăndărică din Sibiu (actualmente Teatrul Gong). Facea parte din echipa din 1946 a teatrului Licurici (Gluchwürmchen) din Sibiu. în echipa Sindicatului mixt de la Sibiu juca alături de Hedwiga Szaunig si Heda Gokel, între anii 1947-1949. Semna aranjamentele muzicale pentru primele spectacole ale Teatrului de Păpuşi din Sibiu (Ţăndărică si maimuta, 1949). A jucat în Ţăndărică în Africa (Ţăndărică şi maimuţa) – spectacol pentru copii şi Ţăndărică în căutarea duşmanului (pentru adulţi). La 1 ianuarie 1949 s-a angajat la Filarmonica din Sibiu, instrumentist (violoncel). S-a pensionat in 1971. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999. Kinga Erzse-Boitor, “Das” Bild des Anderen in der rumäniendeutschen Kinder- und Jugendliteratur, Ed. Peter Lang, Kinder- und Jugendkultur, -literatur und -medien, Theorie – Geschichte – Didaktik, band 59, Frankfurt am Main, 2009, interviu cu Kalmar-Krauss Lilly
KOBLICSKA Kálmán – n. 10.09.1934 la Bucureşti. Artist păpuşar, regizor la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (1959- 1993). A făcut parte din “echipa de aur” cu care a lucrat Kovács Ildikó, component al trupei de pantomimă MIM 7. Foarte bun actor şi pantomim. Roluri mai importante: Vulpea – într-o altă versiune – Bătrânul din Te aştept, Argyilus (în Prinţul Argheluş), Bufonul Pipóc (Frumoasa din pădurea adormită), Câinele (Omuleţul de puf), Tipptopp (Văduva Karnyó), Csipike, Luna (Visul unei nopţi de vară), Zmeul (Sânziana şi Pepelea). Spectacole ca regizor: Csipike; Elefănţelul curios, 1981; Három királykisasszony / Trei domniţe de D. Vacariu scenografia Botár Edit, 1984; A lyukasmarkú tündér / Zâna mână-spartă de Palocsay Zsigmond, scenografia Virgil Svinţiu, muzica Simon Gábor, 1984; Mircea Vaida: Papírszív, Arlecchino és a cica / Inimă de hartie şi Arlechinul şi pisica, 1987; Fodor Sándor: Csipike, scenografia Günter Wallner, 1988; Fodor Sándor: Csipike, 1994. Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1980 [K.I.]
KÓBOR Eugen – v. WEISZ KÓBOR Eugen
KOCSIS Tünde ─ n. 10 sept. 1983, Târgu-Mureș. Studii: Universitatea de Artă, Târgu-Mureș: regie de teatru (2007-2010); Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: etnologie maghiară – limbă și literatura maghiară (2002-2006); Asociația de Psihodramă Moreno, Cluj-Napoca: conducător de bibliodramă, (2005-2009); Universitatea de Artă Populară, Târgu-Mureș: dramapedagogie (1999-2002). Secretar literar al Teatrului de Păpuși Puck, Cluj-Napoca, secția maghiară, din 2016. Alte activități: din oct. 2016. conduce activități dramapedagogice la Teatrul de Stat Maghiar Cluj-Napoca. Din 2009 are o formațiune de teatru de poezie (ŐszinTE versszínház), cu care regizează filme de poezie și conduce activități teatrale cu poezii.
KOLBE, Hilda – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. Roluri în Banul şi părăluţa [Pitac şi pităcel] de Nina Ghernet; Der goldene zahn / Dintele de aur de Matveev, regia Constantin Sincu (1950), Teatrul de Păpuşi din Sibiu.
KOLOMYJCZUK, Gertrud – [Ileana; WEINRICH, Trude; Elena KOLOMYJCZUK; nume de artista Elena DONA] – v. DONA, Elena
KONNERTH, Arne – n. 1930. Actor la Teatrul de Stat Sibiu între anii 1956-1975. Interpret la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. 1954 în Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Taranovski; Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Schneewitchen / Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu după Fraţii Grimm, 1956, regia Gustav Valentin. A jucat în Germania în filmul Drachenfutter (1988).
KÖNCZEI Árpád – [KÖNCZEY] -n. 16 ianuarie 1959, Marghita, jud. Bihor. Studii: Academia de Muzică din Cluj-Napoca, 1979-1983. Studii de coregrafie la Budapesta 1990-1992. Compozitor şi coregraf. Premiul special UNITER pentru muzică de teatru, in 2009. A compus muzica spectacolelor: Kobak meséi / Poveştile lui Kobak de Hervay Gizella, regia Kovács Ildikó, 1976; Kali, Marci şi aparatul de minuni de Nagy Olga şi Kovács Ildikó, regia Kovács Ildikó, Cluj-Napoca, 1978. Autor a numeroase compoziţii pentru orchestră de cameră. Din 1995 director artistic al ansamblului folcloric din Târgu-Mureş. A creeat muzică de scenă pentru multe teatre dramatice.
KÖNIG, Raymund – legendar sunetist, a realizat foarte multe înregistrări ale coloanelor sonore pentru spectacolele Teatrului de Păpuşi din Constanta începând din anii 1960 şi după pensionarea sa. Nu numai că era un perfecţionist, dar şi experimenta diverse procedee de captare a sunetului şi de realizare a efectelor sonore. Datorită lui, în anii 1980 a fost achiziţionat un sintetizator Korg performant cu ajutorul căruia s-au realizat multe efecte sonore şi ambianţe originale. Declara că a învăţat foarte mult în domeniul înregistrărilor de la Claudiu Cristescu care acumulase experientă în perioada în care lucra în Bucureşti la emisiunile de Teatrul Radiofonic. Pentru Teatrul din Constanţa Raymund König a construit singur o staţie performantă după planuri, bricolând fiecare piesă. Staţia originală nu putea fi la data aceea achiziţionată (în 1985), deoarece costa foarte mult.
KÖNTÉS Béla – n. 21. XI. 1950 la Oradea. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (1976- 1980). A făcut parte din “echipa de aur” cu care a lucrat Kovács Ildikó. A jucat şi în spectacole de pantomimă. Roluri în Inimi zdrobite, Lanţul slăbiciunilor, Când sinele cu sine (recital Anton Tauf), Exerciţii liber alese (poezii Kenéz Ferenc, recital), Recital cu poezii de Weöres Sándor (împreună cu Vajda Zsuzsa), Bătrânul (Te aştept), Oberon (Visul unei nopţi de vară). Premii: laureat la Gala recitalurilor păpuşăreşti Botoşani 1980 pentru recitalul Schimburi şi schimbări. Ref. revista Teatrul nr. 11/1980, festivalul de la Botosani; revista Teatrul nr. 7-8/1980 [H.R., C.P.]
KÖRÖSSY Istvan – mişcarea scenică, Pinocchio, regia Constantin Brehnescu, Teatrul Luceafărul, Iaşi. Ref. Teatrul nr. 11-12/1986
KOSMA, Matei – v. KOZMA, Matei
KÖTÖ, Áron ─ n. 7. iul. 1977, Cluj-Napoca. Studii: Universitatea Babes-Bolyai, secţia teatrologie. (1999) Artist păpuşar angajat la Teatrul Puck, Cluj-Napoca, secția maghiară, din 2000. Roluri importante: Ariciul, Lupul în Turnuleţul, de Sz. J. Marsak, regia Jakab Ildikó, 1998; Narator în Sărmanul Johnny şi Arnika de Lázár Ervin, regia Varga Ibolya, 1999; Măgăruşul în Ursuleţul Winnie Pooh de la A. A. Milne, regia Kovács Ildikó, 2001; Iepurele în Scufiţa Roşie de la Fraţii Grimm, regia Varga Ibolya, 2005; Mai multe roluri în Puck si ceilalți după W. Shakespeare regia Rekita Rozália, Kötő Áton, 2016; Cimpoier în Meșterii păpușari, regia Vadas László, 2016. Muzică de scenă: Hänsel şi Gretel, regia Varga Ibolya, 2002; Teatrul umbrelor, regia Rumi László, 2005; Fârtații și dracii, regia Kovács Ildikó 2005; Vitéz László și magicianul, regia Rumi László, 2011; Puck si ceilalți regia Rekita Rozália, Kötő Áton, 2016. [D.V.]
KOVÁCS, Alexandrina – artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. membru fondator al acestui teatru. A jucat în 1951 în Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu şi Cristian Frangopol.
KOVÁCS Andras – artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş. A jucat în Sânziana şi Pepelea (regia Pal Antal), rolul Pepelea. Csongor şi Tunde, Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş. Ref. Teatrul nr. 1/1976.
KOVÁCS György – n. 26.05.1939, Simeria. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1968-1990. A activat şi ca regizor şi a realizat mai multe recitaluri. A realizat roluri în spectacolele: Vrăjitorul din Oz, Mateiaş Gâscarul (rolul titular), Don Quijote, Mureşul şi Oltul, Lolek şi Bolek, Galoşul fermecat, Mormăilă Benedict, Pui de om, Regele Podoabă, Divina comedie, Csipike, Lie, Fraţii Criş. Este şi autorul regiei spectacolelor Regele podoabă, Lovitura în plin (spectacol-recital pentru adulţi), Mary Poppins, Poveştile domnului Poveste, Nenea ştie multe, cine vrea, s-asculte (spectacol-recital), Necazurile împăratului Pică-Pară şi a numeroase traduceri de texte care au fost jucate la Oradea. Premiul III la Festivalul Naţional – ediţia I-a pentru recitalul Nenea ştie multe, cine vrea, s-asculte, Premiu de interpretare la Festivalul recitalurilor de la Sinaia. Ref. revista Teatrul nr. 1/1975, recital Domnul Poveste povesteste; Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papuşi Oradea, revista Teatrul nr. 4/1975.
KOVÁCS Ildikó – n. 5 .12.1927 la Sfântu Gheorghe (Covasna) – d. 2008. Unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru de păpuşi din România. Studii: Între anii 1942-1944 urmează cursuri de dans expresiv la şcoala de orchestrică a dr. Dienes Valeria, la Budapesta. Elevă a lui Bergson, ea a petrecut câţiva ani în teatrul lui Raymond Duncan. Dans expresiv, gimnastică ritmică la Conservatorul din Braşov, la Facultatea de Coregrafie din Cluj – între anii 1948-1950. A frecventat şcoala liberă de artă plastică a pictorului Matiss-Teutch la Braşov în anii 1946-1948. Între anii 1949 – 1955 este artist păpuşar şi regizor la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca; 1955-1958 – Teatrul de Păpuşi din Oradea, regizor; 1958-1984 – Teatrul de Păpuşi Cluj Napoca, regizor. În 1984 se pensionează şi lucrează în teatrele de păpuşi din Baia Mare, Constanţa, Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Tg. Mures, Budapesta, Pecs, Kecskemet, Debrecen. În 1950 debutează ca regizor la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca cu spectacolul Krajcár és krajcárka / Pitac şi Pităcel de Nina Ghernet, scenografia Szakács György şi Elena Voicu; Doctor fără voie de Molière, 1951; Tarakovski: A csuka parancsára / La porunca ştiucii, 1952; Cecilia Atanasiu Atlas: Păcală, a furfangos legény / Năzdrăvăniile lui Păcală, 1953; Az erdő művészei / Artiştii pădurii de Nina Ghernet, 1953; A bátor Cătălin / Cătălin pădurarul de Mihai Stoian: 1954; Nina Ghernet: Libácska / Gâscănelul, 1954; A szarvaskirály / Regele cerb de Carlo Gozzi, 1958; Állatmesék / Povesti cu animale de Móricz Zsigmond: 1959, 1960 (spectacol prezentat la al treilea festival internaţional de la Bucureşti, 1960); Árgyilus királyfi / Printul Argheluş de Mészöly Miklós: 1959; Petőfi Sándor: János vitéz, 1960. Realizează mai apoi la acelaşi teatru spectacole memorabile ca parodia Inimi zdrobite de Bajor A. (1963); Ludas Matyi / Mateiaş gâscarul, de Fazekas Mihály după Móricz Zsigmond, 1964; Visul unei nopţi de vară de Shakespeare (1964), Plum-Plum de José Géal, 1966; Micimackó / Winnie-Pooh de A.A. Milne, 1968; Csipkerózsika / Scufiţa Roşie, 1968; Fram, a jegesmedve / Fram, ursul polar dupa Cezar Petrescu, 1972; A haza / Patria de Krystina Milocedzka, 1973; Caleidoscop – spectacol de pantomimă al grupului Mim 7, cu actori de la ambele secţii, 1976; Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri (1976); Ördögűző tarisznya / Traista fermecată, de Sűto Andras după Ivan Turbincă de Ion Creangă, 1977; Bóbita / Omuleţul de puf de Al. T. Popescu, 1977; Ubu rege de Alfred Jarry (1979), Te aştept de John Lawson/Molnar Erzsebet (1979, scenografia Virgil Svintiu); Hamupipőke / Cenuşăreasa, 1985 etc. Tot ei i se datorează spectacole de referinţă ale Teatrului de Păpuşi din Oradea ca Don Quichotte (1956, scenografia Paul Fux), Regele cerb (1957), opera lui Pergolese La serva padrona (1958), Moment (1958) şi Poveşti cu animale (1965). La Baia Mare a realizat minunatele spectacole Sufleţel (Clemens Brentano/Emanuel Engel, 1977, scenografia Ida Grumaz), Patria de Krystina Milocedzka şi Schiţe de I. L. Caragiale (1979), iar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu a pus în scenă spectacolele Der neugirerige kleine elefant / Elefănţelul curios, 1983; Chiţ-Miţ / Maximilian, die Minimaus de Kovacs Ildiko, 1984; Pickeltiek / Pistruiatul de Ricarda Terschak (1983, scenografia Dan Frăticiu); Albă ca zăpada / Schneewitchen de Kovacs Ildiko, 1985; Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu după o idee de Carlo Collodi (scenografia Dan Frăticiu); Aventurile lui Plum-Plum de Jose Geal, 1988. A mai colaborat cu Teatrul Ţăndărică (Svejk – 1985) şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa (Ursuleţul Winnie Pooh de A.A. Milne, Cinci băieţi toti isteţi de Em. Engel după Clemens Brentano, Furtuna de Shakespeare). A avut o fructuoasă colaborare şi cu Teatrul Ariel din Tg. Mureş (Daţi-ni-l inapoi pe Pinocchio de Dan Hândoreanu după Carlo Collodi). La Teatrul de Păpuşi Vaskakas din Győr a pus în scenă A kis hableány / Mica Sirena, 2001. Regizor novator care s-a bazat în experimentele sale scenice pe o perfectă cunoaştere a tehnicii de mânuire, activitatea lui Kovács Ildikó o situează în rândul celor mai importanţi creatori din teatrul de păpuşi din ţara noastră. A avut o activitate pedagogică intensă care s-a axat după 1980 mai ales pe studiul pantomimei, organizând tabere de creaţie la Sibiu, Târgu-Mureş, Timişoara. Nu numai că a fost o mare regizoare, dar şi un pedagog al artei manuirii păpuşii care a contribuit la ridicarea nivelului profesional a zeci de artisti păpuşari din ţara noastră. A fost şi profesor la cursurile de perfecţionare CSPC. Din 1990 începe să colaboreze cu Teatrul de Păpuşi “Ciroka” din Kecskemet (Ungaria). Membru de onoare al UNIMA la propunerea Centrului Naţional UNIMA şi cu aprobarea Congresului UNIMA din 1992. Premiul pentru cel mai bun spectacol, Micul pistruiat, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, la Festivalul dramaturgiei şi artei de păpuşi, Timisoara, 1985; Premiul de regie pentru Micul pistruiat, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, la Festivalul dramaturgiei şi artei de păpuşi, Timişoara, 1985; Premiul I şi titlul de laureat pentru Micul pistruiat, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, la Festivalul Cântarea României, 1985. Premiul de excelenţă în animaţia din România, acordat de UNIMA România. Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler. Ref. Contemporanul 21/30 mai 1958; Teatrul nr. 7/1958 (spectacolul Moment de la Oradea); Teatrul nr. 9/1960 [Povesti cu animale, Oradea]; 9/1965. revista Teatrul nr. 11/1973, Dracul sărac de Tamasi Aron, Cluj-Napoca; revista Teatrul nr. 7-8/1980; Teatrul nr. 2/1981 – Ubu rege; Radu Tuculescu, La cheremul lumii…, în Observator cultural, nr. 160/martie 2003, http ://www.observatorcultural.ro/TEATRU.-La-cheremul-lumii…*articleID_7798- articles_ details .html; Interviu, în http ://www. maninfest. ro/ index. php?option=com _content& task= view&id=62&Itemid=2 [C.P.]
KOVÁCS Júlia – v. SZTANKOVICS KOVÁCS Júlia
KOVÁCS Mária – scenograf – Turnuleţul după Serghei Marsak, Teatrul Puck, Cluj-Napoca, secţia maghiară, regia Jakab Ildikó, 1998.
KOVÁCS Nemere – n. 28 aprilie 1942, Cluj – d. 7 mai 2003 Cluj. Studii: Liceul Brassai Sámuel Cluj (1959); Universitatea Babeș– Bolyai din Cluj, Filosofie-pedagogie (1964). Scriitor român de expresie maghiară, jurnalist, dramaturg. Pentru teatrul de păpuşi a scris două piese: Dolgozz, macska / Munceşte, pisică!, 1971 şi A csodafazék / Ulcica fermecată, 1986, care au fost puse în scenă la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, regia Kovács Ildikó, muzica fiind compusă de Almási István. Intre 1964-1967 a lucrat la publicatia Pionír din Tg. Mures, 1964-67 la Jóbarát (1967-68); a publicat reportaje si diverse articole in multe reviste maghiare: Korunk, A Hét, Igazság, Hargita, Előre, Brassói Lapok, Dolgozó Nő, Igaz Szó, Tanügyi Újság, Napsugár.
KÖTÖ Áron – n. 7. VII. 1977. Studii: Universitatea Babes – Bolyai, secţia teatrologie. Artist păpuşar. Angajat la Teatrul Puck din 2000. Roluri importante: Măgăruşul în A.A. Milne: Ursuleţul Winnie Pooh, regia Kovács Ildikó, 2001. Iepurele în Fraţii Grimm: Scufiţa Roşie, regia Varga Ibolya, 2005. Sárkanykiraly Sün, Farkas în Sz. J. Marsak: Turnuleţul, regia Jakab Ildikó, 1998. Muzică de scenă: Hänsel şi Gretel, regia Varga Ibolya, 2002; Teatrul umbrelor, regia Rumi László, 2005; Fârtaţii şi dracii, regia Kovács Ildikó; Vitéz László și magicianul, regia Rumi László. Compozitor. Teatrul umbrelor, regia Rumi László, Teatrul Puck din Cluj-Napoca.
KÖVARI, Francisc – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Catalin der kuhne waldreger / Cătălin Făt-frumos pădurarul de Mihai Stoian, 1953; Capra cu trei iezi de Paula Guliţă, 1954; Escapada jucăriilor de V. Tinibulk, regia Radu Stanca, 1955, Teatrul de Păpuşi din Sibiu; Winterfest im Walde/ Mos Gerilă în pădure de Hedwiga Szaunig, 1956, Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Regia spectacolelor Luminiţa în Tara Negurilor de Eugenia Tetelea, scenografia F. Weinrich, Lidia Schuster, 1958; Fabule, 1958. A fost apoi artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş. Roluri importante: Lupul din Scufiţa Roşie şi Caporalul din Patru pagini din istoria râsului (în regia lui Harag Gyorgy). Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.
KOZMA Elza, [Derzsi Józsefné] – n. Cluj, 20 iulie 1932. Studii: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, 1955. Jurnalistă, editor, dramaturg, scriitoare de cărţi didactice. Scriitor român de expresie maghiară. A scris pentru teatrul de păpuşi piesele Táborozás / Pionierul, 1960; Kaland az erdőben / Aventură prin codru, regia Kovács Ildikó, Cluj, 1960. A colaborat la publicatiile Igazság (1953-68), Dolgozó Nő (1988), Utunk, Előre.
KOZMA, Matei – [eronat KOSMA în unele cronici] Cunoscut dirijor, interpret (organist) din Târgu-Mureş. Compozitor. Muzica spectacolului Aventură în cosmos, regia Pal Antal, Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş. Ref. revista Teatrul nr. 9/1960.
KRAFT, Marianne [Mariana] – n. 23 .09.1848, Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu între anii 1972-1974. A jucat în Trei iezi cântăreţi, regia Andrei Gâlea, 1974; O fetiţă caută un cântec, 1974. Ref. revista Teatrul nr. 4/1974 – O fetiţă caută un cântec. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, 1999.
KRAUS, Ernst – n. 1927. Regizor, Teatrul de Păpuşi din Braşov. Actor de teatru dramatic, la Teatrul German din Timişoara, între anii 1950-1958 la Teatrul de Stat Brasov, apoi din nou la Teatrul German din Timişoara până în 1959; la Teatrul German din Sibiu 1959-1960 unde a făcut şi regie 1960-1961.
KRAUS, Sarina – n. ~ 1930, Moinesti. Intre 1950-1962 a fost o apreciată actriţă a Teatrului Evreiesc de Stat din Iaşi. Apoi, ca şi Fritz Braun, colegul ei de la TES Iaşi, a fost o vreme artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).
KRAUSS, Brigitte Maria – n. 23.oct.1968. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1987-1990. A jucat în Poveste fără cuvinte de Marius Gâlea, 1988, regia Dan Hândoreanu, 1988.
KRAUSS, Lily – [Lilly KRAUSS KALMAR sau KALMAR Livia Carolina; KRAUSS Livia Carolina – numele oficial] – n. 4.12.1923, Budapesta, Ungaria. Studii: liceul teoretic; Şcoala Populară de Artă, sectiile Regie-Actorie si Canto. S-a stabilit la Sibiu împreună cu familia în 1926. Artist păpuşar apoi regizor artistic la secţiile română şi germană ale Teatrului de Păpuşi din Sibiu, angajată în 1956. A jucat până la pensionarea ei (în 1976) 131 de roluri şi a activat şi după pensionare ca regizor artistic punând în scenă la ambele secţii peste 40 de spectacole între anii 1964-1977. A jucat în Das Tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; Scoala iepuraşilor de Pencio Mancev, 1964, regia Hedwig Szaunig şi în multe alte spectacole. A condus cursuri de mânuire pentru tinerii păpuşari. A lucrat cu numeroase echipe de amatori: la Spitalul orăşenesc, la Casa de Cultură. In localitatea Unirea, unde a locuit între anii 1978-1984, a înfiinţat o formatie de păpuşari amatori. A predat la Şcoala Populară de Artă şi la Liceul Pedagogic (Curs de artă păpuşărească). După 1993 a revenit la Teatrul de Păpuşi din Sibiu ţinând cursuri de mânuire şi punând în scenă. Premii: Premiu de interpretare la Festivalul de la Sinaia, 1974. În 1981 a predat arta teatrului de păpuşi la Khartoum (Sudan) la Institutul de Muzică şi Teatru. Spectacole de referinţă ca regizoare: Die Abenteuer Pinocchio / Aventurile lui Pinocchio (1967), Hokus – Pokus de V. Korostâlov, 1968; Der gestifelte Kater / Motanul încălţat, de V.M. Vişan, traducerea şi regia, 1970, 1980; Max und Moritz (1974), Das Rünzlein mit den haselnüssen/ Trăistuţa cu alune de Teodora Petcuţ-Bondoc, 1974; Ein medchen sucht ein lied / O fetiţă caută un cântec de Alecu Popovici, traducere de Nikolaus Reiter, 1974; Das Mäuschen und die Puppe / Şoricelul şi păpuşa de Alecu Popovici (1975), Motanul încălţat (1990) – la ambele secţii; Das Fröschen Quack / Broscuţa Coca de V. Stănculescu-Rusu; Brümi der lehring / Ucenicul Sache de Victoria Trifu, 1976; Bärchen als turist / Ursulică turist de Dimităr Stoicov, 1976; Marea descoperire/ Die grosse entdeckung de Lilly Krauss, 1976 (la ambele secţii); Die Ballade / Balada vremii care trece de Marcel Mayan – Aristide Charpentier, 1977; Der Froschkönigin / Broscuţa fermecată de Edith Berger dupa Fraţii Grimm, 1995 (la ambele secţii); Am medwischer Margretimarkt/ Peripeţii în târg (scenariul şi regia Lilly Krauss), 1998 etc. Dramaturg, autoare a numeroase piese pentru teatrul de păpuşi, publicate în două volume. A publicat zece articole despre arta mânuirii păpuşii în revista Volk un Kultur. Valeria Ducea spunea despre Lilly Krauss: “…Am admirat şi am aplaudat mai ales măiestria mânuitoarei Lilly Krauss, care, timp de 25 de ani, împreună cu regizorul Ion Hândoreanu şi cu alţi veterani, au slujit cauza teatrului de păpuşi din Sibiu. Ea a însufleţit cu o participare totală, cu o impresionantă dăruire în mişcare şi glas păpuşa-erou a spectacolului, conferindu-i atribute umane, sensibilitate, fior dramatic şi poetic…”. Ref. Hermannstädter Zeitung, 20. 02. 1970 – Motanul încalţat; Tribuna Sibiului, 11 sept. 1970. Copilul din stele, regia Ion Handoreanu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; Marea descoperire de Lilly Krauss, cronica în Tribuna Sibiului, iunie 1976; Hänsel si Gretel de la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, o adaptare a operei lui Engelbert Humperdinck (regia Lili Krauss, 1977); Die Woche, 25.02.1977, articol de Ricarda Terschak despre Balada vremii care trece; Teatrul, nr. 3/1977. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999; Kinga Erzse-Boitor, “Das” Bild des Anderen in der rumäniendeutschen Kinder- und Jugendliteratur, Ed. Peter Lang, Kinder- und Jugendkultur, -literatur und -medien, Theorie – Geschichte – Didaktik, band 59, Frankfurt am Main, 2009, interviu cu Kalmar-Krauss Lilly despre începuturile, în 1946, ale teatrului de păpuşi la Sibiu [C.P.]
KRAUSZ Endre – n. 6.01.1922, Oradea. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Târgu Mureş între anii 1950-1970. Roluri importante: Robert (în Doctor fără voie), Motanul încălţat, Napoleon (în Hary Janos), Jourdain (în Burghezul gentilom).
KRAUSZ Ersébet- v. KEMENESI Ersébet
KRÉMER Manci – Margit – n. 28 septembrie 1907, Carei – d. 21 septembrie 1990, Budapesta. Actriţă, vedetă a Teatrului Maghiar din Satu Mare 1934, Arad, Timişoara, Subotica, Teatrul Maghiar din Cluj în 1943. 1930-1949 solistă, cântăreaţă de operetă, vedetă a Teatrului Maghiar din Cluj. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş în perioada de început a acestui teatru, între 1949-1957. Roluri în: Aladin şi lampa fermecată – 1957. Ref. Steaua roşie din 20 noiembrie 1957.
KRICH, Erwin – n.8 .09.1970, Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu între anii 1989-1990.
KRISTYN, Barbara – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în spectacolul Rochiţa cu figuri, 1965. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999;
KRISTOFOLETTI, Maria – n. 4.02.1962, Sighişoara. Studii: liceu – secţia ceramică, cursuri de actorie particulare cu profesorii de la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş. Cursuri de actorie la Universitatea de Artă Teatrală Târgu Mureș. Cursuri de specializare la nivel internaţional cu Kovacs Ildiko, organizate de Fundaţia Pentru o Societate Deschisă „Soros”. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara din 1987, a realizat numeroase roluri în acest teatru. In prezent, coordonator compartiment artistic la Teatrul „Merlin” din Timişoara. Din 1995 a colaborat cu Trupa “Ptham Nesam” condusă de Kovacs Ildiko. Din anul 1987- artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Timisoara, actualul teatru pentru Copii şi Tineri „Merlin”. Roluri importante: Purcica Ginuţa în Ursuleţul Winnie Pooh. Mama şi Tigrul în Izvorul laptelui fermecat. Vrăjitoarea, Hänsel şi Gretel. Mama capră în Capra cu trei iezi. Iudith în Cenuşăreasa. Vulpoaica, Pinocchio. Hapsânul în Gulliver în Țara Păpușilor. Grasu 1 în În derivă; Fata moșului în Fata babei și fata moșneagului. Împărăteasa cea rea în Albă ca zăpada. Giovannino, în Giovannino fără frică. Prostia omenească, dramatizare de Alina Hiristea Rece. Drept apreciere pentru întreaga activitate, primește „Pro Cultura Timisiensis”, premiu de excelență, acordat de C.J.Timiș. Din anul 1993 colaborează cu Radio Timișoara la piese radiofonice pentru copii. A mai realizat vocile diverselor personaje de desene animate la diverse televiziuni locale. [C.D.]
KRITYN, Barbara – [eroare de tipar] – v. KRISTYN, Barbara
KRON Ernö – n. 17.10.1924. Târgu-Mureş – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş între anii 1952-1977. Roluri importante: Horace, în Doctor fără voie, Cardinalul în Motanul încălţat, Vizirul din Aladin, Vulpea din Galoşul fermecat
KRZYZANOWSKI, Zosia [Sofia] [KRZYZANOWSKA; ACHIMESCU] – n. 25.04. 1934, Cernăuţi. Studii – Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu-Cluj, absolventă în 1957. A activat ca scenograf la Teatrul de Păpuşi din Timişoara în special în perioada 1974-1981. Croitoraşul cel viteaz, 1980, regia Victor Cârcu. A fost profesor şi la Şcoala Populară de Artă din Arad. 1962-1974, asistent universitar la Facultatea de Artă din Timişoara. Din 1980 a colaborat cu teatrul de păpuşari amatori de la Buziaş. Premiul I pentru scenografie la Festivalul Naţional. Expozitii ca artist plastic, participări la Novi Sad, Belgrad, Modena, Germania etc. Ref. Teatrul 7-8/1980, Croitorasul cel viteaz [C.P.]
KULKA, Eva Irina – n. 3.06. 1917, Budapesta. Studii medii. Scenograf între 1957-1972 la Teatrul de Păpuşi din Timişoara. Premiu pentru scenografie la Festivalul PIF de la Zagreb (1969). Premiu de scenografie la Festivalul Naţional. A lucrat şi cu echipe de amatori la Reşiţa şi Timişoara.
KUPÉ, Irina – n. 06.07.1936, Gura Ocniţei. Studii: Facultatea de Filologie. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Oradea, între anii 1957-1961. A jucat rolurile Găina, Catrina în Punguţa cu doi bani de Ion Creangă, 1959, regia Francisca Simionescu; Fiica babei Hârca în Povestea porcului de Viorica Filipoiu şi Veronica Porumbacu după Ion Creangă, 1961, regia Francisca Simionescu; rolul Habarnam în Aventurile lui Habarnam, regia Francisca Simionescu, scenografia Paul Fux, 1961. A mai jucat în spectacolele: Capra cu trei iezi, Plici-Plici, Meşterii din Dovleceni, Covorul cu minuni, Cei cinci chinezi. Ref. B. Mitiţă, Povestea porcului – cronica, in Crişana, mai 1961.
KUTTLER, Erwin – n. 6 mai 1928. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti. Scenograf de teatru dramatic din 1954, a activat mult la Teatrul Radu Stanca din Sibiu. Premiat la diferite festivaluri şi concursuri. La Teatrul de Păpuşi din Sibiu a realizat scenografia apreciatului spectacol Cum au ajuns fluierul şi cobza la scoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963; Sus…sus…tot mai sus (1965) – Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia. La Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană, Kasperle, gevatter Fuchs und gevatter Wolf / Kasperl, cumătra Vulpe şi cumătrul Lup de Wolfgang Ernst după Josef Haltrich, basme săseşti, 1979. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; TPR 1968 img. 73; revista Teatrul nr. 9/1965 [C.P.]
KUTTLER, Sanda – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Cum au ajuns fluierul şi cobza la şcoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963 rolul Piculina; Micul Muck de Tudora Petcuţ după Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999;
KYUVLIEVA, Stefka – scenograf din Bulgaria, Fata babei şi fata moşneagului, 2011, Prinţul broască – 2013 şi Răţuşca cea urată la Teatrul Colibri din Craiova. Premiu pentru scenografie, Kraguevac, Fata babei şi fata moşneagului, Teatrul Colibri din Craiova. Stefka Kyuvlieva a primit premiul pentru cel mai bun scenograf al anului 2000 în Bulgaria.
