Personalități – G

A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z

G. FERENCZ Eva – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, secţia maghiară. A jucat în spectacolul Te aştept, regia Kovacs Ildiko, în 1980. Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1980.

GÁBOR Kati – n. 1959. Regizor la Teatrul de Stat din Oradea intre anii 1983-1998, a realizat şi regia spectacolului Când râde un copil la Teatrul de Păpuşi din Oradea (1984).

GABOR, Remus Alexandru  – n. 02.09.1993. Scenograf.  Studii: Colegiul Naţional Pedagogic “Ştefan cel Mare” Bacău, Profil: Ştiinţe ale Naturii, Specializare: biologie – chimie;  Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Licenţă în: Scenografie şi Eveniment Artistic 2012-2015, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Masterat în: Spaţiul Scenografic 2015 – 2017. Scenografie și costume în parteneriat cu Raluca Maria Aionițoaie – Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri, regia Cristian Pepino, Teatrul de Păpuși Prichindel Alba Iulia, 2017; Migraaaanți de Matei Visniec, regia Cristian Pepino, Teatrul Țãndãrica București, 2017; Crãiasa Zãpezii, regia Cristian Pepino, Teatrul Țãndãrica București, 2017; Frumoasa și Bestia, regia Cristian Pepino, Teatrul Gulliver Galați, 2017; Designer decor Furtuna de William Shakespeare, regia Cristian Pepino, Teatrul pentru copii și tineret Colibri, Craiova 2016. Alte realizari: Scenografie film în parteneriat cu Raluca Maria Aionițoaie –”Roșu și albastru în proporții egale”, Regia Georgiana Moldoveanu 2017; Production designer – film: “Reset”, Regia: Milo Simulov 2016; “Vânătoarea de hipopotami”, regia: Germain Kanda 2016; “Omul de pe lună”, regia: Mihnea Aliciu 2016; Production designer – film “Flori de spin”, regia: Alexandru Mironescu 2016; Production designer – videoclip “Change my ways” trupa: Chasing I, regia: Tudor Botezatu 2016. Scenografie decor – film “În cerc”, regia: Isabela Fon Tent 2016; Production designer- film “Intabulare şi cadastru”, regia: Diana Munteanu 2015; Scenografie decor şi costume – teatru: “Toți privesc inainte”, regia: Vlad Basarabescu 2017; decor  “Ce vine după”, Regia: Victor Țăpeanu 2016; “Un trol îndrăgostit”, regia: Mihai Malaimare 2015; “Doi troli dansatori”, regia: Mihai Malaimare 2015; “ZIDUL”, regia: Mihai Malaimare 2015; “Moatze” regia: Crista Biliciu 2014 Bucuresti. Expozitii: Expoziţia de artă stradală “Ciclop”, Bucureşti 2013; Expoziţia “Culorile lui Bacovia” – Casa memorială George Bacovia, Bacău 2010. Expoziţie de scenografie în cadrul Festivalul de teatru Okaua, Bucureşti, 2016, 2017. Premiul I în cadrul Simpozionului de artă picturală, Chişinău 2010.

GABRIEL, Lazăr – n. 1.11.1961, Vlădeni – Iaşi. Studii: Lecţii particulare cu Petre Gheorghiu, Natalia Dănăilă, Ion Chelaru. Facultatea de Hidrotehnică. Membru fondator al grupului Neamarsamatoria cu care a câştigat numeroase premii la diferite festivaluri umoristice.  Din 1991 – artist păpuşar şi actor  la Teatrul Luceafărul din Iaşi, unde a realizat numeroase roluri  în spectacole ca Harap Alb, Ţara lui Guffi, Vrăjitorul din Oz, La păpuşi, la păpuşi, etc.

GABRIELESCU, Vlad – n. 18. 05.1946. Scenograf la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1971-1973. A realizat scenografia spectacolelor: Oltul şi Mureşul 1972, Capra cu trei iezi 1973, Nu prea Albă ca Zăpada şi Motanul Descălţat 1973, Darul lui Bai-Bai 1973. A colaborat şi cu Teatrul de Marionete din Arad [Capra cu trei iezi –1979]; Teatrul de Păpuşi din Turda 1949, regia Aurel Craciun. Ref. Teatrul de Păpuşi din Turda. regizor Aurel Craciun; scenograf Vlad Gabrielescu. Oltul si Muresul, 1975, revista Teatrul nr. 1/1975. Teatrul nr. 2/1983 Capra cu trei iezi, Alba Iulia.

GAFIŢA, Viniciu – n. 1 martie 1926, Baia, judeţul Suceava. Studii: Fălticeni şcoala primară (1933-1937) şi Liceul „Nicu Gane” (1937-1945). În 1950 va absolvi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Scriitor, dramaturg. A scris pentru teatrul de păpuşi în colaborare cu Alecu Popovici, Ileana Sânziana  (Sarea-n bucate) [Ţăndărică]. Piesa a fost premiată la concursul teatrelor de păpuşi desfăşurat la Belgrad în 1968. Debutul în 1945, în „Universul copiilor”. unde a publicat basme, poezii, schiţe, romane, multe semnate cu pseudonime (Ana Romana, Bunelu, George Garo, G. Viniciu). Din 1950 lucrează ca redactor, şef de secţie şi şef de redacţie la Editura de Stat, Direcţia Generală a Editurilor şi Presei, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, iar din 1960 se va preocupa exclusiv de literatura pentru copii în cadrul Editurii Tineretului, apoi la Editura Ion Creangă, unde va ajunge redactor-şef şi director.  [C.P.]

GAFTON, Daniela-Alexandra – n. 1986. Studii: 2005-2008 Universitatea de Arte Târgu-Mureş, specializare – actor mânuitor păpuşi şi marionete, nivel licenţă, conducător an profesor Oana Leahu, asistenţi Viorel Meraru, Andrei Brandus; 2008-2010 Universitatea de Arte Târgu-Mureş, specializare – arta actorului, masterat, conducător de an Radu Olăreanu. Roluri ca actriţă şi artist păpuşar in: 2007 – Hänsel si Gretel, regia Bogdan Tudor, roluri Gretel, Mama vitrega;  Motanul încălţat, regia Bogdan Tudor, rol Motanul; 2009 – spectacolul Motanul încălţat, regia Gabriel Apostol, roluri Mirandolina, Prinţesa,  Iepuraşul, Teatrul Ariel, Târgu-Mureş; spectacolul nonverbal SSS, regia Gavril Cadariu, Teatrul Ariel Târgu-Mureş; Harap-Alb, regia Georgeta Lozincă, roluri Prinţesa, Ochilă, Pajul, Teatrul Ariel, Târgu-Mureş; 2010 – Cei trei purceluşi, regia Bogdan Tudor; Aladin şi lampa fermecată, regia Oana Leahu, roluri Sorbet tigrisorul, Cadâna negresă, Djinul, Negustorul de cafea, Cadâna 2, Teatrul Ariel, Targu –Mureş; Secretul lui Moş Crăciun regia Iulian Glita, rol Dana. 2012 Improvizator în trupa de improvizatie “Start” – Spectacolul “Mondenităti”, regia Ingrid Bonta, premiera la Club Legere Live. 2011 –  film – Despre oameni şi melci, regia Tudor Giurgiu, rol Viorica.

GAISIUC, Vasile – scenograf Baia Mare 2001-2004. Ţara prieteniei de Tudor Macovenco, regia Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc, Baia Mare, 2001; Clovnii în vacanţă de Ionel Tănasă, regia Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc; 2002 – Prostia omenească, regia Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc; Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, regia Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc; 2004 – Clovnii şi spiriduşii, text şi regie Ionel Tănasă, scenografia Vasile Gaisiuc.

GANEA, Dan – n. 1948 – d. 1994. Artist păpuşar de mare valoare, a activat mai ales la Teatrul Guliver din Galaţi unde a realizat numeroase roluri de referinţă. Ca director al Teatrului Guliver a realizat numeroase îmbunătăţiri ale sediului şi a fondat Festivalul  Gulliver în 1987. Roluri memorabile în Sânziana şi Pepelea (rolul Zmeul), Trandafirul fermecat (rolul Regele), Harap Alb (rolul Spânul), Prinţesa Turandot etc. A activat şi ca regizor artistic cu rezultate remarcabile: Făt Frumos din lacrimă, Amnarul, Turandot la Teatrul Guliver, Poveste din adâncuri la Teatrul Cărăbuş din Brăila etc. A pus în scenă şi în Republica Moldova. Premii de interpretare: PIF Zagreb 1982 pentru rolul Zmeul din Sânziana şi Pepelea, (regia Cristian Pepino). Premiul de interpretare la Festivalul Ion Creangă-Bacău pentru rolul Alteţa sa din Trandafirul fermecat (regia Cristian Pepino). Turandot, în regia sa, a fost prezentat cu un deosebit succes la festivalurile de la Klagenfurt – Austria 1992 unde a fost distins cu Premiul al II-lea şi la Festivalul de la Kraguevac, Serbia, 1994, unde Dan Ganea a primit premiul pentru regie, Mircea Nicolau premiul de scenografie iar Marian Sterian pe cel de interpretare). Premiul ATM. Ref. Teatrul nr. 5/1972. Ref. revista Teatrul nr. 5/1972, Turandot, Teatrul de Papusi Galati, regia Traian Ghitescu Ciurea; rolul Imparatul Altoum; Pasărea albastră, regia Traian Ghitescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975; Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] [referiri Trandafirul fermecat – rolul Măria sa şi Făt Frumos din lacrimă – regia, in Teatrul nr. 11-12/ 1985  [C.P.]

GANEA, Mariana – n. 6.04.1948, Constanţa. Artist păpuşar la Teatrul Guliver Galaţi din 1975. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. A studiat arta teatrului de păpuşi cu Rodica Dianu şi Peter Ianos. La Teatrul de Păpuşi din Galaţi a realizat creaţii memorabile ca artist păpuşar în spectacolele Pasărea albastră (rolul Noaptea), Prinţesa Turandot (rolul Prinţesa), Albă ca Zăpada (rolul principal), Leopardul de argint (rolul Leopardul), Ivan Turbincă (rolul Moartea), Capra cu trei iezi (rolul Iedul mic), Crăiasa zăpezilor (rolurile Tâlhăriţa, Prinţesa), Ramayana (rolul Kaykei), Motanul încălţat (rolul Motanul), Harap Alb, Trandafirul fermecat, Sânziana şi Pepelea (rolul Sânziana), Vrăjitorul din Oz (rolul Dorothea), Amnarul (rolul Regina) etc. Premiu la Festivalul PIF de la Zagreb, 1982 pentru rolul Sânziana. Ref. Pasărea albastră, regia Traian Ghitescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

GARDA Aladar Laszlo – n. 20.02. 1948, Sângeorgiu de Mureş. Studii: Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu”, Cluj – specialitatea Arte Decorative;  pictor scenograf, la Teatrul Ariel Tg. Mureş  între anii 1982-1986. Realizări importante: Pisica de una singură, Prâslea cel Voinic şi merele de aur, Motanul încălţat (regia Maria Mierlut). Ref. Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] Motanul încălţat, în Teatrul nr. 11-12/ 1985  [C.P.]

GAST, M. – Artist păpuşar, Timişoara, în 1962. Ref. Teatrul nr. 4/1962. [nu cumva este Cast sau Kast?]

GAVRILESCU, Liliana – n. 27.08.1968, Ploieşti. Studii: ATF Bucureşti, secţia Păpuşi/Marionete, promoţia 1994, 1999 – Program de formare profesională postuniversitară – studii aprofundate în cadrul U.N.A.T.C. Bucureşti; domeniul studiat: Artă Teatrală – Teoria şi estetica teatrului; titlul tezei: “Vizualitatea – dimensiune a teatrului de animaţie”; 2006 – Program de formare profesională postuniversitară – doctorat în cadrul U.N.A.T.C. Bucureşti; domeniul studiat: Teatru de Animaţie; titlul tezei de doctorat: “Mijloace ale spectacolului de animaţie utilizate în film şi televiziune”; stagii de teatru de păpuşi şi Commedia dell’Arte în Franţa, Belgia, Italia. Din 1993 artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică din 1993, din 1995 asistent universitar la ATF, apoi conf. univ. dr. din 2008. Autoare a unei carti despre papuşi folosite in televiziune şi film. Roluri memorabile în spectacolele Adunarea păsărilor, Sânziana şi Pepelea (Zâna, etc.), Pinocchio (Pinocchio 1997), Micul Prinţ (1996, regia Bogdan Drăgulescu, rolul titular), Tom Degetel (rolul titular) Pasărea albastră (1998 – rol: Tyltyl  regia Cristian Pepino), 2003 – rol: Jack din spectacolul Jack şi vrejul de fasole, regia Daniel Stanciu, 2002 – rol: Pedrolino din spectacolul Dragostea celor trei portocale, regia Cristian Pepino, 2001 – rol: Iedul cel mic din spectacolul Capra cu trei iezi, regia Gabriel Apostol, 2000 – rol: Sora mijlocie din spectacolul Frumoasa şi Bestia, regia Cristian Pepino, 2008 – rol: Cocoşul din spectacolul Punguţa cu doi bani, regia Decebal Marin, 2008 – roluri: Fritz şi Boaca din spectacolul Max şi Moritz, regia Radu Dinulescu, 2007 – rol: Închizitorul din spectacolul Candid, regia Cristian Pepino, rol Tom din spectacolul Tom Degetel, regia Daniel Stanciu, 2006 – rol: Cenuşăreasa din spectacolul Cenuşăreasa, regia Silviu Purcărete. 2003 – Realitatea TV – “Votaţi cu noi” (Amor de Cotrocenio, serial de televiziune de cabaret politic cu păpuşi). A regizat remarcabile spectacole de licenta, cum ar fi Dragonul. La Festivalul Naţional de Marionete Gulliver (Galaţi) -2004- cu examenele de Arta mânuirii păpuşii ale studenţilor “Gaiţele” şi “Commedia dei Burattini”, s-a câştigat Marele Premiu, Premiul pentru debut şi Premiul de interpretare. 2007 Premiul de interpretare feminină pentru rolurile din spectacolul “Candid” – Festivalul Internaţional de Marionete Gulliver (Galaţi). Premiul pentru expresivitatea păpuşilor şi virtuozitatea mânuirii lor – spectacolul „Candid” – Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi marionete „Puck” (Cluj); 2004 Premiul de Excelenţă oferit de Primăria Municipiului Bucureşti; Marele premiu pentru studentii Secţiei de Păpuşi şi Marionete de la U.N.A.T.C. Bucureşti (examene de Arta mânuirii păpuşii „Gaiţele” şi „Commedia dei Burattini”) – Festivalul Internaţional de Marionete Gulliver (Galaţi), 2001 Premiul de interpretare pentru rolurile din spectacolele “Frumoasa şi Bestia” şi “Capra cu trei iezi” – Festivalul Naţional de Marionete Gulliver (Galaţi), 1998 Premiul de excelenţă pentru “Arta mânuirii marionetei” cu spectacolul “Bărbierul din Sevilla”- Festivalul Naţional de Marionete Gulliver (Galaţi). Colaborator al postului de radio Itsi-Bitsi unde il intruchipează pe unul dintre personajele emblematice ale postului. A mai jucat in spectacole la Teatrul Mic si la Toaca si la TVR in seria Arlecchino, regia Radu Popovici.  [C.P.]

GAVRILIU, Mihaela – n. 9.11.1978, Iaşi. Studii: Liceul de Artă. Artist păpuşar din 1998 la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani. Roluri realizate în  Fantezie de jazz (regia Marius Rogojinski), Sarea în bucate.

GAVRILOV, Gheorghe – cca. 1930. Artist păpuşar. Membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Brăila, alături de tatăl său, scenograful Mihail Gavrilov în 1949.

GAVRILOV, Mihail – n. 9 decembrie 1898 la Ismail – d. 8 septembrie 1968. În timpul primului război mondial familia se refugiaza în oraşul Novomirgorod. Dupa Marea Unire se intoarce la Vâlcov, lucrează ca funcţionar la primăria oraşului, pictand in timpul liber. În anii 1936 şi 1937, pentru lucrările expuse la Salonul Oficial din 1935, Ministerul Culturii şi Artelor îi va conferi trei premii şi un atestat de pictor profesionist. S-a stabilit la Brăila împreună cu familia sa dupa cedarea Basarabiei, in 1941. Pictor. Scenograf de teatru dramatic şi de păpuşi. Din februarie 1950 până în 1961, când se pensionează, este pictor scenograf la Teatrul „Maria Filotti”. Este cel care înfiinţează Teatrul de Păpuşi „Cravata roşie” (azi, „Cărăbuş”), pe care-l va conduce timp de şapte ani.  Iniţiator şi fondator al Teatrelor de păpuşi din Brăila (în 1949) şi Galaţi, alături de fiii săi, Gheorghe şi Nicolae Gavrilov şi de alţi entuziaşti, cum ar fi Vasile Hariton si surorile Rahtopol. Se poate spune că a fost un pasionat promotor al teatrului de păpuşi în România. Lucra pentru teatrul de păpuşi fără să fie remunerat şi învăţase tehnica de construcţie din cărţi de specialitate. A realizat scenografia primelor spectacole de la Teatrul de păpuşi din Galaţi: Vasilache şi Marioara, Fluieraşul şi căniţa, Vasilache la ţară şi a primelor spectacole de la Teatrul de Păpuşi din Brăila (Căluţul cocoşat, 1952). A făcut şi regia spectacolelor Crăiasa broască şi Noaptea de ajun. Ref. Mihail Gavrilov, Teatrul micilor spectatori. [Despre evoluţia Teatrului de păpuşi] in Înainte, nr. 3597 (17 iun. 1956), pg. 2; Nicolae Gavrilov a înfiinţat Teatrul de Păpuşi din Galaţi, în Adevărul, 2 octombrie 2010, http ://adevarul.ro/locale/galati/nicolae-gavrilov–infiintat-teatrul-papusi-galati-1_50ae46ee7c42d5 a6639 b 4315 /index.html; Corneliu Stoica, Mihail Gavrilov, album, Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi, 2010.

GAVRILOV, Nicolae – n. 5 decembrie 1930, Vâlcov. Studii: Facultatea de Inginerie Galaţi. In tinerete, artist păpuşar, scenograf. Membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Brăila, alături de tatăl său, scenograful Mihail Gavrilov, în 1949. A fost primul profesor de mânuire la fondarea Teatrului de Păpuşi din Galaţi; el i-a selectat şi pregătit pe primii păpuşari ai acestui teatru în 1952. Apoi a activat ca pictor scenograf la Teatrul Muzical N. Leonard din acest oraş. Ref. Nicolae Gavrilov a înfiinţat Teatrul de Păpuşi din Galaţi, in Adevarul, 2 octombrie 2010, http ://adevarul. ro/locale /galati/nicolae-gavrilov–infiintat-teatrul-papusi-galati-1_50ae46ee7 c42d 5a663 9b4315/index.html

GĂBUDEANU, Smaranda – n. 1985. Studii: UNATC Secţia Păpuşi/Marionete, absolventă în 2009. Artist păpuşar, actriţă. Activează în cadrul companiei particulare Dell’Arte, unde joacă în spectacolul de Commedia dell’Arte Anselmo (regia Mihai Gruia Sandu), Actor pentru un minut etc. şi mânuieşte în spectacole de animaţie prezentate la Muzeul Tăranului Român, Biblioteca Naţională, Librăria Cărtureşti etc. (7 şi înca una – 2007, Colier şi Fabrica de Chihlimbar – 2007, Bloop, o lume extraterestră – 2009 – regia Ana Crăciun).

GĂLĂŢAN, Mihai –  n. 12 octombrie 1986. Studii: Facultatea de Arte a Universitații „Ovidius” Constanța, „UNATC” I.L. Caragiale București; Masterand în ,,Arta actorului de Music-Hall”  din cadrul Universității  ”Ovidius” Constanța. Actor. Roluri în Ivan Turbincă, Teatrul „Jean Bart” Tulcea, regia Ciprian Huţanu, 2012.

GĂLĂŢEANU, Claudiu – artist păpuşar la Teatrul Vasilache din Botoşani. A jucat în Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, după Fraţii Grimm, regia  Valentin Dobrescu (rolurile Prinţul, Vânătorul, Bâlbâilă, Mâncăciosul); Păcală în satul lui, 2004, regia Valentin Dobrescu, rolul Scaraoţchi; Tom Degeţel, regia Valentin Dobrescu, 2010; Punguţa cu doi bani după Ion Creangă, regia Valentin  Dobrescu, rolul Mosul; Clovnul, Muc cel mic, regia Marius  Rogojinschi, Cei trei purcelusi, text si regie Valentin Dobrescu, Motanul încălţat, regia Valentin Dobrescu, Povestea  peştişorului de aur, scenariu dupa Aleksandr Sergheevici Puşkin şi regie de Marius Rogojinschi, Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte, scenariul şi regia Marius Rogojinschi; Dăruiţi copiilor ingeri! regia Marius Rogojinschi;. Regie şi interpretare: „La circ” – regia Florin Iftode şi Claudiu Gălăţeanu. Premiul „Gulliver” 2009 a fost acordat artiştilor Claudiu Gălăţeanu, Florin Iftode, Tudor Rotaru şi Laurenţiu Vasilache pentru fantezia, virtuozitatea şi creativitatea demonstrate ca regizori, scenarişti şi interpreţi ai spectacolului Trimiteţi moartea în vacanţă. La festivalul Puck de la Cluj-Napoca, 2010 – Premiul ex aequo pentru mânuire: Florin Iftode şi Claudiu Gălăţeanu, pentru interpretarea personajului principal din spectacolul „Trimiteţi moartea în vacanţă”.

GĂNESCU, Călin – n. 14.09.1963, Baia Mare. Artist păpuşar, a debutat la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare unde a activat între anii 1987 – 1988, apoi a lucrat la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1988-1994. A jucat la Sibiu în Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu, regia Kovacs Ildiko, 1986 (rolul Directorul parcului de distracţii; Alecchino); Inima Arlechinului, scenariu de Febus Ştefănescu după Inimă de hârtie şi Arlechinul şi pisica de Mircea Vaida, 1989; De-a viaţa, 1991, scenariul si regia Dan Hândoreanu; O poveste cu of de Dan Frăticiu, 1992. Scenariul si regia spectacolului Poveste de seară, Sibiu 1994. Recital, regia şi scenografia: Aventuri sub clar de lună, 1993. Apoi a avut un mic teatru particular la Sibiu unde îşi realizează spectacolele atât ca scenograf cât şi ca regizor. În 1984 a realizat scenografia spectacolului Gâscănel la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare. Premiul I de interpretare masculină la festivalul “Săptămana teatrelor de păpuşi” de la Constanţa, 1994 pentru rolurile din Poveste de seară. In 1983, actor la Teatrul Municipal din Baia Mare (a jucat în O scrisoare pierduta). Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

GĂNESCU, Daria – n. 17.04.1973, Bucureşti. Studii: ATF (UNATC) secţia Păpuşi/Marionete, 2003; stagiu teatru de umbre în Belgia; stagiu Bunraku în Franţa. Artist  păpuşar valoros, a activat la Teatrul Ţăndarică între anii 1995-2007. Roluri de referinţă în Play Faust, Adunarea păsărilor, Sânziana şi Pepelea (Muma Pădurii), Motanul încălţat (Prinţesa), rolul titular din Pinocchio (regia Cristian Pepino), Ali Baba şi cei 40 de hoţi (Fata Morgana), Pasărea de foc (regia Irina Niculescu), Robin Hood. Activează în programele Fundaţiei CliniClowns Romania şi joacă în spectacolele companiei Hai-hui. [C.P.]

GĂNESCU, Ion – n. 16.06.1932 – Craiova – d….Scenograf, artist păpuşar. A activat între anii 1964-1966 la Teatrul de Păpuşi Baia Mare unde a realizat scenografia si regia unor spectacole: 1965 – Katia şi crocodilul, regia Eugen Câmpeanu, scenografia Ion Gănescu; O rază de soare de Al.T. Popescu, regia şi scenografia Ion Gănescu; Lie de Ella Conovici, regia Eugen Câmpeanu, scenografia Ion Gănescu; 1966 – Taina cetăţii de Alexandru Bilinski, regia Eugen Câmpeanu, scenografia Ion Gănescu; Cei trei purceluşi de Jiri Janos, regia Eugen Câmpeanu, scenografia Ion Gănescu.

GĂNESCU, Stanca Maria – n. 16.02.1970, Baia Mare. Artist  păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1991-1992. S-a stabilit în Germania.

GEAMBEC, Muezel – n. 1940 [?]. Legendar impresar al Teatrului de Păpuşi din Constanţa, vreme de peste 50 de ani, din 1960. Ref. Anaid Tavitian, Metamorfoza unui vis, Editura Ex Ponto, 2011.

GEORGE Silviu, v. SILVIU, George

GEORGESCU, Alexandru [Alex] – n. 25.06.1943, Ploieşti. Studii: Universitatea Transilvania. Facultatea de Silvicultură. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov 1964-1969.

GEORGESCU, Claudia – v. KEUTERMAN Claudia

GEORGESCU, Dumitru – n. 1987. Studii: Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi. actor, artist păpuşar, Teatrul Luceafărul din Iaşi din 2008. Roluri în Uimitoarele aventuri ale lui Flick de Constantin Brehnescu – 2012, Albinuţa, Omul invizibil – 2008; Capra cu trei iezi, regia Ion Ciubotaru – 2013, Cartea junglei, regia Oana Leahu – 2010, Dumbrava minunată – 2011, Crăciunul jucăriilor 2 – Ochelarii lui Moş Crăciun, 3 Poveşti cu zmei. Premiul pentru cel mai bun spectacol la Gala Tânărului Actor Hop 2010, Dincolo de Umbre, UA G. Enescu Iaşi, secţia Păpuşi /Marionete, profesor Toma Hogea. Premiu colectiv de debut pentru spectacolele Degeţica şi Magazinul cu jucării, regia Toma Hogea şi o diplomă UNITEM pentru spectacolul La Anul  regia Toma Hogea.

GEORGESCU, Lucia – n. 1920. A făcut parte din echipa Teatrului de Marionete din Bucureşti, 1939. Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică, 1945. A jucat în primul spectacol al teatrului, Cu Ţăndărică spre mările sudului. Actriţă în 1949 la Teatrul de Stat Piteşti; la Teatrul de Stat Constanţa în 1955. Ref.Teatrul nr.9/1968

GEORGESCU, Mihai – [Mihai Ioan GEORGESCU ZINCĂ] – n. 3 martie 1924, Zăbriceni, judeţul Bălţi –  d. 1995, Bucureşti. Studii: absolvent Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Prozator şi dramaturg. Dramaturg, a scris şi piese pentru teatrul de păpuşi: Drepturi egale – 1961, Marca fabricii şi Răzvrătiţii [în vol. Teatru de păpuşi, 1962], Veselie în gospodărie [în vol. Teatru de păpuşi, 1964] etc. In 1961, la Teatrul Ţăndărică se monteaza piesa Răzvrătiţii.

GEORGESCU, Saşa – Scriitor, textier cunoscut pentru textele de muzică uşoară pentru Margareta Pâslaru, Marina Voica, Aurelian Andreescu sau pentru Teatrul Fantasio din Constanţa în anii 1960-1970. Autor al unor piese originale şi dramatizări pentru teatrul de păpuşi, ca: Gâscănelul, Pui de ger lăudăros, Poveste despre un băiat mic, Albă ca zăpada, jucate la Teatrul de Păpuşi din Constanţa în regia lui Claudiu Cristescu.

GERGELY Katalin – compozitoare, Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, Caleidoscop, spectacol de pantomimă al trupei MIM 7, regia Kovács Ildikó 1976.

GERU, Gina [Violeta; Ciky] – n. 19.01.1968, Galaţi. Studii: Liceul Al. Ioan Cuza Galaţi, promoţia 1988. Cursuri de dans modern în cadrul Şcolii Populare de Artă din Galaţi, profesor I. Vlaicu. Pregătire actorie şi mânuire păpuşi la Teatrul Gulliver Galaţi, profesori Mariana Ganea şi Mihai Păun. Absolventă a Facultăţii de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” Cluj Napoca, specializarea „Artele spectacolului (actorie)”, promoţia 2008. Artist păpuşar şi actriţă la Teatrul Guliver din Galaţi din anul 1991. Roluri: Vulpea în Bagheta fermecată (regia Mihai Păun); Zelima din Prinţesa Turandot (regia Dan Ganea); Ariciul albastru din Ariciul albastru (regia Dan Ganea); Cenuşăreasa în Cenuşăreasa de Fraţii Grimm (regia Valentin Dobrescu); Regina în Gulliver în Ţara Lilliput de J. Swift (regia Daniel Stanciu). Regina din Gulliver în Ţara Uriaşilor (regia Daniel Stanciu); Prinţesa din Croitoraşul cel Viteaz de Fraţii Grimm (regia Cristian Pepino); O domniţă din Viaţa e vis de Calderon de la Barca (regia Attila Vizauer); Floarea fermecată din Fergie şi floarea fermecată de Joel Geurriau (regia Bogdan Drăgulescu); Tom Degeţel de Charles Perrault (regia Daniel Stanciu); Sita din Ramayana de Valmiki (regia Ana Vlădescu); Fata Împăratului Roşu din Harap Alb de Ion Creangă (regia Cristian Pepino); Oglinda, Piticul bâlbâit din Alba ca Zăpada de Fraţii Grimm (regia Cristian Pepino); Prinţesa, Mâţa de tomberon în Motanul Încălţat de Charles Perrault (regia Daniel Stanciu); Fata Moşului în Fata babei şi fata moşului de Ion Creangă (regia Daniel Stanciu); Coppelia din Coppelia după E.T.A. Hoffman (regia Bogdan Drăgulescu); Povestea porcului de Ion Creangă (regia Cătălin Vasiliu); Sânziana, Ministrul Păcală din Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri (regia Cristian Pepino);  Hangiţa, Stilla din Castelul din Carpaţi dupa Jules Verne (regia Bogdan Drăgulescu); Sfânta Joi, Vâlva de argint în Zâna Zorilor de Ioan Slavici (regia Maria Mierluţ); Eliza din Lebedele de Hans Ch. Andersen (regia Daniel Stanciu); Dorothy, din Vrăjitorul din Oz de Frank Baum (regia Cristian Pepino); Kay, Cioruţa, Un spiriduş rău, Doi pinguini, Baba îngheţată din Crăiasa Zăpezilor de Hans Ch. Andersen (regia Cristian Pepino); Frumoasa Frumoaselor din Făt-Frumos din lacrimă de M. Eminescu (regia Stelian Stancu); Vulpea, Ajutor mânuire Pinocchio în Pinocchio de Carlo Collodi (regia Daniel Stanciu); Povestitorul în Scufiţa Roşie de Fraţii Grimm (regia Daniel Stanciu); Cadâna, Căţelul, Un spirit, Abdulah din Muck cel Mic de Wilhelm Huff (regia Cristian Pepino); Gucumatz, Modelatorul în Facerea lumii (regia Attila Vizauer). Premiul „Dan Ganea” acordat de ziarul „Viaţa Liberă”, în cadrul Festivalului Internaţional de Animaţie Gulliver”, în anul 2007, pentru rolurile din spectacolele „Crăiasa Zăpezilor” (regia Cristian Pepino) şi „Castelul din Carpaţi” (regia Bogdan Drăgulescu). Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

GHELIUC, Ion [Jean] – scriitor, autor de scrieri cu tematică militară, textier de cântece patriotice pentru cor. A scris, în colaborare cu Paula Culitză-Constantinescu dramatizarea Capra cu trei iezi,  jucată în multe teatre de păpuşi din ţară. A mai dramatizat şi Punguta cu doi bani de Ion Creangă.

GHELU, Silvia – [? Ionela] –  n. 25.01.1940, Valea Câmpului, Botoşani. Cursuri de perfecţionare. Din 1964 până în 1995 valoros artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău. Roluri reprezentative: Piticul (în Trei pitici şi un licurici), regia Petru Valter, Maimuţa (în Aventurile popândăului Pop) regia Bogdan Ulmu, Iedul cel mare (în Capra cu trei iezi) regia Petru Valter, Bursucul (în Dumbrava minunată) regia Petru Valter, Hapsânul (în Gulliver în ţara păpuşilor) regia Mihai Pascal, Flămânzilă (în Harap Alb), regia Petru Valter.  [C.P.]

GHEORGHE, Evghenie – v. Ghiţă artist din lume

GHEORGHE, Iulian – n. 22.09.1966, Brăila. Studii: cu maeştrii: Francisca Simionescu, Valentina Lepadatu. Cursuri CSPC (cu Aneta Forna-Christu, Dorina Tănăsescu). Din 1988 artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Brăila (azi, Teatrul de Păpuşi Cărăbuş). Roluri în piesele: Ursuleţul Mormi (rolul principal), Motanul încălţat, Scufiţa Roşie, Ultima aventură, Aventurile baronului Münchhausen, Dumbrava minunată, Vreau să fiu mare (Leul), Aladin şi lampa fermecată (Sultanul), Ursul păcălit de vulpe (regia George Popa), Mica sirenă (regia Mihai Păun – 2007), Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun – 2007. Ochiul soacrei (regia Bogdan Ulmu). A făcut şi asistenţă de regie. S-a afirmat şi ca interpret de muzică folk susţinând numeroase concerte în turnee în ţară şi în Republica Moldova. Ref. Magda Rodeanu, În premieră la Teatrul pentru copii. “Urîtul pământului” de Ada Teodorescu-Fărtăiș, in Libertatea 1989-1993. An I, Nr. 45 (3 apr. 1990), pg. 4 [Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila; regia Francisca Simionescu]; Magda Rodeanu, “Vreau să fiu mare” [de Sapghir și C. Tifirov], in Libertatea 1989-1993. Brăila, An I, Nr. 74 (18 mai 1990), pg. 3 [regizor Marius Exarhu], Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila]; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

GHEORGHE, Matei – n. 1931. Studii: Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Scenografie, absolvent 1955. Scenograf. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Brăila. A fost o vreme scenograf la Barlad. Din 1961 scenograf la Teatrul Dramatic din Brăila. Turda până în 1984.

GHEORGHE, Monica – n. 1977. Studii: absolventă UNATC secţia Păpuşi/Marionete 2000, profesori Dorina Tănăsescu, Brânduşa-Zaiţa Silvestru, Gina Nicolae. Licenţă – roluri în Răţuşca cea urâtă. Premiu de interpretare la Gala Absolvenţilor. Artist păpuşar şi marionetist în cadrul trupei particulare Paiaţa, înfiinţată în 1998, care prezintă spectacole la Clubul Ţăranului Român şi în grădiniţe. Trupa este compusă din Cristina Ioachimescu, Zina Fedorov, Monica Gheorghe. Roluri în cadrul trupei Paiaţa, în spectacolele Coliba iepuraşului, Elefănţelul curios; Fata babei şi fata moşului; Prinţesa Crizantema, Răţuşca cea urâtă, Şoricelul cel prostuţ, Vrăjitorul pofticios.

GHEORGHIU, Andrei – maestru de sunet la Teatrul Ţăndărică. I se datorează excepţionala calitate a coloanei sonore a multor spectacole ale acestui teatru. Premiul de excelenţă UNIMA România pentru corpul tehnic.

GHEORGHIU, Constantin – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi. In 1959 a jucat în Ursuleţii veseli de M. Polivanova, rolul Bunicul, apreciat de critică. A mai jucat şi în Fata moşului şi fata babei. Ref. Teatrul nr. 2/1959.

GHEORGHIU, Cristian – n.18.04.1963. Studii: Academia de Arte George Enescu, Secţia Actori mânuitori de păpuşi, promoţia 1994. Artist păpuşar la Teatrul Luceafărul din Iaşi din 1994 unde a realizat numeroase roluri în spectacole ca: D’ale Caragialelui, Povestea celor trei purceluşi, Purceluşul fermecat, Harap Alb, Tinereţe fără bătrâneţe, Dragonul, Ţara lui Gufi, Cartea junglei, regia Oana Leahu etc.

GHEORGHIU, Ligia – v. TILICI, Ligia [-GHEORGHIU]

GHEORGHIU, Marian Puiu – n.  1.07.1960, Brăila. Studii: Şcoala populară de artă (actorie, regie, pian), Serious Road Trip School – London. Scoala de Artă Populară Bacău, secţiile actorie, regie, pian; Universitatea culturală V. Alecsandri. Cursuri CSPC Ministerul Culturii. Artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău din 1990. Roluri reprezentative: Păcală (în Moş Crăciun şi Vrăjitoarea), Şoldan viteazul (în Coana Chiriţa la păpuşi), regia C. Brehnescu, Tatăl (în Hänsel  şi Gretel), regia Stelian Preda, Povestitorul, Sperietoarea (Trenuleţul fermecat), regia Octav Şerban, Tândală (Tândală se însoară), regia Valeriu Josanu, Gepetto, Mangiofuocco, Buldogul  (Pinocchio), regia Laurenţiu Budău,  Taulică (Taulică Făt-Frumos), regia Bogdan Ulmu, Zmeul (Sânziana şi Pepelea), regia Doina Zotincă, Impăratul (Oraşul mincinoşilor), regia Gheorghe Balint. Vasilică în Trei fraţi împăraţi după P. Ispirescu, regia G. Balint, Clovnul, Leul, Pantera, Şoricelul în Eu, tu şi un elefănţel – Alecu Popovici, regia Radu Popovici; Mâşkin în Atelier deschis, regia Valentin Lozincă. Povestitorul, Măgarul, Sperietoarea în Trenuleţul fermecat de Alecu Popovici, regia Octav Şerban; Lupul în Capra cu trei iezi după Ion Creangă, regia Petru Valter; Tândală în Tândală se însoară în V. Josanu, regia V. Josanu; Rabi, Maghidul în Povestiri hasidice, regia Bogdan Ulmu; Leul în Floarea recunoştinţei – M. Cimponeriu, regia A. Cioroaba; Povestitorul în Căutăm o poveste, regia Luminita Tuţu Anton; Pui, Cocoş, Cioara, Fluture, Baba, Câine – Rătuşca cea urită, regia L. Budău; Împăratul în Înşir’te mărgărite de V. Eftimiu, regia Radu Olăreanu; Guvernatorul în Poveste chinezeasca de A. R. Russ, regia Oana Leahu; Guliţă în Chiriţa la păpuşi de Vasile Alecsandri, regia B. Ulmu; Moartea, Sf. Petru, Boierul, Draci – Dănilă Prepeleac după Ion Creangă, regia L. Budău; Fratele în Dănilă Prepeleac după Ion Creangă, regia M. Tintar; Mos Secure, Balaurul în Făt-Frumos şi vrăjitoarea de N. Roşioru, regia Nicolae Roşioru; Caragiale în Dl. Goe după I. L. Caragiale, regia A. Vizauer; Jack, Paj în Jack şi vrejul de fasole – regia L. Budău; Negustorul, Inţeleptul în Neghiniţa de N. Roşioru, regia G. Balint. Leul în Vrăjitorul din Oz – regia L. Budău; Şoarecele povestitor în Ronţ Ronţ Shakespeare – regia Valentin Dobrescu. Premiul I – Gala recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani, cu spectacolul Ivan Turbincă. 1967-1969, colaborare cu teatrul M. Eminescu, Botosani. 1974-1982, colaborare Şcoala Populară de Artă din Bacău; 1975-1980, colaborare cu Casa de Cultură, Bacău; 1976-1980, colaborare ansamblul artistic Symbol, Bacău; 1976-1983, colaborare cu Teatrul Municipal Bacovia, Bacău; 1978-1982 grup folk Ad-hoc. Roluri diverse la Teatrul Bacovia. 

GHEORGHIU JURASOC, Cornelia – n. 19.09.1929. Studii: Conservatorul de Artă Dramatică. Director şi regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1976-1979; între 1991-1992 regizor artistic.

GHERASIM, Marius [ISTRATE; Bebe] – n.  29. 11. 1927, Bucureşti. Studii: Conservatorul Astra-Bucureşti (1947-1949), Institutul de Teatru Szengyorgyi Istvan, Tg. Mureş (1950-1953). Membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Timişoara în 1949.  1953-1955- artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Piteşti, 1955- solist vocal la Teatrul Marinei Militare din Constanţa, 1956- actor la Teatrul Alex. Davila din Piteşti, 1961-1988- artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara, a instruit şi echipe de amatori. Regia (împreuna cu Florica Teodoru) spectacolului recital Băiatul şi Vântul de Nadia Trandafilova, Teatrul de Păpuşi din Timişoara (decor Ileana Preduţ, păpuşi Marius Gherasim, 1974),  Ref. Teatrul nr. 1/1967, A doua carte cu Apolodor; revista Teatrul nr. 3/1981, Croitoraşul cel viteaz; revista Teatrul nr. 7-8/1983 Ivan Turbincă.

GHERDAN, Elena – artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. Membru fondator al acestui teatru. A jucat în 1951, în Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu  şi Cristian Frangopol.  Premiul II de interpretare — Elena Gherdan, pentru rolul din Crăiasa Zăpezilor, regia Cristian Frangopol, la Săptămana teatrelor de păpuşi din regiuni, 1956. Ref. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu].

GHERGHELI, Gabriela – n. 16.05.1969, Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1989-1999. A jucat în O poveste cu of de Dan Frăticiu, 1992; Poveste de seară, 1994, scenariul şi regia Călin Gănescu; Oglinda sufletului, scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu, 1995; Măria Sa Moşul după basmul lui Vladimir Colin, 1997. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

GHERGHILESCU, Vasile [Lică] – n. 7.03.1961, Constanţa. Actor, regizor. Studii: IATC (clasa prof. Dem Rădulescu), absolvent in 1985. A debutat cu rolul principal din spectacolul Inimă rece (regia Cristian Pepino), in 1982, pe scena Teatrului de Păpuşi din Constanţa. După o prodigioasă activitate ca actor in cadrul Teatrului Dramatic din Constanţa, si ca profesor de actorie la Universitatea Ovidius Constanta, devine şef de secţie apoi director la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Prin strădania sa, Teatrul de Păpuşi din Constanţa devine o instituţie independentă, cu denumirea Teatrul pentru Copii şi Tineret Constanţa, ulterior Căluţul de Mare (2003). Sub conducerea sa, teatrul are realizări remarcabile, beneficiind de colaborarea cu regizori ca Mihai Constantin Ranin, Daniel Stanciu, Gabriel Apostol, Cristian Pepino, Bogdan Drăgulescu, Cristian Mitescu. De asemenea, teatrul participă la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, primind multe premii. A pus în scenă o serie de spectacole de succes. Inima Rece,  Casa Pisicii, Piatra din casa, Ramasagul, Magia Circului. 2007: Doctorat in Teatru la I.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucuresti cu teza Plurivalenta comicului si functia sa educativa in spectacologia secolului 20. Premii: Mentiune pentru interpretare Peter Munck,1982, Festivalul de teatru pentru copii de la Barlad. Premiu pentru debut, Ion,1986, Brasov – Festivalul de teatru contemporan, Premiul pentru cea mai buna interpretare,1996, Fantasio, Premiul pentru cel mai bun actor, K.Muller, 2000, Galati – Festivalul de comedie. Premiul de excelenta in animatia romaneasca, 2009, acordat de UNIMA Romania. Omul anului in cultura constanteana, 2009, acordat de ziarul Cuget Liber, Premiul pentru regie pentru spectacoul Inima rece, 2011, Festivalul Gulliver de la Galati. A mai realizat numeroase roluri in filme artistice si la Teatrul Dramatic din Constanta. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

GHERGHINESCU, Elena – Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad. Recital Ariciul albastru, 1989. Ref. Teatrul nr. 8/1989.

GHERGU, Ilie – Artist păpuşar. A jucat  în Fata babei şi fata moşneagului, regia şi scenografia Dan Ţopa, Teatrul Pentru Copii şi Tineret „Mihai Popescu” din Târgovişte, 2010. Actor la Teatrul „Tony Bulandra“ din Târgovişte, în 2002.

GHIBA, Elena – n. 1931. Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. Membru fondator al  acestui teatru. A jucat în 1951 în Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu  şi Cristian Frangopol. 

GHIMAN, Dromihete – [Hety] – n. 28 aug. 1949, Timişoara – d. 2007. Studii: cursuri CSPC. Studii cu Aneta Forna, Georgeta Nicolau. Între 1970-1975 este angajat artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş. Rolul titular în Harap Alb după Ion Creangă, rolul “Monşerul”, din Cuconiţele mele dragi de Valentin Silvestru, după schitele lui Caragiale. Fram, ursul polar, rolul principal, Aligru din Ninigra şi Aligru. Între 1975-1991 este artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa unde realizează numeroase roluri importante în cele mai bune montări ale teatrului: Călina Făt-Frumos – regia Silviu Purcărete, Povestea porcului – regia Irina Niculescu (rolul Prinţul); Metamorfoze după Ovidius, Prinţesa şi ecoul de Vlasta Pospisilova, Inimă rece (Judecătorul şi alte roluri), Regele Cerb după Carlo Gozzi (memorabilul rol Pantalone), Sperietoarea de piţigoi de Al. T. Popescu (rolul Profesorul de istorie), Vrăjitoarele de Dimitrie Stelaru – toate aceste şase spectacole în regia lui Cristian Pepino. A mai jucat în Balada celor  trei fiuţi, Varietăţi (regia Stefan Lenkisch), Paznic de flamură, Insula pe din două (ambele în regia lui Silviu Purcărete), Coada cotoiului roşcat (rolul principal, Diziraş, regia Cristian Pepino), Cum să devii un om mare etc. Excelent mânuitor şi înzestrat actor, talentat cântăreţ a făcut parte din “echipa de aur” a Teatrului de Păpuşi din Constanţa. Din 1990 a trăit în Germania. Anaid Tavitian spunea despre el: “Vesel, mereu pus pe glume, Heti era un actor pasionat de arta sa, actor cu un spirit ludic, inteligent…” Ref. Prinţesa şi ecoul, cronica, Teatrul de Păpuşi Constanta, in Teatrul nr. 10/1979; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. Mirela Stangă, Dromihete Ghiman, http ://www.ziuaconstanta. ro/rubrici/ cultura/a-incetat-din-viata-actorul-dromihete-ghiman. html [C.P.]

GHINEA, Ionuţ – n. Buzău. Studii: UNATC Sectia Păpuşi/Marionete, absolvent în 2012. Roluri în Pasărea albastră după Maurice Maeterlinck, regia Decebal Marin, Teatrul G. Ciprian, Buzău, 2013. A jucat în filmul După dealuri, regia Cristian Mungiu.

GHIORGHIŢĂ, Iuliana [TALABĂ GHIORGHIŢĂ, Iuliana] – n. 1989. Studii: Liceul de Artă Galaţi; Facultatea de Arte Plastice Brăila, absolventă în 2012. Angajată scenograf la Teatrul de Păpuşi “Cărăbuş” din Brăila. Ca scenograf, a realizat la Teatrul Arcadia din Oradea mai multe spectacole în regia lui Mihai Păun (Aventurile lui Cipollino, Greierele şi Furnica, Morile de vânt ale lui Sancho Panza etc.). La Teatrul de Păpuşi din Baia Mare a realizat scenografia spectacolului Făt Frumos cel mofturos şi un Zmeu întors pe dos de Ludmila Doicu, regia Mihai Păun.  

GHITEA, Klára [n. PRIBÉK] – n.15.11.1927, Oradea – d. 2012. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară, între anii 1953-1972. Roluri în spectacolele: Ciobanul şi Băţul fermecat, Găinuşa de aur, La porunca ştiucii, Janos Viteazul, Hänsel şi Gretel, Don Quijote (Dulcineea del Toboso), Pasărea albastră (1965), Fluieraşul de argint, Trenul albastru / A fugit un tren, Divina comedie, Plum–Plum (rolul titular), Trilogia Don Quijote – Don Juan – Tyl Eulenspiegel, Ursuleţul Winnie (rolul titular), Mureşul şi Oltul.

GHIŢĂ, ARTIST DIN LUME – [Gheorghe EVGHENIE] – n. 1909 Târgu-Neamţ. Artist păpuşar şi muzicant popular de o mare originalitate şi fantezie, din Târgu-Neamţ, participant la festivalul de la Muzeul Satului organizat de către Mihai Crişan şi Teatrul Ţăndărică – 1974, prezenta moralităţi inspirate din viaţa satului şi a muncitorilor forestieri. Iosif Herţea este cel care l-a descoperit în timpul călătoriilor sale de cercetare a folclorului si l-a făcut cunoscut. Ref. Mihai Dimiu, Ghiţă, artistul din lume în Teatrul, nr. 3/1974, Teatrul nr. 11/1974, Almanahul Gong 1982 [M.C., C.P.]

GHIŢESCU, Felicia – n. 1930. Studii: Cursuri CSPC. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi până în 1987. A jucat în Pasărea albastră, regia Traian Ghiţescu-Ciurea, 1975; Făt Frumos din lacrimă; Turandot. Stabilită în SUA. Ref. Pasărea albastră, regia Traian Ghiţescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975

GHIŢESCU – CIUREA, Traian – n. 1929 – d. 1997 în SUA. Regizor artistic, a activat mai ales la Teatrul de Păpuşi din Galaţi unde a fost şi director între anii 1970-1979. Spectacole de referinţă (realizate în colaborare cu scenograful Mircea Nicolau): Vrăjitorul din Oz (1965), Prometeu, (subintitulat pantomimă cu păpusi, prezentat cu deosebit succes la Festivalul PIF –Zagreb -1968, scenografia Mircea Nicolau), Turandot scenografia Mircea Nicolau, Pasărea albastră scenografia Mircea Nicolau, 1975; Şapte păcate capitale (prezentat cu succes în Danemarca) – scenografia Mircea Nicolau, Amnarul – scenografia Mircea Nicolau – şi multe altele,  spectacole care au impus Teatrul de Păpuşi din Galaţi atât în ţară cât şi în străinătate ca o instituţie de spectacol de înaltă ţinută artistică. A mai pus în scenă şi Spărgătorul de nuci după Hoffmann la Teatrul de Păpuşi din Constanţa (1976). Ref. revista Teatrul nr. 5/1972, Turandot, Teatrul de Păpusi Galati, regia Traian Ghitescu Ciurea; Teatrul nr. 11/1973 – Prometeu, pantomimă cu păpusi; Pasărea albastră, regia Traian Ghitescu-Ciurea, scenografia Mircea Nicolau, revista Teatrul nr. 4/1975 [C.P.]

GHIŢULESCU, Mircea – n. 14.08.1945, Cuca, jud. Arges – d. 17 oct. 2011, Bucureşti. Studii: in 1969 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Și-a susținut doctoratul în estetica teatrului. Scriitor, eseist, critic de teatru, autor de numeroase studii, roman premiat de Uniunea Scriitorilor etc. Director al Teatrului de Păpuşi din Cluj Napoca între anii 1978-1980 şi in 1990. Sub conducerea lui, teatrul din Cluj a cunoscut momente artistice de excepţie (cum ar fi spectacolele Ubu rege, Te aştept, în regia lui Kovács Ildikó). Director al mai multor ediţii ale Festivalului Gulliver de la Galaţi (1995-1999). A scris numeroase cronici despre teatrul de păpuşi. Cartea sa, Cartea cu artişti, cuprinde foarte multe referiri la artişti din domeniul teatrului de animaţie. A făcut parte din gruparea revistei studențești „Echinox”. Director al Direcției Teatrelor din Ministerul Culturii (1990-1992), director artistic al Teatrului Național din Cluj (1992-1993), consilier al Directorului general al Televiziunii Române (1993-1994), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (2000-2005). Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer.

GHIŢULESCU, Radu – n. 14.05.1969, Cluj. Studii: Absolvent al Universitătii Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere, Secţia Teatru în 1998. A realizat ca regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Oradea intre 1996 – 1998 spectacolele: Păsările de Aristofan [premiul pentru debut regizoral la Festivalul Gulliver de la Galaţi], Albă ca zăpada (1997), Hänsel şi Gretel.

GHIUVELECHIAN, Clara – n. 27.03.1973. Studii: Absolventă a Universităţii Hyperion, Bucureşti, promoţia 1996. Angajată din 2004 a Teatrului pentru Copii şi Tineret din Constanţa. In prezent, colaborator, actriţă. Doctorat: Personajul animalier în spectacolul pentru copii. Profesoară de actorie în cadrul Universităţii Hyperion. Roluri în Motanul încălţat, Aventurile lui Robinson, Lampa lui Alladin, Sinbad Marinarul etc.

GIBA, Sonia, v. NEAGU, Sonia

GILLE Katalin – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea în 1960. Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960.

GIRITI  Réka – n. 11. aug. 1968, Cluj-Napoca. Studii: Academia de Muzică „Gh. Dima” – Cluj-Napoca. (2003-2007). Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Puck, Cluj-Napoca, secţia maghiară, din 1998. Roluri importante: Elefănţelul în Elefănţelul curios după Rudyard Kipling, regia Varga Ibolya, 2001; Arnika în Sărmanul Johnny şi Arnika de Lázár Ervin, regia Varga Ibolya, 1999; Doica în Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, 2000; Prinţesa Pávaszem în A holdbéli csónakos / Luntraşul din Lună de Weöres Sándor, regia Varga Ibolya, 2000; Malacka (Purcelul) în Ursuleţul Winnie Pooh după A. A. Milne regia Kovács Ildikó, 2001; Juliska (Gretel) în Fraţii Grimm: Hänsel şi Gretel, regia Varga Ibolya, 2002; Bucătăreasa în Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály, regia Varga Ibolya, 2004; Mătușă în Grădina cadourilor secrete, de Kovács Gábor, regia Sramó Gábor, 2007; Purcelușul sălbatic în Cipi de Fodor Sándor, regia Varga Ibolya, 2008; Margarita în Te aştept! de J. Lawson, regia Varga Ibolya, 2009; Smeraldina în Regele cerb de Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă, 2010; Soția judecătorului în János cel puternic de Orbán János Dénes regia Varga Ibolya, 2012; Băiețelul Murok Matyi în Unde-i centrul lumii? de Méhes György, Orbán János Dénes, regia Varga Ibolya 2014; Zâna lacului regia Varga Ibolya, 2014; Grădinăreasa Ösztövér în Meşterii păpuşari regia Vadas László, 2016; Știuca, Fica țarului în spectacolul La porunca știucii, regia Balló Zoltán, Varga Ibolya 2000, 2017; Vulpea, Greierele în spectacolul Eu sunt Pinocchio după Carlo Collodi, regia Călin Mocanu, 2017. [D.V.]

GIROVEANU, Aurel – n. 24 septembrie 1916, comuna Girov, jud. Neamț – d. 2 aprilie 2001, București. Studii: Conservatorul „Egizio Massini” din București (1933-1937). Meritul cultural. Cunoscut pianist, dirijor și compozitor, în special de muzică uşoară. Compozitor,  Străjerul mării de Mihai Stoian, Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş, 1956. [D.B.]

GIURGIU, Rodica – n. 1948, Bucureşti. Studii: Conservatorul din Bucureşti, Facultatea de compozitie şi muzicologie, 1966 – 1971; Compoziţie şi orchestraţie cu Richard Bartzer, 1988 – 1993. Compozitor, muzicolog, profesoară. A compus şi muzica unor spectacole în teatrele de păpuşi, mai ales la cel din Timişoara: Povestea micului Arpagic (1982), Noua poveste a Scufiţei Roşii (1983), Pip – copilul stelelor (1985), Jocul cu focul (1985), versuri Ioona Rauschan, la Teatrul de Păpuşi din Timişoara; Vrăjitoarea roz (1986), versuri Cornelia Pop; Iepuraşul încălţat, (2002),  Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor de Cristian Pepino, 1986 – Teatrul de Păpuşi din Timişoara. Aventurile căpitanului Val Vârtej, (2003), muzical pentru copii, pentru Teatrul pentru copii şi tineret “Merlin”, Timişoara (spectacolul nu a mai fost montat) [D.B.]

GÂLEA, Andrei – [Andreiu] – n. 5. 03. 1935, Turnu Roşu, Jud. Sibiu. Studii de teatru neterminate, exmatriculat în 1956 de la IATC Bucureşti din motive politice. Angajat ca actor la Teatrul de Stat din Sibiu. Din 1967 artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Director al Teatrului de Păpuşi din Sibiu în perioada 1986-1990 (până la pensionare). In timpul  directoratului lui s-au realizat spectacole de referinţă ca “Piticul uriaş” de Dan Hândoreanu (regia şi scenografia Dan Frăticiu), “Cazul Pinochio” de Dan Hândoreanu – regia Kovács Ildikó, scenografia Dan Frăticiu. Este iniţiatorul taberelor de vară de pantomimă, în urma cărora au fost create spectacole de gen, prezentate în Sibiu şi în ţară. In 1990 înfiinţează Teatrul Particular de Pantomimă Al 3-lea Gong SRL. Este autorul unei piese jucate cu mult succes la Sibiu şi la mai multe teatre din ţară, Trei iezi cântăreţi. Piesa a fost pusă in scenă mai întai cu o formaţie de păpuşari amatori elevi şi a luat premiul I pe ţară. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia română. A jucat în: Sanziana si Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1972, rolul Zmeul; Croitoraşul cel isteţ regia Nicolae Rodean, 1973; Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, 1975; Mingea si Zmeul, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Zmeul); Dulce ca sarea de Alecu Popovici şi Viniciu Gafita, regia Mircea Petre Suciu, 1978, rolul Măscăriciul; Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Motanul încălţat, de V.M. Vişan, regia Lilly Krauss, 1980; Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu, regia Kovacs Ildiko, 1986 (rolul Profesorul); Inima Arlechinului, scenariu de Febus Stefănescu după Inimă de hârtie şi Arlechinul şi pisica de Mircea Vaida, 1989; Regie: Povestea căluţului care şi-a pierdut culorile / Wie das pferdchen seine farben verlor de Zdanek Skorepa, traducere de Sanda Diaconescu, 1984 (la ambele secţii ale teatrului). Ref. Tribuna Sibiului, 18 august 1973, Croitoraşul cel isteţ; revista Teatrul nr. 4/1974 – Trei iezi cântăreţi, regia Andrei Galea; în revista Teatrul nr. 11/1974; Tribuna Sibiului, 13.02.1975; revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgameş [rolul principal Andrei Galea]; La bufniţa veselă de Viorica Huber Rogoz, în revista Teatrul nr. 11/1982. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

GÂLEA, Virginia – n. 10 .10.1963 Sibiu. Studii: Facultatea de Litere- Universitatea Babes-Bolyai – Cluj Napoca, secretar literar Teatrul Gong din Sibiu din 1996 până în 1999 când s-a stabilit în SUA.

GÂLEA, Marius – n. 6. 11. 1967. Studii: ATF (azi UNATC) secţia Actorie, clasa  prof. Gelu Colceag, absolvent in 1993.  Intre 1986 şi 1989 a fost actor păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (actualmente Gong), interpretând roluri ca: Pepelea (în Sânziana si Pepelea), Arlechinul în Inima arlechinului de Febus Ştefănescu, 1989 etc. şi a jucat în multe spectacole de  pantomimă. Poveste fără cuvinte de Marius Gâlea, 1988, regia Dan Hândoreanu. După absolvirea facultăţii a predat arta mânuirii păpuşii (alături de Brânduşa Zaita Silvestru) la UNATC. Actualmente predă Arta Actorului, fiind lector univ. dr. la UNATC. Este un actor foarte apreciat şi cunoscut, cu roluri interpretate în mai toate teatrele bucureştene. A scris scenariul Poveste fără cuvinte, 1988. Ref. Al treilea gong, regia Dan Handoreanu, in revista Teatrul nr. 7-8/1987. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

GÂNJU, Ioan, [Ionuţ] actor, artist păpuşar, Teatrul Luceafărul, Iaşi, roluri în Purceluşul fermecat, Cartea junglei, regia Oana Leahu (2011), Sinbad marinarul (2012).

GÂRNEAŢĂ, Fănică – constructor păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Constanţa.

GÎTZĂ, Letiţia – n. 29.10.1923 – d. 26.09.2008. Critic și istoric de teatru. Studii : Facultatea de Litere, București; IATC, secția Teatrologie-Filmologie. Cercetător cu îndelungă activitate la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, din anii 50 până în 1975, când este îndepărtată întrucât nu întrunea criteriile politice de apartenență la această instituție subordonată Academiei de Științe Sociale și Politice. Contribuție continuă și de înaltă calitate la lucrările colective ale Institutului, în primul rând cele 3 volume ale Tratatului de Istorie a Teatrului; numeroase studii publicate în SCIA și în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Activitate de critic în revista Teatrul. Eminent istoric al teatrului de păpuşi din ţara noastră.  Autoare a unui excelent studiu publicat în 1963,Teatrul de păpuşi românesc [Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă], şi coautoare a volumului Teatrul de păpuşi în România [1968, Ed. Meridiane]. A scris şi dramatizarea Micul prinţdupă Saint Exupery, care a stat la baza memorabilului spectacol regizat în 1960 de Radu Penciulescu la Teatrul Ţăndărică și Pasărea albastră după Maurice Maeterlinck, regizat în 1965 de Ildiko Kovacs la Teatrul din Oradea. Din 1975 până la pensionare, lucrează în secretariatul literar al TNB.

GLAUSIUS, Teodor –  n. 1928. Compozitor. A compus pentru Teatrul de Păpuşi din Timişoara  muzica spectacolelor Prima lecţie (1953), Iepurele şi vulpea (1953), Daşa şi Paşa (1954), Concertul de pe lac (1954), Povestea Porcului (1955), Iepurele şi motanul (1955), Traista, fluierul şi turbanul (1956), Punguţa cu doi bani (1956). La Teatrul de Păpuşi din Oradea 1959, Punguţa cu doi bani.

GLĂVUŢ, Doina – n. 4.08.1938, Năpradea – Sălaj. Artist păpuşar valoros la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1958 – 1991. S-a ocupat şi de formarea profesională a tinerilor păpuşari. Ref. Teatrul nr. 3/1972 – Flinta si un cal rosu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu; 11/1972; referiri elogioase, în revista Teatrul nr. 11/1973, despre creaţia din Capra cu trei iezi. 

GLODEANU, Liviu – n. 6 august 1938, comuna Dârja, judeţul Cluj – d. 31 martie 1978, Bucureşti. Studii: Şcoala Muzică din Cluj Napoca (1950-1955); Conservatorul din Cluj Napoca (1955-1957); Conservatorul din Bucureşti (1957-1961). Compozitor, profesor, cercetător, muzicolog. In 1963 compune muzica spectacolului, Sânziana şi Pepelea, Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, regia Kovács Ildikó, 1976; la Teatrul Ţăndărică în 1973 (regia Margareta Niculescu). A realizat muzica multor filme. Meritul cultural, Premiile Uniunii Compozitorilor din România (1970, 1973), Premiul Academiei Române din Bucureşti (1973).

GNADT, Andrei – n. 4.06.1976, Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (Gong) Secţia germană, din 1995. A jucat în Der Froschkönigin / Broscuţa fermecată de Edith Berger dupa Fraţii Grimm, 1995, regia Lilly Krauss; Balada vremii care trece, 1996; Regele cocoşat / Der buckelige könig de Herbert Helken, regia Bogdan Drăgulescu, Teatrul Gong din Sibiu – 1997; Am medwischer Margretimarkt / Peripeţii în targ (scenariul şi regia Lilly Krauss), 1998; Romeo und Julia de William Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

GNÄDIG, Kornélia – n. 01.11.1989, Târgu-Mureş. Studii: UAT Târgu-Mureş – Facultatea de Artele Spectacolului. Artist păpuşar, Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea, Trupa Liliput. Este angajată din anul 2011. Romeo şi Julieta (Julieta), 2011.

GŐCKEL, Heda – [Helda] – n. 1923. Artist păpuşar, fondatoare în 1949 a Teatrului de Păpuşi Ţăndărică din Sibiu, (actualmente Teatrul Gong). Inainte de aceasta, a făcut parte din echipa Sindicatului mixt de la Sibiu, alături de Hedwiga Szaunig şi Ilse Kleppner, între anii 1947-1948. A jucat în Ţăndărică în Africa  (Ţăndărică şi maimuţa) – spectacol pentru copii şi Ţăndărică în căutarea duşmanului (pentru adulţi).  A jucat în primul spectacol al Teatrului de Păpuşi din Sibiu, Căsuţa din campie de Serghei Marşak (20 febr. 1949). A mai jucat în Banul şi părăluţa [Pitac şi Pităcel] de Nina Ghernet, 1950; Schräbchen / Şurubel de Lucia Dinu, regia Constantin Sincu, 1951; Irjik cel brav de I. Verpiţkaia, 1952;  Catalin der kuhne waldreger / Cătălin Făt-frumos pădurarul de Mihai Stoian, 1953. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.

GOLESCU, Iordache (Gheorghe) – n. 1776, Bucureşti – d. 1848, Orşova. Scriitor, unul dintre primii noştri dramaturgi, a fost unul din cei mai activi cărturari și oameni de stat ai Țării Românești în prima jumătate a secolului al 19-lea. Studii: A studiat mai intai acasă, cu profesori plătiti de tatăl său, Banul Radu Golescu, apoi urmează cursurile Academiei greceşti din București. A scris Mavrodinada, piesă reprezentată cu păpuşi, ca şi toate celelalte piese în acea epocă în care singura formă de teatru din Ţara Românească era aceasta. La numeroşii păpuşari ambulanţi tradiţionali turci (care jucau pe la casele boiereşti şi prin cafenelele din Bucureşti Karagöz-ul), sau la păpuşarii populari tradiţionali români care jucau în mahalalele Bucureştiului spre încântarea publicului adult, se apela pentru reprezentarea în public a pamfletelor (ale căror versiuni scrise nu se puteau bucura de o popularitate comparabilă cu cea asigurată de teatrul de păpuşi, majoritatea populaţiei fiind analfabetă). Spectacolele-pamflet se refereau la evenimente şi persoane reale, contemporane şi unele dintre ele erau organizate în casele boiereşti. Piesele sale-pamflet, după opinia multor cercetători, au fost jucate fie cu păpuşi fie în teatrul de umbre: Barbu Văcărescul, vânzătorul ţării, Mavrodinada, Starea Tării Româneşti [C.P.]

GOMBOŞ, Doru – [Teodor] – n. 27.08.1950, Braşov – d. 2007. Studii: Perfecţionare CSPC Bucureşti 1978-1980. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov din 1972, unde a realizat numeroase roluri în spectacolele cele mai importante ale teatrului pâna in 2007. Umorul său subtil, interpretarea de ţinută, expresivitatea sa, prezenţa scenică remarcabilă, măiestria mânuirii, au făcut să fie unul dintre actorii de bază ai teatrului, îndrăgit atât de către colegi cât şi de către marele public, şi apreciat de critica de specialitate. A realizat peste 30 de roluri memorabile: Domnul Poveste din Povestiri de buzunar (regia Liviu Steciuc), Talion din Aventurile lui Talion (regia Liviu Steciuc), Sperietoarea din Porumbiţa albă (regia Liviu Steciuc), Menestrelul din Croitoraşul cel viteaz (regia Cristian Pepino; a mai avut contribuţii la fel de importante şi în spectacolele Punguţa cu doi bani, regia Dedu Farca, Pescarul şi norocul lui, regia Liviu Steciuc etc. Ref. revista Teatrul, nr. 3/1977, Pui de om. Lumea poveştilor, Teatrul de Papuşi din Brasov, in Teatrul nr. 3/1981; [C.P.]

GOMBOS Géza – n. 17.06.1918, Oradea. Compozitor, Elefănţelul curios, 1963, Teatrul de Păpuşi Oradea. Ca instrumentist a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1962-1964, făcând parte din orchestra teatrului. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa. A fost dirijor la ansamblul folcloric “Crişana” din Oradea.

GONCIAR, Vasile – compozitor, Doi purceluşi, regia Ion Popescu, Teatrul pentru  Copii şi Tineret „Merlin” – Timişoara.

GÖNCZY  Katalin-Réka – n. 4. 07.1969, Tg. Mureş. Studii: Absolventă Secţia teatru de păpuşi UAT Târgu-Mureş 2007. Artist păpuşar la Teatrul  Ariel Tg. Mureş din 1988. Roluri importante în spectacolele: 1987 în Micimackó / Winnie Pooh după A.A. Milne, rolul Robert Gida; Kék madár / Pasărea albastră de M. Maeterlinck,1988, rolul Zâna; Petrică şi balaurul de Haller József, 1987, (rolul Petrică); Petrică şi drăcuşorul de Haller I. József 1991 (Petrică), 1993 Móricz Zsigmond: Állatmesék / Poveşti cu animale; Ludas Matyi, în Ludas Matyi / Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály, 1993; Vulpea, în S. Marşak, N. Ghernet: Játékok / Jucării, 1993; Plum-Plum în Plum-Plum de Jose Geal, 1993; Romeo în Óh, Rómeó,…Óh, Júlia de Antal Pál, 1993; Aventurile lui Winnie Pooh de Arthur Al. Milne (rolul Iedul); Lili (în piesa lui J. Pehr şi Leo Spacil Haragos úr a bábszínházban / Ursuzul [Guliver] în ţara păpuşilor), 1994; Topp (în  A csodálatos kalucsni / Galoşul fermecat de G. Mateeva, 1995; Soarecele, în A nagy mérkőzés / Marea întrecere de Helwig Krug, 1997; Faust de Antal Pál, 1999; rolul Fetiţa – bandit (în Hókirálynő / Crăiasa zăpezii, de Mona Chirilă după H. Chr. Andersen, 2000; 2001 Alice în Lewis Carroll – Barabás Olga: Alice kalandjai / Aventurile lui Alice; 2001 Frank Baum: Óz a nagy varázsló / Marele vrăjitor din Oz; Jungla X de Gigi Căciuleanu, 2001; Umbreluţa de soare (în Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége / Hapy-end, adică poveştile să se termine cu bine de Saszet Géza, 2002); 2003 rolul Marionella în Carlo Collodi, Dan Hândoreanu: Adjátok vissza Pinocchiót / Da-ţi-ni-l inapoi pe Pinocchio); 2003 rolurile Piroska, Piticul (în A vitéz szőcs / Croitoraşul cel viteaz de Király Kinga Júlia);  János Vitéz de Szilágyi Dezső dupa Petőfi Sándor, 2003; 2003 Betlehemes játék / Jocul Betleemului; Prinţişorul (în A halhatatlanságra vágyó  királyfi / Printul care işi doreşte ceva nemaiauzit de Tömöry Márta dupa Juhász Ferenc, 2004); Szundi (în Az Álomfestő / Pictorul de vise de Hatházi András, 2005); rolurile Acul de cusut saci, Năsturaşul, în Tűmese / Povestea acului, de Barabás Olga dupa H.Chr. Andersen, 2005; Mama (în József Attila de Barabás Olga după József Jolán, 2005); Betlehemes játék / Jocul Betleemului de Barabás Olga, 2005; rolul Madam Cocheta în Hamupipőke / Cenuşăreasa de Oana Leahu dupa Fraţii Grimm, 2006; Baba în Mirkó királyfi / Prinţul Mirko de Zalán Tibor, 2006; Cel mai frumos cadou de Pávai Csanád dupa Lev Tolstoi, 2006; Luludia în piesa lui Alina Nelega Zurinka, 2007; Croitoraşul, în A vitéz szabócska / Croitoraşul cel viteaz de Barabás Olga după Fraţii Grimm, 2008; Árgyélus királyfi / Prinţul Argheluş de Zalán Tibor, 2008; Hófehérke és a hét  törpe / Albă ca zăpada şi cei şapte pitici de Ioan Ardelean-Oana Leahu după Fraţii Grimm, 2009; Anya (în  Piroska és a farkas / Scufiţa Roşie şi Lupul de Király István după Fraţii Grimm, 2009 ).

GONŢA, Grigore – n. 23 ianuarie 1938, Bucureşti. Studii: a absolvit IATC, secţia Actorie, în anul 1963. Cunoscut regizor de teatru dramatic, actor, profesor la UNATC. A pus în scenă la Teatrul Cărăbuş din Brăila spectacolul  Închide ochii şi vei vedea oraşul – 1997.

GORDUZ, Grigore – n. 11 iunie 1941 la Galați – d. 2012. Studii: A absolvit Institutul de Arte Plastice din București. Și-a început activitatea artistică de pictor scenograf la 25 septembrie 1969 la Teatrul de Păpuși din Brăila. Apoi a activat la Teatrul de Stat din Ploiești. S-a angajat la Opera din Timișoara în anul 1969, şi vreme de peste 37 de ani a activat ca reputat scenograf de operă.

GORNESCU, Adrian – [într-o cronică apare cu numele eronat GORUNESCU]. n. 1935. A fost artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Foarte bun interpret. A jucat în  spectacolul Şcoala din pădure de G. Landau – 1958, regia Aurel Anchidin, în  rolul Puiul de lup, creaţie remarcată de presa de specialitate. A jucat ca actor şi la Teatrul Al. Davilla, Piteşti, 1968. Ref. Teatrul nr. 4/1958; Teatrul, nr. 3/1977.

GORNIC, Maria – [VLAD, Maria] – n. 16.1.1948, Timişoara. Studii: Cursuri CSPC. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Timişoara între anii 1966-1987 unde a abordat o gamă largă de roluri. Premiul II de interpretare la Festivalul Naţional (1985). S-a ocupat intens de formarea tinerilor păpuşari din teatru; a colaborat cu Kovács Ildikó la organizarea cursului de la Timişoara (1994-1997). Foarte talentată mânuitoare şi actriţă, interpretă excelentă a unei palete vaste de roluri, s-a impus ca una dintre cele mai bune artiste de gen din ţară. Roluri de referinţă: Moartea din Ivan Turbincă de Şt. Foarţă după Ion Creangă, regia Victor Cârcu; Croitorașul cel viteaz (regia Bogdan Tudor Pelerin), Teatrul pentru copii și tineret Merlin – Timișoara; 2007 – Jocul de Păpuşi al Doctorului Faust, regia Victor Cârcu; recital Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor de Cristian Pepino (spectacol realizat în colaborare cu Ionuţ Brancu). În revista Teatrul se scria: “… Cei doi interpreţi joacă cu sensibilitate, talent şi prospeţime… Marioneta este  condusă cu o aplicată ştiinţă a valorii nuanţelor gestuale, a intenţiilor şi ezitărilor…”. A făcut şi regia unor spectacole: O poveste de iarnă, 2012, regia Maria Gornic, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, Zâna Lacului la Teatrul de Marionete din Arad. Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1983 Ivan Turbincă; Teatrul nr. 9/1987, semnat L.C.; revista Teatrul nr. 3/1981, Croitorasul cel viteaz; recital – Hamlet de Capek, 1981, in revista Teatrul nr. 6/1981. [C.P.]

GRAD, Justin – n. 18 noiembrie 1919 la Tulcea. Studii: Absolvent în 1947 al Universităţii din Bucureşti, literatură română şi franceză şi absolvent în 1950 al IATC Bucureşti – actorie. Remarcabil artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică în perioada 1950-1975, când realizează numeroase roluri care i-au adus renumele şi prezintă emisiunile pentru copii de la TVR cu celebrul său personaj AŞCHIUŢĂ (realizat de Ella Conovici, 1957-1973). A jucat roluri memorabile în spectacole ca Mâna cu cinci degete, Ala bala portocala, Eu şi materia moartă, Cabaretissimo, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal etc. A predat cursuri şi pentru tinerii interpreţi, atât din Ţăndarică cât şi din ţară. Între 1975-1979 creează în Tahiti o echipă de teatru de păpuşi cu care intreprinde turnee în Polinezia Franceză şi Noua Zeelandă. În aceeaşi perioadă pune în scenă spectacole în colaborare cu Claude Morand şi Marie-Claire Valéne la Theatre des Champs Elysées din Paris. Între 1979-1982 colaborează cu Riksteatret din Oslo ca actor şi artist păpuşar. După 1983 este artist păpuşar în trupa lui Erick Smith din Israel iar după 1986 se dedică activităţii de formare profesională a tinerilor păpuşari. Ref. Rodica Gheorghiu, Artistul de sub scenă [cronică, Ţăndărică, 2-0 pentru noi, regia Renee Silviu, papusi Ioana Constantinescu, referiri la Brandusa Zaita Silvestru, Stefi Nefianu, Costel Popovici, Carmen Stamatiade, Justin Grad, Rita Stoian] in Teatrul nr. 3-1956 Teatrul nr. 10/1959 [Păcală, rolul Boierul]. Ref. Eu si materia moarta, în Teatrul nr. 6/1964; Teatrul nr. 12/1967; referiri elogioase în revista Teatrul nr. 11/1973. Sanziana si Pepelea, regia Margareta Niculescu, 1974, în revista Teatrul nr. 9/1974; Justin Grad: „N-am regrete“, interviu de Raluca Tulbure,Teatrul azi, Numărul 1-2/2010  [C.P.]

GRAMA, Emil – n. 7 iunie 1945, Târgovişte. Studii: 1956-1963 – Liceul Teoretic “Ienăchiţă Vacărescu”, Târgovişte; 1963-1967 – Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, secţia Pictura, profesori Ion Sălişteanu şi Marin Predescu. Pictor şi scenograf, cu numeroase expoziţii în ţară şi străinătate. 1982 – Expoziţie personală de scenografie, Novi-Sad, Serbia. 1996-2003 – scenograf, Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely”, Timişoara. 2003-2007 – scenograf, Teatrul pentru Copii şi Tineri “Merlin”, Timişoara. In domeniul teatrului pentru copii, a realizat scenografia spectacolelor: Cartea cu Apolodor de Gellu Naum; Fluieraşul de argint de Szilagyi Dezső; Vizita de I.L. Caragiale – adaptare de Horia Davidescu; Trei poveşti româneşti de Mihai Ispirescu; Rază de soare de Ion Vasiliu; Fram, ursul polar adaptare de Adela Moldovan după Cezar Petrescu; Vasilache la ţară de Nella Stroescu şi Ana Predescu; Rochiţa cu figuri de Viorica Filipoiu; Peticică şi omul de zăpadă de Constantin Ştefănescu după V. Şuteev; Inimă de luptător de Bogdan Tudor Pelerin; decoruri, Doi purceluşi de Ion Popescu regia Ion Popescu, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin” – Timişoara; Cartea junglei dramatizare de Horia Dan Ionescu; Puiul adaptare de Diogene Bihoi după I.Al. Brătescu-Voineşti; Năzdrăvăniile lui Nică adaptare de Ion Jurca Rovina după Ion Creangă; Fata babei şi fata moşneagului după Ion Creangă; Păcală. Premiul I pentru regie – filmul de animaţie “Şotronul” la Festivalul  poemelor cinematografice “Toamna la Voroneţ”, Gura Humorului.

GRAMA, Valeriu – n. 21.01.1932. Studii: Absolvent al IATC I.L. Caragiale din Bucureşti. A fost director la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1968-1969, înainte de a fi directorul Sudioului Casandra al IATC. [C.P.]

GRAND, Adriana – n. 1960. Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca în 1983. A primit peste 20 de premii pentru scenografie. Cunoscută scenografă de teatru dramatic şi televiziune, a realizat şi scenografia a numeroase spectacole în teatrele de animaţie: Elefănţelul curios şi M-am jucat într-o zi (regia V.I. Frunză, Teatrul Guliver –Galaţi ,1989, 1990), şi a numeroase spectacole de la Teatrul de Marionete din Arad, cum ar fi Făt frumos din lacrimă, Sinbad, Mica Sirenă, Crăiasa zăpezilor, Motanul încălţat, Prinţul instalator, (de asemenea în regia lui V. I. Frunză). A mai făcut şi scenografia spectacolului 3 poveşti cu zmei după Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu la Teatrul Luceafărul Iaşi, 2011, regia Alice Barb. Adriana Grand a devenit o personalitate marcantă în domeniul teatrului de animaţie prin scenografia sa originală, luxuriantă, de o inventivitate debordantă, strălucitoare, plină de metaforă şi frumuseţe stranie. Premiul pentru scenografie 2004 la Festivalul Gulliver Galaţi, pentru spectacolul Motanul încălţat din ciclul “Teatrul mic pentru cei mici”, cu Teatrul de Marionete Arad, regia Victor Ioan Frunză. [C. P.]

GRĂDINARIU, George – Artist păpuşar. Studii: UAT George Enescu, Secţia Păpuşi/Marionete; Masterat Păpuşi/Marionete. Cenuşăreasa, coproducţie a Teatrului „Jean Bart” Tulcea şi Compania de Teatru Synchret Iaşi, regia Ciprian Huţanu.

GRĂDINARU, Elena – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

GREGORIAN, Ana – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

GREGORIAN, Eustaţiu [Ion] – n. la Scăieşti-Dolj, 30 nov. 1930. Studii de arhitectură. Din 1955 scenograf la Teatrul de Păpuşi din Craiova. Mare scenograf român, a realizat o sinteză originală a limbajului plastic modern cu tradiţia artei populare româneşti şi scenografii pline de umor şi fantezie pentru care a primit Premiul I de scenografie la cel de-al doilea şi al treilea festival mondial de la Bucureşti (1960, 1965), Premiul I la festivalurile naţionale din 1983, 1985, 1987, numeroase alte premii. Jucăriile Mihaelei, Cinci săptămâni în balon, Domnul Goe, Păcală, Cartea cu Apolodor, Ivan Turbincă, Prâslea cel Voinic şi merele de aur 1977; Făt Frumos cel urât, 1982; sunt doar câteva titluri din vasta sa creaţie care numără peste 250 de spectacole. Această personalitate marcantă a teatrului românesc de animaţie a realizat scenografia unor spectacole şi la mai multe teatre din ţară [Arad, Botoşani Constanţa, Iaşi, Timişoara, Alba Iulia, Braşov, Sibiu, Ţăndarică] şi în străinătate [Suedia, Spania, Siria, Jugoslavia, Ungaria]. Casa noastră, Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia1965; Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici şi Viniciu Gafiţa, regia Mircea Petre Suciu, Sibiu, 1978; Harap Alb de Nella Stroescu după Ion Creangă, regia Mircea Petre Suciu, Sibiu, 1980; Dănilă Prepeleac, regia Liviu Steciuc, Teatrul pentru Copii Arlechino – Braşov…. A participat cu lucrări de pictură, grafică, scenografie, la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale (La Plata, 1965; Los Angeles, 1965; Mexic, 1966; SUA – 1969, Italia etc). Trofeul „Micul Prinţ” scenografului Eustaţiu Gregorian, pentru contribuţia la dezvoltarea teatrului pentru copii în lume, la Festivalul mondial de la Subotica, 2012. Meritul cultural 1967, Ordinul Pentru Merit în grad de Cavaler. Cofondator al asociatiei GAG de promovare a artei teatrului de animaţie (alături de Adriana Teodorescu şi Gusty Teodorescu), a înfiinţat Muzeul Teatrului de Păpuşi de la Craiova şi a organizat numeroase expoziţii de scenografie în ţară şi în străinătate ale scenografilor români.  Ref. revista Teatrul nr. 4/1958, Evantaiul de Goldoni; Contemporanul nr. 12/28 martie 1958; revista Teatrul nr. 7/1958 [Domnul Goe, Teatrul de Păpusi din Craiova]. 39/23 sept. 1960; revista Teatrul nr. 2/1960 [Cinci săptămâni in balon]; Teatrul nr. 9/1965; Casa noastră, Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia. Teatrul de Păpusi din Craiova – Praslea cel Voinic si merele de aur de Victor Leahu; in Teatrul nr. 11/1977 [regia Horia Davidescu]; Teatrul nr. 1/1976; Teatrul nr. 6/1979 [portret de Sanda Diaconescu]; Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, in Teatrul 1/1982; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

GREJDEANU, Petre [GRĂJDEANU ?] – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanta. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [Petre Grăjdeanu este un sculptor din Constanţa, n. 1937.11.16. Nu stim dacă este vorba despre aceeasi persoană].

GRIGORAŞ, Florin [Grig] – n. 1970, Sibiu. Studii: Colegiul „Octavian Goga”; studii de drept. Compozitor, Teatrul Gong din Sibiu, Croitoraşul cel  viteaz, după Fraţii Grimm, Muzicanţii din Bremen după Fraţii Grimm, regia Lilly Krauss Kalmar, Sarea-n bucate, după Petre Ispirescu, regia Mihaela Grigoraş; De-a viaţa, 1991, scenariul şi regia Dan Hândoreanu; Oglinda sufletului, scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu, 1995; Regele cocoşat / Der buckelige könig de Herbert Helken, regia Bogdan Drăgulescu, Teatrul Gong din Sibiu – 1997; Pruncul năzdrăvan, 1998, regia şi scenariul Mihaela Grigoraş. Este cunoscut şi ca fondator al formatiei rock Griff (1970, care s-a numit iniţial Sonic).

GRIGORAŞ, Mihaela [-Ana] – [născută MALINSCHI] – n. 19.09.1957, Braşov. Studii:  Liceul de Muzică şi Arte Plastice Sibiu. Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar, regizoare la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (astăzi, Teatrul Gong) din 1976. Peste 100 de roluri jucate până în prezent în peste 65 de piese. A jucat in: Mingea şi Zmeul, regia Mircea Petre Suciu; Dulce ca sarea de Alecu Popovici şi Viniciu Gafita, regia Mircea Petre Suciu, 1978, rolul Mălina; Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Motanul încălţat, de V.M. Vişan, regia Lilly Krauss, 1980; Alo, păpuşile, 1983, scenariul şi regia Mircea Petre Suciu; Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu, regia Kovacs Ildiko, 1986 (rolul Pinocchio; Zâna cea bună); Spărgătorul de nuci, regia Mihai Constantin Ranin, 1987; Aventurile lui Plum-Plum de Jose Geal, 1988, regia Kovacs Ildiko;  De-a viaţa, 1991, scenariul şi regia Dan Hândoreanu; Cazul Pinocchio – regia Kovacs Ildiko; Albă ca zăpada; Oglinda sufletului, scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu, 1995; Der Froschkönigin / Broscuţa fermecată de Edith Berger după Fraţii Grimm, 1995, regia Lilly Krauss; Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Aventurile celebrului Baron Münchhausen, regia Alina Hiristea. Regie: Honig, Zucker und Salz / Mierea, zahărul şi sarea, Pruncul năzdrăvan (1998, regie si scenariu); Lumină din lumină (în colaborare cu Gabriela Duşa), 1994, la care a realizat şi scenografia. A participat la taberele de pantomimă organizate la Sibiu de către Kovács Ildikó între 1983-1987 şi a fost premiată la festivalurile de gen. Şef de proiect Tabăra internaţională de pregătire profesională Sibiu 1994 pentru actori de teatru de păpuşi, copii şi tineret. Director al Teatrului “Gong” din Sibiu din anul 1993. Compozitoare: Cântaţi cu noi, copii! (1979), Teatrul de Marionete Arad, 1978; Alo, păpuşile, 1983, scenariul şi regia Mircea Petre Suciu, Sibiu; Povestea căluţului care şi-a pierdut culorile / Wie das pferdchen seine farben verlor de Zdanek Skorepa, traducere de Sanda Diaconescu, 1984, regia Andrei Gâlea. Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgameş; La bufnita vesela de Viorica Huber Rogoz, in revista Teatrul nr. 11/1982; Gabriela Panter-Cenuşer, Un spectacol inedit, [Spargatorul de nuci, regia M. C. Ranin, Teatrul de Păpuşi din Sibiu]  in Tribuna Sibiului, 7 oct. 1987; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999. [C.P.]

GRIGORE, Elena – n. 1934. Valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani între anii 1955-1981. 2004 titlul de Societar de Onoare al Teatrului „Vasilache” pentru întreaga  carieră.

GRIGORE, Sergiu – n. 9.12.1934, Lunca – Herţa (azi Ucraina).  Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani între anii 1956-1998. A interpretat roluri în peste o sută de spectacole între care Albă ca zăpada, Micul Muck, Motanul încălţat, Harap Alb, Sânziana şi Pepelea, Soarele furat, Povestea porcului, Stan Păţitul, Uimitoarele aventuri ale lui Odiseu, Ivan Turbincă. Premiul special de interpretare pentru rolul Stan Păţitul la Festivalul Ion Creangă de la Bacău,1974; premiul al II-lea la Festivalul Naţional, Bucureşti, 1979, pentru recitalul Suflet de păpuşar. Premiul de interpretare pentru rolul Împăratul din spectacolul Soarele furat de Maxim Asenov la Festivalul Delfinul de aur, Varna – Bulgaria, 1978. 2004 titlul de Societar de Onoare al Teatrului „Vasilache” pentru întreaga  carieră. Ref. recital Teatrul 7/1979. Teatrul nr. 12/1983, Aventurile unei mici vrajitoare, regia Liviu Steciuc;    [D.I.]

GRIGORIU, George – n. 1927, Braila – d. 1999. Studii: Conservatorul Regal din București, Canto. A activat alături de frații săi Cezar și Angel în anii 1957-1965 în formația Trio Grigoriu. Cunoscut compozitor de muzică uşoară, autor a numeroase slagare cantate de vedetele vremii. Compozitor, a colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanta.

GRIGORUŢĂ, Elisabeta – [Veta] – n. 1933. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani între anii 1956-1989. 2004 titlul de Societar de Onoare al Teatrului „Vasilache” pentru întreaga carieră.  Ref. Teatrul nr. 12/1983, Aventurile unei mici vrăjitoare, regia Liviu Steciuc;

GROAPĂ, Viorica – n. 1933. Scenografă la Teatrul de Păpuşi din Iaşi. 1956 – Punguta cu doi bani după Ion Creangă, Menţiune pentru scenografie – Viorica Groapă, la Săptămana Teatrelor de Păpuşi din Regiuni, Bucuresti; Spectacol de miniaturi 1965. 1964 – Tragedia regelui Otakar şi a prinţului Dalibor după George Călinescu – Premiu pentru  scenografie acordat lui Viorica Groapă la Intâlnirea teatrelor de păpuşi de la Oradea. Ref. TPR 1968 img. 61, 47, 48, 49. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revăzută si adăugită), Editura Timpul, Iaşi, 2010.

GROCH, Ernst Herbert – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în  Banul şi părăluţa [Pitac şi Pităcel] de Nina Ghernet, 1950. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999. [Ernst] Herbert Groh regizor la Teatrul de Stat din Sibiu in 1958, 1964-1969].

GROH, [Ernst] Herbert – v. GROCH, Ernst Herbert

GROSULEAC, Ion – director la Teatrul de Păpuşi din Botoşani între anii 1956-1957. Actor, între anii 1960- 1987 la Teatrul Mihai Eminescu Botoşani.

GROZĂVESCU, Simona –

Artist păpuşar la Ţăndărică 1991-1995. A jucat în Boroboaţă, Harap Alb etc.

GROZDAN LIGI, Delia – cadru didactic la Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi, departamentul Teatru. Coregrafia Fram ursul polar, regia şi scenariul Constantin Brehnescu, Teatrul Luceafărul, Iaşi.

GRUIA, Gheorghe – n. august 1939, Brăila – d. 1989, Brăila. Artist păpuşar remarcabil, a activat la Teatrul pentru Copii din Brăila între anii 1956-1989. A realizat numeroase roluri memorabile în spectacole ca Harap Alb (rolul Păsărilă), Dreptatea mării (rolul Măscăriciul), Tinereţe fără bătrâneţe, Trei drumuri – trei căsuţe, Pui de om, Prinţesa Turandot etc.  Ref. Dumitru Anghel, La Teatrul de Păpuşi: “Băiatul şi vântul” de Nadia Trandafilova [regia Marius Exarhu] în Înainte, Brăila, Nr. 6771 (25 sept. 1966), pg. 2; Ludmila Patlanjoglu, Basmul, în expresie modernă [Despre Teatrul pentru  Copii din Brăila, Tinereţe fără bătrâneţe, regia Victor Ioan Frunză] în România literară, An. 16, Nr. 22 (2 iun. 1983), pg. 16;

GRUIA, Henriette-Yvonne – [Henrieta în unele cronici] – n. 14.02.1945, Galaţi – d. 1997, Brăila. Excelent artist păpuşar, a activat la Teatrul pentru Copii Brăila între anii 1969 – 1993. A jucat în numeroase spectacole, dintre care amintim: Călina Făt-frumos (rolul Călina), Elefănţelul curios (rolul Elefănţelul), Tinereţe fără bătrâneţe (regia Victor Ioan Frunză), Trei drumuri – trei căsuţe, Pui de om (regia Cristian Pepino), Prinţesa Turandot, Urâtul pământului (regia Francisca Simionescu) etc. Ref.  Ludmila Patlanjoglu, Basmul, în expresie modernă [Despre Teatrul pentru  Copii din Brăila, Tinereţe fără bătrâneţe] în România literară, An. 16, Nr. 22 (2 iun. 1983), pg. 16; Magda Rodeanu, În premieră la Teatrul pentru copii. Urîtul pământului de Ada Teodorescu-Fărtăiș, în Libertatea 1989-1993. An I, Nr. 45 (3 apr. 1990), pg. 4 [Teatrul pentru Copii “Cărăbuș” Brăila]; [C.P.]

GRUIA, SANDU MIHAI – v. SANDU, Mihai Gruia

GRUMAZ, Ida – [-MAYER] – n. 4.07.1936, Satu-Mare. Studii: Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu din Bucuresti, secţia Scenografie. Important scenograf, a activat mai ales la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare (58 de montări între anii 1960-1992) unde a devenit foarte cunoscută mai ales datorită unor importante creaţii scenografice în spectacole regizate de către Kovács Ildikó (Comedii, comedii –1980, Sufleţel – 1977 (regia Kovács Ildikó), Cinci fraţi minunaţi – 1979, (regia Kovács Ildikó), Patria de Kristina Milobedzska – 1978, (regia Kovács Ildikó), spectacole de referinta pentru teatrul de păpuşi din tara noastra). A mai realizat scenografia spectacolelor Capra cu trei iezi – 1973, regia Aristotel Apostol, Punguţa cu doi bani (regia Liviu Steciuc, 1991),  Cenuşăreasa (regia Kovács Ildikó). Stilul ei poate fi caracterizat prin umor, esenţializare şi rafinament. La Ţăndarică Strada prieteniei (1979, regia Irina Niculescu). Premiul pentru scenografia spectacolului Capra cu trei iezi  la Festivalul de la Gyula – Ungaria, 1993. Premiul pentru scenografia spectacolului Sufleţel la Festivalul de la Ujgorod – Ucraina, 1998. A mai fost distinsă şi cu Premiul I pentru scenografie la Festivalul de la Bacău (1974) şi cu Premiul al II-lea la Festivalul Naţional, ediţia a II-a. Ref. revista Teatrul nr. 11/1973; Sanda Diaconescu, Elogiul modestiei, in Teatrul nr. 3/1979 [portret Ida Grumaz] [C.P.]

GUGU, Cătălin – n. 29.11.1961, Ştefăneşti-Argeş. Studii: ATF [UNATC] Secţia Păpuşi/Marionete, absolvent în 1995. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică 1994 -1996. Roluri de referinţă în Play Faust (Mefisto), Sânziana şi Pepelea, Harap Alb. A participat la programele UNITER Artschool/Artecole şi Clinic- Clowns, fiind unul dintre primii artişti de la noi specializaţi în Art Therapy. [C.P.]

GULAI, Gina – Studii: Academia de Arte “George Enescu” Iaşi, Facultatea de Teatru -1994. Specializare în cadrul Institutului Internaţional de Artă a Marionetei –  Praga. Redactor-realizator al emisiunilor pentru copii si tineret Radio-Tv:  “Gulită si prietenii lui “, “Lumea copiilor “, “Raluca si prietenii ei”; profesor Actorie. In prezent, actrită la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt.

GULEA, Salomeea – Artist păpuşar la Craiova, în echipa teatrului sindicatelor din învăţământ, care a precedat Teatrul de Păpuşi din Craiova, în 1948. A jucat în Iliuţă şi Coşarul, regia Horia Davidescu. Cursuri de mânuire cu Al. Ferrat.

GŰRTLER, Siegfried – sculptor, Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, scenografia Febus Viorel Ştefănescu, 1975, sculptura. Ref. Tribuna Sibiului, 13.02.1975; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

GUSTAV, Valentin – n. 11 martie 1907, Bucureşti – d. ? Brăila. Studii: 1928 – Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti. Actor, regizor, dramaturg şi prozator. A fost şef de secţie la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1953-1954 şi făcea şi voci în direct în spectacole. Pentru teatrul de păpuşi a scris în colaborare cu Hedwig Szaunig Sacul lui Moş Gerilă (1953). Este şi autorul unei piese după Fraţii Grimm, Hänsel şi Gretel, scrisă tot pentru Teatrul de Păpuşi din Sibiu, 1952, adaptare după opera lui Engelbert Humperdinck. La acest teatru a pus în scenă ca regizor piesele: Irjik cel brav de I. Verpiţkaia, 1952; Hänsel  şi Gretel de Gustav Valentin, Der kleine ganserich / Micul gâscănel de Nina Gernet, 1953; Das Hauschenim krug / Căsuţa din ulcior de Marta Varadi; Catalin der kuhne waldreger / Cătălin Făt-frumos pădurarul de Mihai Stoian, 1953; Kashtanka de M. Speranski după Cehov, 1953; Capra cu trei iezi de Paula Guliţă, 1954; Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Tarakovski, 1954; Schneewitchen / Cenuşăreasa de Magdalena Manoilescu după Fraţii Grimm, 1956. Ca actor, a jucat la Petroşani – 1949, Sibiu 1952-1959, Brăila 1959 – 1965. 1960-1965 regizor Brăila. A publicat si două romane pentru copii: Insula robilor (1974) şi Căpitanul feţelor negre (1976).

GUTUNOIU, Marian-Robert, n. 28.11.1990, București. Studii: U.N.A.T.C. I.L. Caragiale, Facultatea de Teatru, Secția Păpuși-Marionete 2010-2013; Din anul 2015 artist păpușar la Teatrului de Păpuși Puck; Roluri: Aleodor Împărat în spectacolul „Aleodor Împărat” – spectacol cu papuși tip wayang, „Croitorașul cel isteț” în piesa cu același nume, Omul cu mârțoaga in „Punguta cu doi bani”,  Șmec și Motanul în„Pinocchio”,  Vanitosul în „Micul Prinț”, Nică în „Danila Prepeleac”,  Cerșetor, Înger, Copil, Șoricel, Arab în spectacolul cu marionete  „Strada cu îngeri”, Regele în spectacolul „Frumoasa din pădurea adormită”). Premii: Premiul de interpretare la Festivalul  „Sub bagheta lui Merlin”, Timișoara, ediția din 2016,  pentru rolul – Aleodor Împărat  din spectacolul „Aleodor  Împărat”. [D.V.]

GUTT, Beatrice  – actriţă la Teatrul German din Timişoara, Teatrul German din Sibiu -1981. Apare ca artist păpuşar într-un spectacol realizat în colaborare cu Teatrul de Păpuşi din Sibiu, în Hallo die marschmenschen! / Alo, marţienii! de Michael Lieber, regia Hans Schuschnig, 1986.

GYÖRFFY Kálmán – scriitor român de expresie maghiară. Dramaturg. A scris piesa A rettenetes cilinder / Un joben ponosit, pusă în scenă de Kovács Ildikó la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, 1982. A publicat romane, nuvele etc. A visszatekintő / Privind în urmă, Ed. Kriterion, Bucureşti 1978, Spitalul cel mare, 1981; Intoarcerea, 1983, Ed. Kriterion etc.

GYÖRGY László – n. 7.08.1959, Cluj-Napoca. Studii: Liceul Industrial „Brassai Sámuel” din Cluj-Napoca; a absolvit în 1978, Tabăra Păpuşarilor al lui Pályi János, actor păpuşar din Ungaria, regizorul spectacolelor Mateiaş Gâscarul şi Croitoraşul cel viteaz, la Plopi în anul 1995. Angajat al Teatrului de Păpuşi PUCK din Cluj-Napoca din 1994, ca artist păpuşar la secţia maghiară, din 1994. Roluri principale: Döbrögi [Judecător] Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály, regizor Pályi János, 1995; Povestitorul şi Bufonul în Cenușăreasa de frații Grimm, regia Kovács Ildikó, 2005; Ursul, Ariciul în Turnuleţul, de Sz. J. Marsak, regia Jakab Ildikó, 1998; Crocodilul, Hipopotamul, Tigrul în Elefănţelul curios, regia Koblicska Kálmán, Varga Ibolya, 2001; Lupul, Câinele, Ursul în Poveşti cu animale de Móricz Zsigmond, regia Kovács Ildikó, premiera în 1970; Jandarm mustăcios, Süsü balaurul cel fricos în Plüm-plüm de José Géal, regizor Varga Ibolya, 1999; Bufonul Curţii, în Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, 2000; Vasilache, Ipistatul și Geambașul din Vasilache și Mărioara, regizor Varga Ibolya la secția romană, 2002; Sfântul Petru în Ivan Turbincă, de Sütő András după Ion Creangă, regia Rumi László, 2002. Döbrögi [Judecător] în Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály, regia Varga Ibolya, 2004; Lupul în Scufiţa Roşie după Fraţii Grimm, regia Varga Ibolya, 2005; Vitéz László, Vasilache, Geambașul și patru Drăcușori în Fârtații și dracii, regizor Kovács Ildikó 2005; Lucifer în Búbocska de Orbán János Dénes, regia Varga Ibolya, 2007; Kukucsi în Cipi de Fodor Sándor, regia Varga Ibolya, 2008; Vulpea în Te aştept! de J. Lawson, regia Varga Ibolya, 2009; Măgarul în Muzicanţii din Bremen după Fraţii Grimm, regia Traian Savinescu, 2009; Vitéz László în Vitéz László și magicianul, regia Rumi László, 2011; Judecător în János cel puternic de Orbán János Dénes, regia Varga Ibolya, 2012; Don Cristobal în Don Cristobal, regia Varga Ibolya; Zâna lacului regia Varga Ibolya, 2014; Moș Nicolae în Cadou, regia Vadas László, 2014. Pantofarul Meşterii păpuşari regia Vadas László, 2016; Tată în Covorasul fermecat regia Varga Ibolya, 2016; Iepurașul, Țarul în La porunca știucii regizor Balló Zoltán, Varga Ibolya, 2017. Alte activități, roluri: Prinţul în Prinţul cioplit în lemn de Bartók Béla ─ balet, regia şi coregrafia Jakab Melinda, 2006, Opera Maghiară din Cluj Napoca; Barză în Califul barză, operă de Gyöngyössy Levente, regia Selmeczi György, premieră pe ţară 2008, Opera Maghiară din Cluj Napoca.

Premiul de interpretare pentru creaţia din spectacolul Fârtaţii şi dracii, regia Kovács Ildikó, 2007; Premiul de interpretare în spectacolul János cel puternic la Fux Fest Oradea, 2013. [H.R., D.V.]

GYURCSIK, Ilie – n.13.07.1939, Ohaba-Forgaci, Jud. Timiş, studii- Facultatea de Filologie, Universitatea din Timişoara, promoţia 1962, doctor în stiinţe filologice, Universitatea Bucureşti,1975, director la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1980-1992. Membru în Biroul Naţional UNIMA între anii 1981-1990, membru în comisia internaţională UNIMA a istoricilor şi teoreticienilor teatrului de animaţie (1984-1990), autor a două comunicări ştiinţifice despre semiotica teatrului de păpuşi. [C.P.]

GYURGYEVICH, Wolfgang – v. ERNST, Wolfgang