Personalități – B

A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z

BABOI – Artist păpuşar popular tradiţional ambulant în anii 1950-1970 [….].

BABOI, Eugen – n. 1959, Constanta. Studii: Liceul de Muzică din Constanța şi studii de geologie. Compozitor, interpret şi lider al grupului Poesis din 1977, grup în care mai activau şi Dicran Asarian şi Marius Bațu. In 1996 emigrează în Canada. A compus muzica la spectacolele Metamorfoze 1981 şi Lecţe de zbor şi cor pentru puiul de cocor – 1980 – Teatrul de Păpuşi din Constanța. [C.P.]

BADEA, Emil – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca în 1963. A jucat în spectacolul Harap Alb, regia Vasile Dan, rolul Gerilă. Nu am primit date. Ref. Teatrul nr 6/1963, Harap Alb, regia Vasile Dan, rolul Gerila.

BAJOR Andor – n. 30 sept. 1927, Oradea – d. febr. 1991, Cluj-Napoca. Studii: Facultatea de Filozofie-Istorie, 1951. Scriitor român de expresie maghiară. Prozator, umorist. Dramaturg, a scris pentru teatrul de păpuşi Inimi zdrobite (1963), regia Kovács Ildikó, Teatrul de Păpuşi din Cluj, Parodii, Teatrul de Păpuşi  Tg. Mureş -1966, regia Pal Antal; Az aranyszőrű bárányok / Oile cu blana de aur, 1979 (Cluj). A fost redactor la revista Napsugar din Cluj. A tradus în limba maghiară poezii de Eminescu, Toparceanu etc.

BALABAN, Anca – n. 1918 [?]. Actrită de teatru dramatic. In 1938 făcea parte din Compania Mogador, regizor Ion Aurel Maican. Actriţă şi artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1946 – 1957. La începuturile acestui teatru făcea voci pentru personaje, în direct, stând în fosă, alături de alţi actori, ca Eugenia Popovici, Clody Berthola, Nic. Bălţăţeanu, Cezar Rovinţescu, Costache Antoniu. Roluri interpretate în Căsuţa iepuraşului –1952. Ref. Valeria Ducea, Necunoscutul act de naştere al lui Ţăndărică, in Teatrul nr. 9/1968 [interviu cu Dorina Tanasescu; Cronica dramatica de Cicerone Theodorescu, Compania Mogador: Opt la zero in finala [regia Ion Aurel Maican], in Universul literar, nr. 19/25 iunie 1938].

BALDEA, Monica – [Monica Marcela Baldea (Iancu); n. RĂHĂIAN ?] – n.1.05.1956 Sibiu. Studii: Cursuri de pantomimă şi mânuire cu Mihai Mălaimare, Kovács Ildikó. Curs de perfecţionare CSPC. Absolventă UAT Tg. Mureş, Secţia Păpuşi/Marionete, 2007. Din 1981 artist păpuşar, actriţa şi mim la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (actualmente Teatrul Gong) unde a realizat numeroase roluri (peste 80 până în prezent) dovedindu-şi talentul deosebit şi pregătirea complexă. A jucat în: Alo, păpuşile, 1983, scenariul şi regia Mircea Petre Suciu; Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu, regia Kovacs Ildiko, 1986 (rolul Vulpea); Spargatorul de nuci, regia M. C. Ranin, 1987;  Inima Arlechinului, scenariu de Febus Ştefănescu după Inimă de hârtie şi Arlechinul şi pisica de Mircea Vaida, 1989; Un vis frumos întors pe dos de Dan Frăticiu, 1990; De-a viaţa, 1991, scenariul şi regia Dan Hândoreanu; Albă ca zăpada, regia Kovacs Ildiko; Oglinda sufletului, scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu, 1995; Măria Sa Moşul după basmul lui Vladimir Colin, 1997; Visul unei nopți de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Farsele iubirii, regia Oana Leahu; Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu; Frumoasa şi Bestia, regia Bogdan Drăgulescu, Honig, Zucker und Salz / Mierea, zaharul şi sarea, regia Mihaela Grigoraş; Romeo şi Julieta de William Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998 (rolurile Doica, Paris, Lady Capulet) etc. A activat şi ca regizor la Teatrul Gong din Sibiu unde a pus în scena In punguţă doi bani, 1995; Să râdem cu To-Bi-Ki (regie, scenariu, interpetare), 1998; Degetica – 2007, Puiul de lebădă – 2010. Premiu pentru creaţie artistică de excepţie la Festivalul românesc de la Ille et Villaine, Franţa, 1995. Premiul special al juriului – Săptămâna teatrelor de păpuşi – Timişoara, 1985; Marele Premiu la Gala Recitalurilor de Pantomimă de la Pârâul Rece (1985); Premiul de interpretare feminină – Kragujevac, Jugoslavia. Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; Gabriela Panter-Cenuser, Un spectacol inedit, [Spargatorul de nuci, regia M. C. Ranin, Teatrul de Păpuşi din Sibiu]  in Tribuna Sibiului, 7 oct. 1987; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

BALEA, Ioana –  actrită, artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti. Studii: UNATC, Sectia Păpuşi/Marionete, absolventă in 2014. Roluri în spectacolele Albă ca zăpada, Cenuşăreasa (regia Cristian Pepino, rolul principal) – 2002; Fantoma din Canterville, regia Gabriel Apostol, 2009.

BALINT, Adrian Tinu – n. 4 februarie 1969, Aleşd, jud. Bihor. Studii: Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara (absolvent în 1997), din 1994, începe a doua sa facultate, la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Muzică, specializarea Artele spectacolului, Actorie, absolvent în 1999. Din acest an se angajează la Teatrul Merlin din Timişoara. Artist păpuşar. Roluri importante: în Cele Trei Daruri, One man show – 14 voci de personaje, Hänsel  și Gretel, rolul Tatăl, Piticul Uriaş, rolul Pitic Albastru şi Regele Pitic, Capra cu trei iezi, rolul Iapa şi Fierarul, Punguţa cu doi bani, rolul Boierul, Cele trei fulare, rolul Vrăjitorul bun şi Împăratul, Visul unei nopţi de vară, rolul Meşter, Thisbeea, Gulliver în Ţara Păpuşilor, rolul Doctorul, Scufiţa Roşie, rolul Lupul, Dănilă Prepeleac, rolul Fratele Ghiţă şi Omul cu carul, Napoleon era fată, rolul Poliţistul;  [C.D.]

BALINT, Gheorghe [Geo] – n. 6. 03. 1956, Bacău. Regizor, scenograf, dramaturg, artist păpuşar. Studii: Liceul de Arhitectură „Anghel Saligny” – Bacău, Institutul de Construcții Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnică. Urmează cursurile de artă păpuşărească la Ţăndărică cu Valeriu Simion. Licentiat în Regie de teatru la Universitatea de Artă Teatrală „Szentgyorgyi Istvan” – Tg. Mureş. Stagii de arte vizuale la Oslo şi E.S.A.V. – Universite MIRAIL, Toulouse, şi de teatru de animație în Ungaria, Austria, Belgia etc. Intre 1985-1986 realizează împreună cu Valentin Lozincă trei spectacole în cadrul unei trupe particulare numită LOBAP (regie, scenariu, scenografie – Uriaşul din pădure, Un copil şi o poveste, Fluierul fermecat). 1990- O noapte la castel (Teatrul de Animaţie Bacău) regia şi scenografia, recital Carmen Enache. 1991 – Micul Prinţ, regia şi scenografia, Teatrul de Animaţie Bacău, 1992 – regizor, ilustratie muzicală Trei frati împărati (scenografia Mioara Buescu), Teatrul de Animație Bacău. In anii 1994-95 pune în scenă în Danemarca spectacole de teatru dramatic. Continuă colaborarea cu Teatrul dramatic şi cu cel de animație din Bacău ca scenograf (Dulce Impărat – regia Laurențiu Budău), regizor, scenarist şi scenograf (Orasul mincinoşilor, 1998), Neghinită după Barbu Stefănescu Delavrancea, Cei trei purcelusi de Andreea Gheorghe. Colaborează şi cu Teatrul pentru copii şi tineret „Mihai Popescu” – Targovişte (Neghinită, 2007, Intâmplările celor trei purceluşi, 2009). In 2009 realizează ca regizor spectacolul de mare succes Cipollino la Teatrul de animație Bacău. In 2011  pune în scenă  Aladin şi lampa fermecată pe un scenariu propriu la Teatrul pentru copii Arlechino din Braşov. Regele mincinoşilor, Teatrul Municipal Târgovişte, 2012, scenariul, regia şi scenografia Gheorghe Balint. A mai pus în scenă numeroase spectacole de teatru dramatic în țară şi străinătate. Spectacolele sale au fost prezentate cu mare succes la numeroase festivaluri din țară şi străinătate (cum ar fi apreciata montare cu Micul prinț, prezentată la Festivalul internațional de teatru UNIMA, Charleville Mezieres, Franța, 1991). Diploma pentru sustinerea şi promovarea valorilor teatrului de animatie, Festivalul Gulliver 2010. Pentru activitatea sa ca profesor de actorie la Palatul Copiilor din Bacău a primit Premiul “Mentor” pentru Excelența în Educație, acordat de Fundația pentru Comunitate, Cluj şi de MOL România. A participat de asemenea ca artist plastic la numeroase expoziții de grafică din țară şi străinatate şi are o vastă experiență şi în domeniul cinematografiei. [C.P.]

BALLÓ Levente – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj Napoca [dec. 1997 – ian.  1998].

BALLÓ Zoltán – n. 11.03.1940, Cluj – d. 1990, Cluj. Artist păpuşar, regizor, muzician, scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (1957-1990). “…Partener fidel al lui Péter János, atât în nişte numere de pantomimă cât şi în spectacolele remarcabile ale teatrului. Împreună au montat şi au jucat spectacolul Don Cristobal de F. G. Lorca, unde Balló Zoltán a semnat şi scenografia. Balló Zoltán a fost un actor talentat, foarte expresiv, cu mult umor, spiritual, inventiv; foarte bun pantomim, având totodată şi talent pentru artele plastice. Cuplul lui cu Péter János a fost o revelaţie profesională, artistică…” spunea Kovács Ildikó. Roluri: Puck din Visul unei nopţi de vară, Samuka, băiatul văduvei Karnyó, Tigrul din Ursuleţul Winnie, Lupul în Scufiţa roşie, Zuzu în Plum-Plum, Janos Viteazul, 6 urşi şi un cocoş în Tóbiás és Kelemen; Igum Burgum Benedek – de Veres Dániel, disc realizat împreună cu Péter János şi Balló Zoltán. Spectacole: (între 1984 şi 1990)  Regia spectacolelor Prinţul Argylus, 1985; Hänsel  şi Gretel, 1986; Ch. Perrault: A csizmás kandúr / Motanul încălţat, 1984; A csuka parancsára / La porunca ştiucii de Tarahovszki, scenografia Günter Wallner, muzica Balló Zoltán, 1988; Emberpalánta / Pui de om de Victor Eftimiu, 1988. A semnat şi scenografia spectacolului De la Cluj la Polul Sud. Ref. Teatrul nr 6/1963, Teatrul nr. 8/1969; revista Teatrul nr. 1/1975 [Don Cristobal si Puloverele, regia Kovács Ildikó; recital impreuna cu Peter Janos]. [H.R., K.I.]

BALLÓ Zsuzsanna [Zsuzsa; născută LACZKA] – n. 1.03.1943, Cluj. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca („Puck”) 1960-1999. A făcut parte din “echipa de aur” cu care a lucrat Kovács Ildikó. A jucat roluri importante în spectacolele secţiei maghiare. Este cea mai talentată din trupa actuală. A făcut parte din trupa de pantomimă MIM 7, condusă de Kovács Ildikó. Roluri în toate spectacolele secţiei maghiare, dintre care cele mai importante: Băiatul (Te aştept, De la Cluj la polul Sud), Scufiţa roşie, Cenuşăreasa, Vrăjitoarea (Hänsel  şi Gretel, Vrăjitorul din Oz, Trandafirul şi Vioreaua), Albă ca Zăpada, Titania (Visul unei nopţi de vară), Plum-Plum, povestitoare (János Viteazul, Tóbiás és Kelemen; Igum Burgum Benedek de Veres Dániel, disc realizat împreună cu Péter János şi Balló Zoltán). Ref. Teatrul nr 6/1963, revista Teatrul nr. 7-8/1980  [K.I., H.R.]

BALOGH Annamária – n. 2 aprilie 1965, Târgu-Mureş. Artist păpuşar, Teatrul Ariel Tg. Mureş, secţia maghiară din 1988. 1983-84 joacă in trupa de amatori condusa de Kovács Levente. Roluri la Teatrul Ariel: 1990 Spiritul Bunicii (in Kék madár / Pasărea albastră de Maeterlinck, regia Antal Pál); 1990 Csilicsali Csalavári Csalavér / Jupân Vulpache Viclenescu de Móra Ferenc; 1991 în Jancsi és Juliska / Hänsel şi Gretel dupa Fraţii Grimm; 1993 Óh, Rómeó…Óh, Júlia scenariul şi regia Antal Pál; 1993: Jocuri de S. Marsak, N. Ghernet; 1999 Az híres Doktor Faustus János históriája / Tragedia doctorului Johannes Faustus, regia Antal Pál); 2000 Hókirálynő / Craiasa zapezii după H. Chr. Andersen, regia Mona Chirilă; 2001: Alice kalandjai / Aventurile lui Alice de Barabás Olga după Lewis Carroll; 2001: Jungla X de Gigi Căciuleanu; 2001 Totó în Óz a nagy varázsló / Vrăjitorul din Oz dupa Frank Baum; 2002 Anya (in Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége / Happy-end, adică povestile se termină cu bine de Saszet Géza); 2003 Pinocchio în Adjátok vissza Pinocchiót / Daţi-ni-l înapoi pe Pinocchio de Dan Hândoreanu după Carlo Collodi, regia Kovacs Ildiko; 2003: János Vitéz / Ianos cel viteaz de Petőfi Sándor– Szilágyi Dezső; 2003 Mária (in Betlehemes játék/ Jocul Betleemului, regia Barabás Olga; 2004: A halhatatlanságra vágyó  királyfi / Printul care dorea să fie ceva nemaipomenit de Juhász Ferenc – Tömöry Márta; 2004 Betlehemes játszóház / Jocul Betleemului, regia Barabás Olga; 2005 Az Álomfestő / Pictorul de vise de Hatházi András; 2006 Fekete Virág/ Floarea neagră (în Mirkó királyfi / Printul Mirko de Zalán Tibor); 2006 Csini Csinibaba (în Hamupipőke / Cenuşareasa, după Grimm, regia Oana Leahu); 2007 Zurinka (în Zurinka de Alina Nelega, regia Gavril Cadariu); 2008 A vitéz  szabócska / Croitorasul cel viteaz, regia Barabás Olga; 2008 Árgyélus királyfi / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână de Zalán Tibor; 2009: Hófehérke és a hét  törpe /Albă ca zăpada şi cei şapte pitici de Ioan Ardelean după Fraţii Grimm, regia Oana Leahu.

BALOGH  Judith – n. 20.07.1959, Oradea. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Oradea, secţia maghiară din 1986 (azi Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– Trupa Lilliput). Roluri realizate în spectacolele: Galoşul fermecat, Micii muşchetari, Micul Muck, Cenuşăreasa (rolul Mama vitregă), Visul unei nopţi de vară (rolul Hermia), Mateiaş Gâscarul, Csipike, Rozsa şi Ibolya, Prinţ şi cersetor, Şoarecilor le place caşcavalul, Vrăjitorul din Oz, Năzdrăvanul Peti (Peti),1999; Capra cu trei iezi (rolul Mama), 2000; Mary Poppins (rolul Michael), 2001; Viteazul János (rolul Mama vitregă), 2007; Albă ca Zăpada, 2008; Cerbul fermecat din stele, 2008.

BALOGH, Valentina – v. PREOTEASA, Valentina

BALOTĂ, Marcel – constructor păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Constanţa în anii 1960-1970.

BAN, Lucian – n. 1969, Teaca. Studii: muzicale, iniţial la Cluj-Napoca, apoi la Conservatorul din Bucuresti, Compoziţie (1992- 1995). În 1999 studiază la New York doi ani la New School University. Compozitor, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa. In 1995 a debutat ca pianist de jazz si este foarte apreciat de public si critica. Albume: “Somethin’ Holy” in duet cu saxofonistul bariton Alex Harding, LP – quintet “Premonition” (2003), “Tuba Project” (cu Bob Stewart, 2006); “Playground” (cu Jorge Sylvester, 2006) etc.

BANCIU, Natalia – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.

BANDURA Emese – Studii: UAT Tg. Mures, actorie. Artist păpuşar, regizor, scenograf la Teatrul de Păpuşi Brighella al Trupei Harag György din Satu-Mare. Roluri în: Degeţica (interpret şi regizor) – 2012/2013; Prinţesa Majolenka (interpret şi asistent de regie) – 2012/ 2013; Piticul şi Uriaşul – 2012/2013; Trapiti (Virág Viola, Regina Malvin) – 2011/ 2012; Prinţul prefăcut în piatră (decor, costume, marionete), 2011/2012; Hüvelyk Matyi és a herceg / Tom Degeţel şi Contele (interpret) – 2007/2008; Minden egér szereti a sajtot / Toti şoriceii iubesc caşcavalul de Urbán Gyula (rolul Mama şoriceilor) – 2007/2008; A magányosan sétáló macska/ Motanul care umbla singuratic după Rudyard Kipling (rolul Motanul) – 2006/2007; Rigócsőr király / Regele Cioc-de-Sturz după Fraţii Grimm (rolul Prinţesa) – 2006/2007; Cei trei purceluşi şi lupii (regizor) – 2011/2012.

BANDURA Tibor – n. 1979. Studii: Gimnaziul Kolcsey Ferenc 1994-1998. Artist păpuşar, regizor la Teatrul de Păpuşi Brighella al Trupei Harag György din Satu-Mare de la întemeiere, din 1998. Roluri în spectacolele: Prinţesa Majolenka  – 2012/2013; Piticul și Uriașul  – 2012/2013; Cei trei purceluşi şi lupii – 2011/2012; Visul unei nopți de vară (Lysander, tânăr nobil, îndrăgostit de Hermia) – 2011/2012; Prinţul prefăcut în piatră  – 2011/2012; Tortul albastru (Polițist, Regele Patologiei, Döhe cel Mare, Hanul Sanda) – 2010/2011; A dzsungel könyve / Cartea Junglei (rolurile Yety, Lupul, Maimuta, Tatal) – 2010/2011; Szancsó Panza vándorcirkusz / Circul ambulant al lui Sancho Panza (interpret şi regizor) – 2009/2010; Holle anyó / Maica Holle după Fraţii Grimm (Hollókirály) – 2009/2010; Hüvelyk Matyi és a herceg / Tom Degeţel şi Contele – 2007/2008; Minden egér szereti a sajtot / Toti şoriceii iubesc caşcavalul de Urbán Gyula – 2007/2008; Indul a bakterház (păpuşar) – 2006/2007; A magányosan sétáló macska/ Motanul care umblă singuratic după Rudyard Kipling (rolul Omul primitiv) – 2006/2007; Rigócsőr király /Regele Cioc-de-Sturz după Fraţii Grimm (rolul Cerşetorul) – 2006/2007; 2000/2001 Degeţica (asistent de regie) – 2012/2013. Az ember tragédiája / Tragedia omului.

BAR, Livia – n.15.02.1959, Câmpeni, Jud. Alba. Studii: Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca, secţia Pictură, promoţia 1984. Scenograf la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1984-1992. Spectacole realizate ca scenograf: Micii muşchetari, Şcoala iepuraşilor, Elefănţelul curios, O poveste în Ţara Păpuşilor, Pinocchio, Iepurele îngâmfat, Rochiţa cu figuri, Tigrişorul Petre, Sarea-n bucate (decor), Cămila albă, Hänsel şi Gretel, Motanul încălţat, Petrică şi Michiduţă. La Teatrul de Păpuşi din Sibiu a realizat scenografia spectacolului Croitoraşul cel viteaz, text şi regie Dan Hândoreanu, 1994.

BARABÁS Olga – n. 19 aug. 1969, Tg. Mureş. Studii Regie de teatru, UAT Tg. Mureş, 1990-1995. Regizoare. A fost o vreme şefa secţiei maghiare a Teatrului Ariel din Tg. Mureş. Spectacole în teatrul de animaţie: 1998 Hamupipőke, (Cenușăreasa) la Teatrul Tamási Áron din Sf. Gheorghe; 2005 Tűmese (Povestea acului) după Andersen, Teatrul Ariel din Tg. Mureş; 2005 József Attila, Teatrul Ariel din Tg. Mureş; 2005 Betlehemes játék (Jocul Betleemului) Teatrul Ariel din Tg. Mureş; Alice în ţara minunilor. A făcut şi regia spectacolului A világ elején (La începutul lumii) după Kipling, la Teatrul de Păpuşi din Egert.  A colaborat ca regizor cu numeroase teatre dramatice (Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, Teatrul Naţional din Tg. Mureş, Teatrul Tamási Áron din Sf. Gheorghe), fiind distinsa cu numeroase premii la festivaluri de teatru dramatic.

BARANYAI Francisc – n. 3 octombrie 1923, Arad – d. 2013,  Arad. Studii: Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu Cluj  (profesori: Béla Nagy Abody, Tibor Kádár, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Corneliu Baba). Scenograf, a colaborat cu Teatrul de Marionete din Arad. Membru UAP. Numeroase expoziții de grup si personale la Arad -1984; 1999, Asperg și Darmstadt, Germania. În anul 1999 a primit “Premiul Special pentru pictură, pentru întreaga activitate artistică”. Ref. http: //www.aradon.ro/ultimele-personaje-pamantene-ale-lui- francisc-baranyai/1272513.

BARAŞ, Brânduşa – v. MIRCEA, Brânduşa

BARÁTH Csaba Attila –  construcţie marionete. Degeţica de Andersen, 2012, regia Bandura Emese, Piticul şi Uriaşul, 2012, Teatrul de Păpuşi Brighella al Trupei Harag György din Satu-Mare, regia Szilágyi Regina.

BARAZSU, Brigitta [Brigitte] – Studii: Artele spectacolului, secţia Păpuşi/Marionete, UAT Tg. Mureş. Actrită la Satu-Mare in 2007-2008; artist păpuşar la Teatrul Ariel din Tg. Mureş. A jucat în Dragostea celor trei portocale, regia Georgeta Lozincă; Aventurile lui Pinocchio, regia Georgeta Lozincă, rolul Colombina; rolul Mowgli în Cartea junglei.

BARB, Alice – n. 1963. Studii: Absolventă UNATC Secţia Regie de Teatru. Cunoscută regizoare de teatru dramatic, a pus în scenă şi în teatrele de animaţie: Alice în Ţara Minunilor (Ţăndărică, 2011), Marele Premiu la Festivalul Gulliver de la Galaţi – 2011. Trei poveşti cu zmei (după Mircea Cărtărescu, Teatrul Luceafărul Iaşi, 2011).

BARBATTI, Cristofor – compozitor. A activat la Teatrul Muzical Nicolae Leonard din Galaţi. Pasărea albastră, regia Traian Ghiţescu-Ciurea, Teatrul de Păpuşi din Galaţi, 1975. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Constanta. Ref. revista Teatrul nr. 4/1975.

BARBONŢA, Ana Maria – scenograf. Unde au dispărut 7, 8 şi 9 de Chira Dragomir, regia Mihai Crişan, Baia Mare, 1962. Stabilita la Oradea, unde s-a afirmat ca un reputat pictor.

BARBOS, Marius – Artist păpuşar la Teatrul Gong din Sibiu 1990-1991. A jucat în Un vis frumos întors pe dos de Dan Frăticiu, 1990.

BARBU, Adina –  Studii: UNATC, Sectia Păpuşi / Marionete, 2011; Masterat Teatru de animatie, 2013. Artist păpuşar, regizor. Regie – Cocoselul neascultator – lucrare de masterat. Premiul pentru cea mai buna creatie de teatru de animatie la Gala absolventilor, 2013. A jucat in Micul Print, adaptare după Antoine de Saint Exupery, regia Ioan Brancu, 2011.

BARBU, Elisabeta – compozitor, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în 1952, la prima premieră a acestui teatru (Găinuşa harnică, regia Petre Diaconu). In primele spectacole acompania în direct la pianină. La Teatrul de Păpuşi din Sibiu a compus muzica spectacolului Stupsi und seine freunde / Prichindel de Mircea Suciu, 1972, regia Ion Hândoreanu.

BARBU, Eugenia [n. IONESCU] – n. 28. 11.1967, Bucureşti. Studii: ATF Secţia Păpuşi/Marionete, absolventă în 1994. Absolventă în 2000 UNATC studii aprofundate – Secţia Multimedia Tehnici de animaţie multimedia şi în 2011 Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – master Teoria şi practica managementului instituţiilor culturale. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică din 1992. A realizat roluri importante în Adunarea păsărilor, Sânziana şi Pepelea (Sânziana), Micul Prinţ, Lebedele, Pasărea albastră, Cartea junglei, Alice în ţara minunilor etc. A jucat şi la Teatrul de Comedie, în filme (Liceenii), a colaborat ca păpuşar cu Antena 1. 1996-1999 a activat în cadrul propriei companii particulare, Cărăbuşul (Comoara, Ursul păcălit de vulpe – turneu Osaka, Japonia 2003. Autoare a unui ciclu de  spectacole în care personajele sunt figurine realizate în tehnica origami (1998 Puiul). Spectacolul de umbre şi hârtie Murmures en papier froisee, prezentat la Targul International de Arte vizuale (Palatul Cotroceni 1999). In cadrul A.C.T.O.R.- Asociaţia Culturală pentru Teatru şi Origami din România a realizat spectacolele Meşterul Manole (2003, prezentat la Târgul Internaţional de Arte vizuale), Tinerete fără bătraneţe şi viaţă fără de moarte (2009, prezentat în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului Tăndărică de către un grup de tineri artişti din Franţa, Estonia, Spania). Intre 2009-2012 realizează o stagiune de 30 de spectacole de teatru de umbre pentru copiii care nu ajung niciodată la teatru din spitale, centre sociale şi zone rurale, realizate în cadrul proiectelor Two Vitamins T şi Coloring kids’life cu tineri din Franţa, Spania, Estonia, Ucraina, Germania, Scoţia-Marea Britanie şi Portugalia. Predă cursul Teatrul de umbre in educatia preşcolară, primară şi specială – curs de formare pentru pedagogi avizat de Casa Corpului Didactic Bucureşti începând din 2010. 2003 – Riga (Letonia)- curs de animaţie clinică cu teatru origami pentru profesori şi educatori. In 2008 si 2009 susţine la Vordingborg şi in 2010 la Nikoebing Danemarca,  ateliere de teatru de stradă cu hârtie şi Commedia dell Arte. A întemeiat fundaţia ACTOR (2003) care promovează arta animaţiei cu origami, fiind prima creatoare care a utilizat figurinele origami într-un spectacol de teatru de animaţie. In 2000 a realizat filmul de animaţie cu figuri origami animate Why Giraffes have long necks? prezentat la Festivalul regizoarelor femei Minsk 2001 şi în numeroase festivaluri din ţară.  [R.T.]

BARBU, Lucia Maria [n. CARAŞCĂ] – n. 18. 04.1974, Timişoara. Studii: liceul economic; Cursuri CSPC; 2002 – Cursurile de vara ale ITI UNESCO  (“PrumACT”), Sinaia, sustinute de profesori din Franţa, Rusia şi România. Absolventă UNATC Secţia Păpuşi/Marionete, 2004. Licenţa: Magazinul cu jucării de Al. T. Popescu, regia Cristian Pepino. Spectacol realizat în cadrul UNATC ca regizoare şi artist marionetist: De ce fierbe copilul în mămăligă, 1996. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara, apoi, după absolvirea facultăţii, la Teatrul Ţăndărică (Albă ca zăpada, regia Cristian Pepino, rolul principal) şi apoi la Teatrul Gong din Sibiu. Roluri la Teatrul Gong din Sibiu, în spectacolele Scamatorii, după Marin Sorescu, regia Lilly Krauss Kalmar, Croitoraşul cel viteaz – regia Dan Hândoreanu, Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Hänsel  şi Gretel, regia Oana Leahu.

BARBU, Maria – v. MIREA, Maria

BARBU, Nelu – scenografia spectacolului Micul Print, adaptare după Antoine de Saint Exupery, regia Ioan Brancu, 2011.

BARBU, Valentin – Scenograf. A colaborat cu  Teatrul Ţăndărică în 1950 (Circul Atlantic). Ref. Valeria Ducea, Necunoscutul act de naştere al lui Ţăndărică, in Teatrul nr. 9/1968 (interviu cu Dorona Tanasescu).

BARNA, Cristina Mihaela – 24 ianuarie 1986, Rîmnicu Vîlcea, jud. Vîlcea. Studii: 2001-2005 – Liceul Pedagogic «Ştefan Odobleja», Drobeta Tr. Severin; 2005-2008 – Universitatea Naţionala de Artă Teatrală şi Cinematografică «I.L.Caragiale», Bucureşti, Facultatea de Teatru, secţia Actorie- păpuşi-marionete; 2008-2010 – UNATC « I.L.Caragiale », Bucureşti, masterat Tehnologii digitale în spectacolul de animatie; 2006- 2010 – Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, secţia engleză-italiană. Artist păpuşar. Colaborare cu Teatrul pentru Copii şi Tineret «Mihai Popescu», Târgovişte, 2007, spectacolul Neghiniţă, regia Gheorghe Balint; trupa de teatru pentru copii şi tineret «Adetino» (2007- 2008). 2008 – spectacolul de licenţă Dragonul, regia Liliana Gavrilescu. Artist păpuşar în spectacolul Hippioţi şi bolşevici de Amiel Gladstone, regia Felix Crainicu, Teatrul Arca, 2009. Colaborare Prima TV serial. 2012 show salsa «The Star», Fall in Love Salsa. 2013, România Danseaza.

BARNABAS Szabo – [BARNA Szabo] – Scenograf, artist păpuşar la   Teatrul de Păpuşi din Oradea. Trei prieteni şi-un pitic de Ana Predescu-Utto. Scenografia Barnabas Szabo, regia Veronica Szele, 1969; Omuleţul de puf de Alexandru Popescu, regia Petru Diaconu, scenografia Barnabas Szabo, 1969. Ref. Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papuşi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975

BARON, George – Regizor, dramaturg, director de teatru. Secretar literar la Teatrul de Stat Ploieşti în 1949. In 1952  face parte din grupul de fondatori ai Teatrului de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti, debutând în acelaşi an ca regizor artistic (Găinuşa harnică de Leda Mileva) şi rămânând regizor artistic la acest teatru până în 1965, unde a pus în scenă 24 de spectacole (Pitac şi Pităcel, Necazurile lui Surubel, Micii muşchetari, Inima mamei). A scris piesele Păţania lui Trică Minciunică, Unde este Goguţă şi Isprăvile lui Păcală, jucată la Baia Mare. A fost şi director la Teatrul de Păpuşi din Bacău. Stabilit în străinătate.

BÁRON László – scenograf din Ungaria. A colaborat cu  Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca: A brémai muzsikusok / Muzicanţii  din Brehm de Pályi János şi Kovács Géza, regia Pályi János, 1992; A vitéz szabólegény / Croitorul cel viteaz după Fraţii Grimm, regia Pályi János, 1993.

BARON, Rica – artist păpuşar. Membru fondator al Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti. A urmat un curs intensiv de mânuire a păpuşilor şi arta actorului la Conservatorul  Popular din Ploieşti şi din 1953 stagii de cursuri de specialitate  la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Roluri în Căsuţa din ulcior de M. Varadi şi Povestea  unui licurici de Ana Ioniţă şi  Gabi Teodorescu, în regia lui Titi Petripop (premiera la 25  septembrie 1952); Găinuşa harnică de Leda Mileva, regia George Baron.

BARONCEA, Petre – [Petru] – n. 15.06.1930, Săveni, Jud. Suceava. Studii: Curs de aprofundare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia română, între anii 1954-1990, unde a jucat în numeroase spectacole. Escapada jucăriilor de V. Tinibulk, regia Radu Stanca, 1955, Teatrul de Păpuşi din Sibiu; Das Tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; Winterfest im Walde/ Mos Gerila în pădure de Hedwiga Szaunig, 1956, Teatrul de Păpuşi din Sibiu; Plici si Plici-Plici de Luiza Vlădescu, regia Ion Hândoreanu, 1957. Ispravile lui Păcală de George Baron, regia Ion Hândoreanu, 1959, rolul Boierul; Un basm din anul 2000 de Xenia Roman, regia Ion Hândoreanu, 1961; Cum au ajuns fluierul şi cobza la şcoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963; Micul Muck de Tudora Petcuţ după Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964; Sânziana şi Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1972, rolul Pârlea Vodă, remarcat în revista Teatrul; Croitoraşul cel isteţ regia Nicolae Rodean, 1973; Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, 1975;  Mingea şi Zmeul, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Moşul); Dulce ca sarea de Alecu Popovici şi Viniciu Gafiţa, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Eustaţiu Gregorian, 1978, rolul Impăratul Verde; Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979;  Motanul încălţat, de V.M. Vişan, regia Lilly Krauss, 1980; Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu, regia Kovacs Ildiko, 1986 (rolurile Gepetto, Pulcinella); Aventurile lui Plum-Plum de Jose Géal, 1988, regia Kovacs Ildiko. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; Tribuna Sibiului, 18 august 1973, Croitorasul cel istet; revista Teatrul nr. 11/1974. Tribuna Sibiului, 13.02.1975; Teatrul nr. 4/1974 – Trei iezi cantareti, regia Andrei Galea; revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; La bufnita vesela de Viorica Huber Rogoz, în revista Teatrul nr. 11/1982; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

BARTHA [NAGY] Gyöngyvé[r] – n.  27 aug. 1946. Studii: Absolventă Secţia teatru de păpuşi UAT Tg. Mureş 2007. Artist păpuşar la Teatrul Ariel din Târgu-Mureş, secţia maghiară, din 1973. Roluri: 1982 Elefănţelul (în A kíváncsi elefántkölyök / Elefănţelul curios); 1982 Mytil (în Kék madár / Pasărea albastră de M. Maeterlinck); 1984 Juliska (în Jancsi és Juliska / Hänsel si Gretel după Fraţii Grimm); 1987 Garcia Lorca: Don Cristobal; 1987 Hamupipőke / Cenuşăreasa; 1994 Top (în A csodálatos kalucsni / Galoşul fermecat de G. Mateeva); Hófehérke / Albă ca zăpada după Fraţii Grimm, 1995); 1995 Vrăjitoarea (în A tulipiros tigris / Tigrul purpuriu de Ruth Byers); 1999 Julieta (în Antal Pál: Óh, Rómeó… Óh, Júlia); 2000 Gába-bába (în Jan Romanowsky: Majolenka hercegkisasszony / Prinţesa Majolenka); 2000 Gerda (în H. Chr. Andersen – Mona Chirilă: Hókirálynő / Crăiasa zăpezilor); 2001 Vrăjitoarea de la Est (în L. Frank Baum: Óz a nagy varázsló / Vrăjitorul din Oz); 2002 Saszet Géza: Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége/ Happy-end, adică poveştile se termină cu bine; 2003 Colombina (în Adjátok vissza Pinocchiót / Daţi-ni-l înapoi pe Pinocchio de Dan Hândoreanu după Carlo Collodi); 2003 Vrăjitoarea (în A vitéz szőcs / Croitoraşul cel viteaz de Király Kinga Júlia); Maştera (în János Vitéz de Szilágyi Dezső după Petőfi Sándor, 2003); 2003 Betlehemes játék / Jocul Betleemului; 2004 Juhász Ferenc – Tömöry Márta: A halhatatlanságra vágyó királyfi/ Prinţul care dorea să fie ceva nemaipomenit; 2003 Balthasar (în Betlehemes játék / Jocul Betleemului); 2005 H. Chr. Andersen – Barabás Olga: Tűmese / Povestea acului; 2005 József Jolán – Barabás Olga: József Attila; 2005 Barabás Olga: Betlehemes játék / Jocul Betleemului; 2006 Krisztina (în Zalán Tibor: Mirkó királyfi / Printul Mirko); A vitéz szabócska / Croitoraşul cel viteaz de Barabás Olga după Fraţii Grimm, 2008). Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Gulliver in Tara Papusilor, regia Pal Antal.

BASARAB, Mircea – n. 4 mai 1921, București — d. 29 mai 1995, București. Studii: Academia de Comerț din București, absolvent în 1945; Conservatorul din București între anii 1940–1948, profesori Mihail Jora, Constantin Brăiloiu, George Breazu etc. Dirijor, compozitor și profesor universitar. A compus muzica spectacolului O sută de prieteni, Ţăndărică, 1950. Ordinul Muncii, Artist emerit al RPR, Premiul de Stat, Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă, Meritul Cultural.

BASSARAB, Ioana – [măritată STAROSTESCU] – n. 5 noiembrie 1902, Bucureşti – d. ?. Studii la Ecole nationale des Beaux-Arts, Paris. Artist plastic, pictor, sculptor şi unul dintre primii scenografi români de teatru de păpuşi. În 1929 a expus la Salonul de Toamnă de la Paris iar în 1929 a fost de două ori premiată la Salonul Oficial de la Bucureşti. Din 1929 începe colaborarea cu regizorul Theodor Nastasi care în urma succesului repurtat cu spectacolele sale la Cernăuţi se mută în Capitală. Pentru Nastasi ea realizează scenografia spectacolelor Păcală pictor portretist şi Motanul încălţat după Franz Pocci. Deşi a activat numai timp de câţiva ani ca scenograf ea s-a remarcat prin modernitatea soluţiilor plastice care au prefigurat căutările novatoare din scenografia anilor 1960-1970. Ea poate fi considerată întemeietoarea tradiţiei scenografice româneşti de teatru de animaţie alături de baronul George de Löwendahl. Autoare a numeroase machete de monede şi bancnote înainte de 1948, inclusiv pentru celebri “cocoşei” (moneda Ardealul nostru). Autoare a ilustraţiilor pentru două cărţi pentru copii, apărute în Franta, Maïa l’abeille, şi Kari l’Eléphant, de Dhan Gopal Mukerji (Editor Stock, Delamain et Boutelleau, 1927). [C.P.]

BASSARABESCU, Gabriel – n. 1961, Bucureşti. Compozitor; a realizat muzica spectacolelor: Răţuşca cea urâtă de Anca Puşcaşu, regia Anca Puşcaşu, Teatrul Tăndărică, 1997; Povestea ciocârliei, de Anca Puşcaşu, regia Anca Puşcaşu – Teatrul de Păpuşi Colibri din Craiova 1997; Guliver în ţara Liliput, adaptare după Swift, regia Daniel Stanciu, Teatrul Guliver din Galaţi 1998; Pasărea albastră, regia Cristian Pepino, Teatrul Ţăndărică,1998; Califul barză – Constanţa, 1999, regia Daniel Stanciu. [D.B.]

BAŞTA COSMA, Marina – n. 1930 [?]. Studii: Academia de Artă Dramatică din Bucureşti. Absolventa in 1952 la UA Tg. Mures. A fost artist păpuşar, a facut parte în 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe când era studenta lui Florica Teodoru. Apoi, a fost actriţă la Teatrul Naţional din Craiova. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Craiova, interpretând diverse roluri pentru coloana sonoră a unor spectacole. La Timişoara a jucat în Fetiţa pădurii, Casa pisicii. Ref. Teatrul  nr. 6/1974

BAŞTA, Mircea – n. 10 aprilie 1929, comuna Ghidigeni, judeţul  Galaţi. Studii: Academia de Artă Dramatică din Bucuresti. A absolvit în 1953 secţia română a Institutul de Teatru Szentgyörgyi István din Cluj-Napoca. A fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1948-1950. A făcut parte în 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe când era studentul lui Florica Teodoru. La Teatrul de Păpuşi din Timişoara a jucat în Fetiţa pădurii, Casa pisicii. Apoi, a fost actor la Teatrul Naţional din Timisoara, Teatrul Naţional din Cluj (1952-1953) si la Teatrul Bulandra din 1954 până la pensionare, in 1991. A jucat in numeroase filme. Ref. Teatrul  nr. 6/1974

BĂCANU, Leo-Nora – n. 1983. Studii: absolventă secţia Actorie, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Litere si Arte, 2006. Artist păpuşar, actriţă, Teatrul Gong din Sibiu. Roluri în Der Buckelige Konig / Prinţul cocoşat, regia Bogdan Drăgulescu, Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu, Degeţica, regia Monica Baldea, 2009 Vrăjitorul din Oz, regia Simona Vintilă; 2007 De ce fierbe copilul în mămăligă?, regia Ombline de Benque, Cenuşăreasa (regia Dan Hândoreanu). A mai colaborat şi cu Teatrul National din Sibiu.

BĂCĂRAN, Adrian – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov.

BĂCESCU, Maria – n. 19 martie 1979, la Chişinău, Republica Moldova. Studii: Facultatea de Management  în Arte, Chişinău, 2001. Facultatea de Teatru, specializarea Teatrologie, UNATC Bucureşti, 2001; Masterat în Regie-Teatru, UNATC Bucureşti, 2002. Teatrolog, actor şi regizor. A activat ca artist păpuşar la compania particulară Libelula. Roluri în: Petrecerea prichindeilor, 2003; Hänsel  şi Gretel, regia Emilia Nechita Svetlana, 2003.

BĂDESCU, Horia –  n. 24.02.1943. Studii: Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1968). Publicist, prozator, autor dramatic. A scris Emelian şi toba cea goală după Lev Tolstoi, Cluj-Napoca (regia Aureliu Manea). Face parte din gruparea revistei Echinox. Din 1987 director al Teatrului Național din Cluj. După 1990 a fost director al Centrului Cultural Român de la Paris și atașat cultural la Ambasada României în Franța. Ordinul Național „Meritul cultural” în grad de Comandor în anul 2004.  [C.P.]

BĂDILĂ, Adrian – n. 25.01.1968, Constanţa. Studii: Liceul energetic; 1977-1986 – cursuri la Cercul de teatru de păpuşi din cadrul Clubului elevilor din Constanţa; 1990 – cursuri de mânuire cu Aneta Forna şi Ioana Jora; curs de perfecţionare PTAM-NESAM, condus de Kovács Ildikó; Universitatea “Ovidius” –  Departamentul arte, clasa profesor Aida Abagief. Din 1988 – angajat artist păpuşar al Teatrului de Păpuşi Constanţa. S-a remarcat printr-o serie de roluri realizate foarte bine în spectacole regizate de Mona Chirilă (Fetiţa cu chibrituri), Kovács Ildikó (Ursuleţul Winnie Pooh), Aneta Forna şi Ioana Jora (Albiniţa Maia), Daniel Stanciu (Califul barză), Cristian Pepino (Alladin şi lampa fermecată) şi în Albă ca zăpada etc.). Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001 [A.T.]

BĂDIŢOIU, Ana [Tuşa] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Cum au ajuns fluierul şi cobza la şcoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963, rolul Vioara; Micul Muck de Tudora Petcuț după Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

BĂDULESCU, Reli, [Aurelia] v. OLTEANU Reli, [Aurelia]

BĂICOIANU, Zoe – n. 15 august 1910, Predeal  – d. 8 martie 1987, București. Sculptor și ceramist. Era fiica unei doamne de onoare de la Curtea Regală. A urmat studii de artă la Școala de Arte Frumoase din Paris, și a fost elevă a Școlii române de la Roma. La Paris a studiat în 1937 cu André Lhote. A fost şi profesoară la Institutul de arte plastice “N. Grigorescu” din București. Sculptor, a contribuit ca artist plastic la activitatea Teatrului Ţăndărică la  începuturi, în 1945. Artist emerit RPR, 1964. Ref. Teatrul nr.9/1968.

BĂLAN, Dan – [Alexandru] – n. 22 decembrie 1953, Bucureşti. Studii: Liceul de muzică din Bucureşti (1964-1972); Conservatorul din Bucureşti (1964-1972); perfecţionare la Internazionale Ferienkurse fur neue  Musik din Darmstadt (1978) cu K.H. Stockhausen şi Yannis Xenakis (compoziţie) şi la Academie Internationale d’ete din Nissa (1980, 1981, 1982) cu Kristof Penderecki (compoziţie). Profesor univ. dr. la UNATC. Compozitor valoros, a realizat muzica a numeroase spectacole: 1997 –  Regele cerb, regia Cristian Pepino, Studioul Cassandra, spectacol de licenţă UNATC “I.L.Caragiale”- Secţia  Păpuşi/Marionete; 1988, Şoricelul şi păpuşa de Alecu Popovici,  regia Radu Popovici, Teatrul de Animatie din Bacău, 1998; 2000 –  Croitoraşul cel viteaz de Cristian Pepino după Fraţii  Grimm, Studioul Cassandra al UNATC, spectacol de licenţă Secţia Păpuşi/Marionete; Povestea porcului, dramatizare de Cătălin Vasiliu după Ion Creangă, Teatrul “Guliver” din Galaţi, regia Cătălin Vasiliu; 2001 –  Muck cel mic, dramatizare de Cristian Pepino după Wilhelm Hauff, spectacol de licenţă UNATC, Secţia Păpuşi/Marionete; 2001 –  Capra cu trei iezi, dramatizare de Cristian Pepino  după Ion Creangă, Teatrul Ţăndărică, regia Gabriel Apostol; 2001 –  Pinocchio, Teatrul “Guliver” din Galaţi,  regia Daniel Stanciu; 2001 –  Ali Baba şi cei patruzeci de  hoţi, scenariul şi regia Cristian Pepino, Teatrul “Ţăndărică”; 2002  –  Păcală, dramatizare Cristian Pepino,  regia Ionuţ Brancu, Teatrul Ţăndărică; 2002  –Dragostea celor  trei portocale de Cristian Pepino după Carlo Gozzi, regia  C. Pepino, Teatrul “Ţăndărică”; Fata babei şi fata moşneagului, scenariul şi regia Daniel Stanciu, Teatrul “Gulliver” Galaţi; 2003 – Cavalerii Mesei Rotunde, scenariul şi regia Cristian Pepino, Teatrul Colibri din Craiova; 2003  – Robin  Hood, scenariul si regia Cristian Pepino, Teatrul Tăndărică – licenţă UNATC, secţia Păpuşi/Marionete; 2003  –  Jack şi vrejul de fasole, regia Daniel Stanciu, Teatrul  Ţăndărică; 2003  – Vrăjitorul din Oz, dramatizarea şi regia  Cristian Pepino, Teatrul “Gulliver” Galaţi; Jack şi  vrejul de fasole, scenariul şi regia Daniel Stanciu, Teatrul  Tăndărică; 2003 – Lebedele, regia Daniel Stanciu, dramatizare  după Andersen, Teatrul “Gulliver”, Galaţi; Peer Gynt  de Henryk Ibsen, regia Cristian Pepino, Teatrul “Ariel”, Tg. Mureş;  2004 – Magazinul cu jucării de Al. T. Popescu, regia Cristian  Pepino, licenţă UNATC, secţia Păpuşi/Marionete; 2004 – Prinţesele vrăjite, scenariul şi regia Cristian Pepino, Teatrul de Marionete Arad; 2004 – Albă ca Zăpada, regia  Cristian Pepino, Teatrul “Gulliver” din Galaţi; 2004  – Fata  moşului şi fata babei, regia Daniel Stanciu, Teatrul de Păpuşi din Constanţa; 2005 – Candid, scenariul Cristian Pepino după Voltaire, licenţă UNATC, secţia Păpuşi/Marionete;  2005 – Mica sirenă, regia Gabriel Apostol, Teatrul  Ţăndărică; Tom Degeţel, regia Daniel Stanciu, Teatrul “Gulliver” Galaţi; 2005 – Albă ca Zăpada, regia Cristian  Pepino, Teatrul “Ţăndărică; 2005 – Sinbad marinarul, regia  Cristian Pepino, Teatrul de Păpuşi din Ploieşti; 2005 – Croitoraşul cel viteaz, regia Cristian Pepino, Teatrul  Arlecchino din Braşov; 2005  – Amnarul fermecat, Teatrul de  Marionete Arad, regia Cristian Pepino; Albă ca zăpada, regia Cristian Pepino, Teatrul Tăndărică; 2006 – Tom Degeţel, regia Daniel Stanciu, Teatrul Tăndărică; 2006 – Jack si vrejul fermecat, regia Daniel Stanciu, Teatrul “Gulliver” din Galaţi; 2006 – Peştişorul de aur, Teatrul de Păpuşi “Arlechino” Braşov, regia Liviu Steciuc; 2006 – Lampa lui Aladin, regia Cristian Mitescu; 2006 – Ulise, scenariul şi regia Ioan Brancu, spectacol de absolvenţă UNATC Secţia Păpuşi/Marionete; Povestea porcului, regia Cristian Mitescu; 2007  – Candid, regia Cristian Pepino, Teatrul Tăndărică; 2007- Crăiasa Zăpezilor, regia Cristian  Pepino, Teatrul Gulliver, Galaţi; 2007 – Robin Hood, regia  Cristian Pepino, Teatrul de Păpuşi Alba Iulia; 2008 – Legendele Olimpului, regia Gavril Pinte, Teatrul pentru  Copii si Tineret Constanţa;  2008 – Cenusăreasa, regia Liviu Steciuc, Teatrul “Arlechino” din Braşov; 2008 – Aventurile  lui Gulliver, regia Gabriel Apostol, Teatrul de Păpuşi din Tîrgovişte; 2008 – Sinbad marinarul, regia Cristian Pepino, Teatrul pentru Copii si Tineret Constanţa; 2008 – Aventurile  lui Robinson, regia Cristian Pepino, Teatrul pentru Copii si  Tineret Constanţa; 2009 – Don Quijote, regia Cătălin Vasiliu, Teatrul “Gulliver” din Galaţi; 2009 – Cei trei  purceluşi, regia Geo Balint, Teatrul de Păpuşi din Tîrgovişte; 2009 – Cei trei purceluşi, regia Dan Ţopa, Teatrul Dramatic din Baia Mare; 2009 – Capra cu trei iezi, regia Gabriel Apostol, Teatrul pentru Copii si Tineret Constanţa; 2009 – Gulliver în ţara piticilor, regia Cristian Pepino, Teatrul Ţăndărică;  Pinocchio, regia Cristian Pepino, Teatrul “Ţăndărică”; 2010 – Scufiţa Roşie, regia Gabriel Apostol, Teatrul “Ţăndărică”; 2011 – Cocoşelul năzdrăvan, regia Luminiţa Iordănescu, Teatrul Gulliver din Galaţi; 2011 – Hänsel  şi Gretel, regia Vasile Gherghilescu, Teatrul pentru Copii si Tineret Constanţa; 2011 – Hänsel  şi Gretel, regia Dan Ţopa, Teatrul de Păpuşi din Tîrgovişte; 2011 – Cartea junglei, regia Adela Moldovan, Teatrul Ţăndărică; 2011 – Aladin şi lampa fermecată, regia Geo Balint, Teatrul Arlecchino din Braşov; 2011 – Pinocchio, regia Gabriel Apostol,  Teatrul de Păpuşi din Tîrgovişte; Prinţul şi Vrăjitoarea, regia Gabriel Apostol, Teatrul pentru Copii si Tineret Constanţa; 2012 – Zulenka, scenariul si regia Cristian  Pepino, Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia; 2012  – Sindbad  marinarul, regia Cristian Pepino, Teatrul “Luceafărul” din  Iaşi; 2012- Tom Degeţel, regia Gabriel Apostol, teatrul de  Păpuşi din Ploieşti; 2012 – Rapunzel, regia Gavril Pinte, Teatrul Ţăndarică; 2012 – Greuceanu, regia Gabriel Apostol, Teatrul de Marionete din Arad. Premiul pentru calitatea muzicală a spectacolului Inimă de piatră – Teatrul „Colibri”, Craiova – 2012, Festivalul Bucurii pentru Copii – Bucuresti. „Prix d’Excellence” la concursul internaţional  UNIATEC de la Moscova (1976); premiul I la Concursul internaţional de  muzică de cameră de la Kliegenthal, R.D. Germană (1981);   Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 1988; 1999 Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 1999 pentru lucrări muzicale didactice. [C.P.]

BĂLAN, Vişinel – Studii: UNATC secţia Păpuşi-Marionete 2013. Artist păpuşar. Roluri în Uşa, regia Liliana Gavrilescu, licenţă.

BĂLAŞIU, Bombonica [sau BĂLAŞU; BĂLAŞIU-CRĂCIUN, Bombonica] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1953, în prima echipă a teatrului.

BĂLĂCEANU, Mihai – artist păpuşar. A jucat în: Lampa lui Aladdin, Teatrul Municipal Târgovişte, regia Gabriel Apostol, 2012; Regele mincinoşilor, Teatrul Municipal Târgovişte, 2012, scenariul, regia şi scenografia Gheorghe Balint; Aventurile peştişorului azuriu, regia şi scenografia  Dan Ţopa, Teatrul Municipal Târgovişte,  secţia de copii, 2013.

BĂLĂIŢĂ, Aurelian – n. 17.07.1963 Buhuşi-Bacău. Studii: 1994 – Universitatea de Arte “G.Enescu” Iaşi, specializarea “Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete”, Doctor in Teatru, profilul Artele spectacolului teatral, Universitatea de Arte “G.Enescu” Iaşi. 1986-1988 – artist păpuşar la Teatrul “Luceafărul” Iaşi; 1991-1997 – actor la Teatrul “Luceafărul” Iaşi. Din 1996 – asistent, lector universitar apoi conferentiar universitar doctor, titular la Universitatea de Arte “G.Enescu” Iaşi. Roluri în Harap-Alb după Ion Creangă, regia C. Brehnescu; Pomul cu păpuşi varietăţi, regia  Natalia Dănăilă; Albă ca Zăpada, dramatizare Ion Agachi, regia C.Brehnescu; Lizuca şi Patrocle, după M. Sadoveanu, regia C. Brehnescu; De ziua lui Pinocchio după Carlo Colodi, regia C.Brehnescu; la Centrul Cultural German din Iaşi: Faust din Faust de Goethe, regia Ana Vlădescu. Regie: Muzicanţii din Bremen după Fraţii Grimm (1998); regia, scenografia şi ilustraţia muzicală a spectacolului Păpuşile la Five o’clock după I.L. Caragiale (1999); regia şi scenografia spectacolului Intâmplare de Crăciun, scenariul Ruxandra Bucescu (1999); regia spectacolului de marionete Nunta lui Figaro după Beaumarchais (2000); Regia, scenografia şi muzica spectacolului Prea sărac – coupé Caragiale (2001); regia şi muzica spectacolului Albă ca Zăpada după Fraţii Grimm (2001); regia şi muzica spectacolului Noile aventuri ale lui Pinocchio (2002); regia spectacolului Geneze, prezentat în 2002 la Teatrul Naţional “V. Alecsandri” Iaşi; regia, scenariul şi muzica spectacolului Capra cu trei iezi după Ion Creangă (2003); regia şi ilustraţia muzicală ale spectacolului de datini şi teatru de umbre  Împreună prin artă (2003); regia, scenografia şi muzica spectacolului Întâlnire cu Apolodor după Gellu Naum, în stagiunea de spectacole a Teatrului Naţional “V. Alecsandri” Iaşi, la Sala Studio (2004); regia şi scenografia pentru spectacolul păpuşăresc De-a Caragiale – coupé Caragiale (2006); regia şi muzica spectacolului Pinocchio, sala Studio a Teatrului Naţional “V. Alecsandri” Iaşi (2008); regia spectacolului Făt Frumos cel urât, după Marin Sorescu; Scenariul şi regia spectacolului Prometeu la Teatrul pentru copii şi tineret “Vasilache” Botoşani (2009). Muzică originală pentru Teatrul pentru copii şi tineret “Luceafărul” – Iaşi: Capra cu trei iezi după V.Alecsandri, regia C.Brehnescu; Pomul cu păpuşi, varietăţi, regia Natalia Dănăilă. Premii si distincţii: Premiul “Pentru inventivitate în teatrul de păpuşi” la Festivalul Naţional “Primul Rol”- Iaşi, 2001 cu regia, scenografia şi muzica spectacolului Prea sărac – coupé Caragiale; Premiul Universităţii de Arte “G. Enescu”  pentru creaţie, cercetare şi interpretare, 2008.

BĂLĂNEANU, Aurel – n. 5.12.1935, Tătăreşti – Cetatea Albă, Basarabia (azi, Republica Moldova). Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1964 – 1991. Regie: Gulliver în ţara păpuşilor de I. Penev, scenografia Aurel Cucu. Ref. revista Teatrul nr. 3/1972, Flinta şi un cal roşu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu.

BĂLĂNICĂ, Nicoleta – Artist păpuşar care a activat foarte puţin timp, în 1990, la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (Gong).

BĂLĂNICĂ, Petre – v. Nicăpetre

BĂLGRĂDEAN, Brigitte – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul  1953. A făcut parte din prima echipă a teatrului.

BĂLTEANU, Gheorghe – n. 6.09.1931, Turnu-Severin (Jud. Mehedinţi). Studii: doi ani de actorie la Conservatorul Cornetti din Craiova. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Reşiţa între anii 1951-1954 şi între 1954 şi 1993 valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din  Timişoara. A jucat în Ivan Turbincă de S. Foarţă, regia Victor Cârcu – rolul Talpa Iadului. Premii: Menţiune de interpretare în 1985 la Festivalul Naţional. A lucrat şi cu echipe de amatori cu care a obţinut numeroase premii. Ref.  revista Teatrul nr. 7-8/1983 Ivan Turbinca [C.Pop]

BĂNICĂ, Nicolae – n. 30.11.1934, Piteşti. Studii: 1945-1948 Liceul Ion Brătianu; 1948-1952, Scoala Medie de Tehnica de Comert; 1958-1960, Scoala populară de arta; Cursuri de perfecţionare CSPC pentru artişti păpuşari şi regizori. Artist păpuşar din 1959, regizor artistic din 1984 şi director al Teatrului Aschiuţă din Piteşti (1984-2010). S-a făcut remarcat atât în domeniul interpretativ cât şi prin regia a numeroase comedii muzicale pentru copii. Ca artist păpuşar a realizat până în prezent peste 290 de roluri în spectacole ca: Păcală (rolul principal), Vrăjitorul din Oz (căţelul Toto), Ali Baba şi cei 40 de hoţi (rolul principal), Vrăjitorul cel bun, Puneţi mâna pe Aristide (rolul principal), Spiriduşul poznaş, Nu vă ţineţi de drăcii, Răzbunarea animalelor, Legenda lui Vam (Zeul Pil), Războiul lingurilor, Şepcuţa roşie, Aventură în savană, Hai la ceaiul din pădure, Ivan Turbincă (Ivan). A pus în scenă 28 de spectacole ca regizor (N-a fost nici un zmeu de vină de Viorica Huber-Rogoz, Povestea porcului după Ion Creangă de Andrei Gâlea, Cei trei purceluşi de Toma Biolan, În căutarea soarelui de Marin Radu Ene, Porumbiţa albă de Viorica Huber-Rogoz, S-a pierdut o melodie de Marin Radu Ene, Nu prea Albă ca zăpada şi Motanul descălţat de Alecu Popovici, Degeţica dramatizare de V. Mihalache, Răzbunarea animalelor de V. Mihalache, O călătorie neobişnuită de Nicolae Bănică, Ivan Turbincă comedie muzicală de Nicolae Bănică după Ion Creangă etc.). Este autor al pieselor: Războiul lingurilor, Legenda lui Vam, O călătorie neobişnuită etc. Premiul de excelentă, Festivalul Gulliver 2010; Premiul Cel mai bun om de cultura acordat de ziarul Arges – 2005; Cetatean de onoare al municipiului Pitesti. Ref. rev. Teatrul nr. 3/1977.

BĂRBĂLAN, Sebastian – n. 1975, Lipova – Judetul Arad. Studii: Liceul de Artă “Sabin Drăgoi” Arad – 1996; UBB, Facultatea de teatru si televiziune Cluj – licentă-2000. Presedintele asociatiei culturale Experiment. Teatru. Clandestin. Asistent universitar – Universitatea din Oradea. Regizor, Albă ca Zăpada după Fraţii Grimm – Teatrul de Păpuşi din Oradea, 2006.

BĂRBĂNŢAN, Alexandra – n. 1939 [?]. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1960.

BĂRBĂNŢAN, Gheorghe – [Gică] – n. 1938 [?]. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anii 1957, 1960-1962. După această dată artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca. In 2003 a realizat la Alba Iulia o expoziţie de afişe ale Teatrului Prichindel.

BĂRBOSU, Romeo –  n. 1956 – d. 2007. Studii: absolvent ATF 1980, secţia Actorie, profesori Beate Fredanov, Sanda Manu, Ion Caramitru. Actor şi regizor. A pus în scenă ca regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare: Casa lui Moş Crăciun (1996) la care a semnat şi textul şi scenografia; Lampa lui Aladdin (1997);  Un elefant te încurcă foarte mult, după Micul prinţ de A. S. Exupery, 1999. A fost actor la Teatrul Bacovia, Teatrul National din Timişoara, Teatrul Municipal din Baia-Mare, Teatrul de Nord Satu-Mare.

BĂRBULESCU, Mircea – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul  1960.

BĂRBUŢĂ, Margareta – n. 11 februarie 1912 – d. 1999. Reputat critic de teatru, a scris numeroase cronici de teatru de păpuşi.  A fost secretar al filialei naţionale a Institutului Internaţional de Teatru (ITI). Premiul UNITER pentru întreaga activitate, 2002.

BECARIAN, Minerva – Artist păpuşar la Craiova, în echipa teatrului sindicatelor din învăţământ, care a precedat Teatrul de Păpuşi din Craiova, în 1948. A jucat în Iliuţă şi Coşarul, regia Horia Davidescu. Cursuri de mânuire cu Al. Ferrat.

BELA, Olga Ioana – n. 1991.  Studii: UNATC, Sectia Papuşi/Marionete, 2013. Artist păpuşar. Roluri în Buzunarul cu pâine, 2012, regia Cristian Pepino (mânuire). Premiul colectiv pentru cel mai bun spectacol trupei de teatru UNATC Bucureşti (Eliza Păuna, Bettina Schicht, Dan Codreanu, Olga Ioana Bela, Robert Gutunoiu) la Festivalului ContemporanIS, 2013; Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină într-un  spectacol de păpuşi şi marionete: Olga Ioana Bela pentru rolul Morcovul din spectacolul „În  larg…” dupa Slawomir Mrozek, regia Mihai Dumitrescu, Gala Absolvenţilor UNATC 2013.

BELGRADER, Andrei – n. 1946, Bucureşti. Studii:  absolvent al secţiei de regie de la IATC (azi UNATC) în 1972. Regizor artistic novator. A activat în special în teatrul dramatic. La Teatrul de Păpuşi din Constanţa a realizat un memorabil spectacol cu Micul Prinţ în 1977. S-a stabilit în SUA, la New York, unde a activat ca regizor de teatru dramatic şi de televiziune şi profesor de actorie şi regie. Ref. Cezar Ivănescu, în revista Luceafărul, 1975.

BELLA Zoltan – Scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca in 1964. Ref. TPR 1968, img. 53, 54, 55 (1964).

BELOESCU, Daniela-Corina – n. 5 .11. 1951, Lugoj (Jud. Timiş). Studii: Facultatea de Arte Plastice Timişoara, pictor la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1976-1979. Premiul UAP pentru pictură în 1994. [C.Pop]

BENE Gizella – scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj în 1954. Karinthy Frigyes, Nina Cassian, Bajor Andor: A bűvös kéz / Mâna fermecată, regia Kovács Ildikó, M. Leonte, Hunyadi András, scenografia Alexandru Rusan, Elena Voicu, Bene Gizella,  1954.

BENEDEK Ana – n.15.11.1934, Satu Mic. Studii: Facultatea de Istorie şi Filologie. Secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1966-1969. Director al Teatrului de Păpuşi din Oradea între anii 1969-1974.

BENEDEK Dezsö – n. 10.09.1916, Teiuş. Studii: Universitatea Ferenc József din Cluj, Facultatea de Drept (1939). Artist păpuşar, regizor şi membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Cluj Napoca unde a activat între anii1950-1976. Roluri mai importante: Sganarelle (în Doctor fără voie), Karnyó şi Lázár (în Văduva Karnyó), Döbrögi (în Mateiaş Gâscarul). A scris scenarii pentru teatrul de păpuşi: Casa iepurilor, Wilhelm Tell, Csalóka Péter. A condus timp de 15 ani trupa de păpuşari amatori din Macău şi Sighetul Marmaţiei. A semnat regia spectacolelor Rókamesék / Poveştile vulpii de Nina Gernet, 1996; A varázshegedű / Vioara vrăjită de Carlo Pocci, regia Péter János, Benedek Dezső; Plüm-Plüm és Pluf kalandjai / Peripetiile lui Plum-Plum şi Pluf de José Géal, 1991. În 1956 a coordonat cursurile de perfecţionare din Braşov, împreună cu Horea Pop şi Eftimie Pandrea.  Premiul II de interpretare la Săptămana teatrelor de păpusi din regiuni, 1956. Ref. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu]; Mateias gascarul, Teatrul de Papusi din Cluj, in revista Teatrul nr. 7/1956; Teatrul nr 6/1963. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu]. [H.R.]

BENEDEK Elek – n. 30 sept. 1859, Băţanii Mici / Kisbacon – d. 17 August 1929. Studii: Odorheiul Secuiesc si apoi la Budapesta, întrerupte. Jurnalist si scriitor, mare povestitor de basme. Pe când era student a mers împreună cu Job Sebesi pentru a studia folclorul. A publicat o colectie de basme care a avut mare succes. In 1885 apar Székely Tündérország (Tara secuiasca a zanelor), care cuprinde primele basme originale. In 1891 apare Székely mesemondó (Povestitorul secui). Intre 1894 and 1896 apar cele cinci volume din Magyar mese- és mondavilág (Lumea povestilor si legendelor maghiare). A tradus în maghiară multe basme din Fraţii Grimm si din 1001 de nopti. După 1918 s-a intors în satul său natal, unde a infiintat revista pentru tineret Cimbora (Prieten), pe care a publicat-o pană la moartea sa. Dramatizări după basmele sale au fost puse în scenă în teatre maghiare din România. A szegény ember királysága / Regatul omului sărac si Sómese/ Povestea sării s-au pus în scenă la Teatrul Tamási Áron din Sfantu Gheorghe, secţia Păpusi; Az égig érő fa / Copacul care ajunge la cer, la Teatrul Harag György din Satu-Mare, în 2009. A lucrat ca ziarist la Budapest Hírlap (Ziarul de Budapesta) si alte ziare. A fost membru al Parlamentului intre anii 1887 and 1892. In 1889 a inceput să publice, impreună cu Lajos Pósa, prima revistă literară pentru tineret si a editat Jó Pajtás (Prietenul cel bun) impreună cu Zsigmond Sebők. A editat o serie de cărti pentru tineri, numită Kis Könyvtár (Mica bibliotecă), numită mai tarziu Benedek Elek Kis Könyvtára (Mica bibliotecă a lui Benedek Elek). A mai scris poeme,  drame, romane, dar a fost faimos pentru basmele sale.

BENEDEK Levente – scenograf, constructor păpuşi, decor, secţia de Teatru de Păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, spectacolul nonverbal Zián & Kopik, 2011.

BENTOIU, Pascal –  n. 22 aprilie 1927, Bucureşti. Studii: A studiat compoziția în particular, cu Mihail Jora. A urmat cursurile Facultății de Drept din București (1945 – 1947). Mare compozitor si muzicolog român. A realizat muzica pentru numeroase spectacole de teatru de animatie: A fugit un tren de Ştefan Iureş şi Ira Vrabie după  romanul lui Gianni Rodari -1963, Ţăndărică; Drumul piperului – Magellan  de Costel Popovici – 1965, Ţăndărică; Amnarul, după Andersen de Ştefan Lenkisch  -1966, Ţăndărică;  Amnarul, Teatrul de Marionete Arad; Vrăjitorul din Oz de Iordan Chimet după L. Frank – Baum -1967, Ţăndărică; Peter Pan,  Ţăndărică – 1971. Doctor honoris causa al mai multor universități din țară și din străinătate, Premiul de Stat (1964), Premiul internațional “Italia” al Radioteleviziunii Italiene (RAI) din Roma (1968), Ordinul Meritul Cultural, Premiul internațional “Guido Valcarenghi” din Roma (1970), premiile Academiei Române (1974, 1986) și premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1971, 1975, 1978, 1979, 1980, 1983, 1985, 1987), Premiul Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori ANUC (1992), Premiul revistei “Actualitatea muzicală”, Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Mare Ofițer (2000), Ordinul Steaua României în grad de Mare Ofițer (2007). [D.B.]

BERCEANU, Doina – director la Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri din Craiova 2006 – 2013, cu rezultate notabile în ceea ce priveste repertoriul şi numeroase premii nationale şi internationale primite de acest teatru în perioada directoratului ei. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

BERCEANU, Patrel – n. 19.04.1951, Băileşti, Dolj – d. 2. 05. 2006, Craiova. Studii: IATC, Teatrologie, promoţia 1980; stagiu în cercetare dramatică- Caen – Franţa, 1994. Poet, cu numeroase premii (Premiul Revistei Luceafărul (1974), Premiul Revistei Amfiteatru (1976, 1980), Premiul Revistei Ramuri (1984) Premiul Asociaţiei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, 1991 etc.). Secretar literar la Teatrul National din Craiova. Autor al volumelor Noi povestiri după piesele lui Shakespeare şi Titus Andronicus- monografia unui spectacol. Din 1997 consilier artistic la Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri din Craiova, apoi director pană in 2006.

BERCOVICI, Aurel n. la Galaţi. Artist păpuşar tradiţional ambulant care prezenta prin bâlciuri şi târguri, împreună cu soţia sa Dida Bercovici, dansuri cu marionete pe la jumătatea secolului al 20-lea.

BERCOVICI, Dida, n. Galaţi. Artist păpuşar tradiţional ambulant care prezenta prin bâlciuri şi târguri, împreună cu Aurel Bercovici, dansuri cu marionete pe la jumătatea secolului al 20-lea.

BERECHET, Geo – n. 1946, Bucuresti. Studii: Absolvent al clasei de Regie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A activat foarte puţin in ţara, punând în scenă câteva spectacole în teatrele dramatice şi două în teatrele de păpuşi până când a părăsit România (în 1971) punând capăt unei cariere de regizor de teatru care promitea a fi deosebită. Deşi a pus în scenă doar două spectacole la Teatrul de Păpuşi din Constanţa (Copilul din stele  după Oscar Wilde şi Riga Crypto şi lapona Enigel după Ion Barbu, în 1970) creaţia sa regizorală a marcat un moment de cotitură în dezvoltarea teatrului de păpuşi românesc şi o modificare fundamentală a esteticii acestei arte. Din fericire spectacolul a fost prezentat la numeroase  festivaluri naţionale şi internaţionale (Belgrad, Constanţa, Zagreb) şi după plecarea regizorului din ţară (fără ca numele său să mai apară pe afiş), fiind astfel foarte cunoscut de către critici şi de către creatorii din teatrele de păpuşi care au apreciat atât noutatea concepţiei cât şi caracterul metaforic al montării care specula substratul filosofic al mijloacelor de expresie alese (măşti, actori şi păpuşi). Numeroase premii primite la Festivalul PIF de la Zagreb 1979 pentru spectacolul Copilul din stele (Premiul pentru mesaj umanist, Premiu de interpretare Aneta Forna, Premiu de interpretare Ioana Jora, Premiul pentru extraordinara expresivitate a întregului colectiv, Premiul pentru lumina spectacolului); 1971 – Diploma Festivalului internaţional de la Nancy – Franţa; Diploma Festivalului teatrelor de păpuşi de la Belgrad – Iugoslavia; 1973 – Diploma Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi de la Pecs – Ungaria; Diploma pentru contribuţia adusă la educarea tinerei generaţii la Festivalul spectacolelor de teatru pentru copii şi tineret, Piatra Neamţ. 1976 – Diploma UNIMA la Festivalul internaţional de la Moscova. Ref. Teatrul nr. 10/1970. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A. T., C.P.]

BEREHOI, Alexandru – n. 10 iunie 1988, Bucureşti. Compozitor. A studiat la Liceul de muzică George Enescu, clasa Piano Jazz, profesori Florin Răducanu si Dumitru Avachian, la Universitatea Natională de Muzică Bucuresti, clasa Compozitie JAZZ/POP, profesor Mircea Tiberian, la CODARTS – Universitatea de arte, Rotterdam, Olanda, clasa Compozitie JAZZ. A urmat  cursul “Writing Hit Songs” 2017, la BERKLEE Online, USA. Pentru teatrul de animatie a compus muzica spectacolelor “Puppet Planet” 2012 (regia Liviu Berehoi) ONU-WMO, Geneva, Elvetia, “Vrajitorul din Oz” 2015 (regia Cristian Mitescu) la Teatrul pentru copii şi tineret Colibri din Craiova, “Mica sirena” 2015 (regia Cristian Mitescu) la Teatrul pentru copii si tineret Călutul de mare din Constanta, “Frumoasa si Bestia” 2016 (regia Gabriel Apostol) la Teatrul de păpusi Ciufulici din Ploiesti, “Zorro” 2016 (regia Cristian Mitescu) la Teatrul pentru copii si tineret Colibri din Craiova, “Cei trei muschetari” 2017 (regia Cristian Mitescu) la Teatrul de păpusi Arlechino din Brasov. Premii: Premiul întâi pentru muzica originală a spectacolului “Vrajitorul din Oz”, acordat în cadrul Festivalului International al Teatrului Contemporan de Animatie IMPULS, 2015, organizat de Teatrul de animatie TANDARICA, Bucuresti, Premiul întâi pentru muzica spectacolului “Mica Sirenă“, acordat in cadrul Festivalului International PUCK, 2016, organizat de Teatrul de păpusi PUCK, Cluj. Este producător muzical la “ZEBRA MUSIC”, Universe and the Citizen, Bucuresti.

BEREHOI, Liviu – n. 20 mai 1952, Bucureşti. Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică începând din 1975. Unul dintre cei mai buni marionetişti din tara noastră, remarcat în numeroase roluri ca cele din spectacolele Anotimpurile mânzului  de Vladimir Simon (1978, regia Irina Niculescu), Tyll Eulenspiegel de Theodor Manescu (1979, regia Cătălina Buzoianu), Frumoasele pasiuni electrice  de Vladimir Simon  (regia Irina Niculescu, 1980), Petruşka- Nocturn Stravinsky (regia Irina Niculescu, 1982), Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare (regia Cristian Pepino, 1988, rolurile Bottom şi Demetrius). Liviu Berehoi a lucrat şi ca regizor realizând  fie recitaluri (Poveste despre marionetă, o demonstratie strălucită de virtuozitate marionetistică, 1987) fie piese (Gulliver în ţara piticilor, Ţăndărică 1991 şi Ceata lui Ţăndărică, 1990). în 1992 este invitat să pună în scenă la Valencia – Spania, la Teatrul Bambalina, piesa Gulliver în ţara piticilor. Pe lângă activitatea sa prodigioasă ca actor, Liviu Berehoi a desfăşurat şi una de profesor, fiind invitat să susţină cursuri de mânuire a marionetei la Şcoala Naţională Superioară de Marionete (ESNAM) de la Charleville-Mézières (Franţa) în 1992 şi la teatrul Marionnettes de Geneve (Elveţia) în 1996. Laureat al mai multor festivaluri, el a prezentat cu succes un recital propriu (De-a Vasilache) la numeroase festivaluri internaţionale din Belgia, Italia, Slovenia, Germania, Spania, Elvetia. A colaborat cu compania Chapeau Claque, in Germania, 1993-1997, cu Festivalul “Arrivano dal mare!” pentru proiectul “Euromarionnettes – Eroii populari traditionali ai Teatrului de Papusi european”, 1991-1995 si cu Théâtre des marionnettes de Genève (Elvetia), 1993-2017, unde a fost distribuit in toate spectacolele cu marionete. In 2012, sub egida ONU si OMM – Geneva, produce spectacolul “Puppet planet”, prezentat la Conferinta dezvoltarii durabile, RIO+20, Brazilia, avand ca tema schimbarile climaterice. Alaturi de orchestra “Geneva Camerata” participa cu marionetele de colectie ale Teatrului de marionete din Geneva in spectacolele concert “Regele Arthur” de Henry Purcell si “Iulius Cezar in Egipt” de Georg Friedrich Haendel, 2015-2017.  Premii: Premiul pentru interpretare la Gala tinerilor actori – Costinesti 1981.  Premiul pentru cel mai bun recital la festivalul Teatrului Tandarica, 1987.  Premiul pentru conservarea tradiţiei păpuşăreşti la Festivalul PIF Zagreb 2001. Premiul special pentru teatrul de animatie acordat de UNITER 2013. Ref. Teatrul nr. 7-8/1987. Tyl Ulenspiegel, in Teatrul 6/1979; Legenda cantaretului de Vladimir Simon, in revista Teatrul nr. 5/1981; Nocturn Stravinski. Teatrul Ţăndarică. Petruska, Vulpea, in Teatrul nr. 11/1982; Conferinta despre marioneta, in Teatrul nr. 7-8/1987 [R.T., C.P.] www.puppetplanet.ch si www.liviu-berehoi.eu

BEREHOI, Nataşa regizor tehnic remarcabil la Teatrul Ţăndărică, a avut o contributie importantă la realizarea multor spectacole importante ale teatrului (Amnarul – regia Stefan Lenkisch, Visul unei nopti de vară, Play Faust, Adunarea păsărilor – regia Cristian Pepino, Poveste despre marionetă – regia Liviu Berehoi, Furtuna – regia Bogdan Drăgulescu etc.). A manuit păpuşi în spectacolul Surasul Hiroshimei, Ţăndarică, 1987.

BERENGH  Ívan – n. 6.02.1932, Făgăraş. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1953-1972. Roluri în Găinuşa de aur, La porunca ştiucii, Capra cu trei iezi, Regele cerb (rolul Împăratul), Ursul de Cehov (rolul Portretul), Pinocchio (rolul Motanul), A fugit un tren, Divina comedie (rolul Adam), Plum-Plum (rolul Zouzou balaurul), Don Quijote, Oltul şi Mureşul, Ursuleţul Winnie, Necazurile lui Pică-Pară. A realizat regia spectacolului Hänsel şi Gretel.

BÉRES László – n. 6 august 1972, Cluj-Napoca. Studii: Liceul Salamon Ernő de  matematică si informatică. Sociologie la Universitatea Babeş–Bolyai. 1997- 2000, UNATC I. L. Caragiale, secţia Regie de Teatru. Regizor cunoscut si apreciat pentru spectacolele sale de la Teatrul Figura Stúdió unde pune în scenă din anul 2000. Intre anii 1993-1997 a fost angajat artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca, unde a jucat cateva roluri: Printul din Cenusăreasa (regia Kovács Ildikó), Printul  – în Pasărea de diamant (regia Rumi László), Hajdú – în Ludas Matyi (regia Pályi János). A făcut în 1997 la la Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca regia spectacolului Albă ca zăpada şi cei şapte pitici dupa Fraţii Grimm, scenografia Burka István.

BERGER, Wilhelm Georg – n. 4 decembrie 1921 Rupea, jud. Braşov – d. 8 martie 1993. Studii: Conservatorul din București, între anii 1948–1952. Compozitor, muzicolog, violist și dirijor. Pentru teatrul de păpuși a compus muzica spectacolului Ocheşel şi Bălăioara de Ştefan Iureş şi Ira Vrabie, Ţăndărică -1963. Cu numele Duci Berger compozitorul apare şi pe afișul spectacolului Vocea pădurii de Hertha Ligeti în 1949 la Tg. Mureş. Membru corespondent al Academiei Române. Premiul Prințul Rainier III de Monaco, Monte Carlo (1964), Premiul I la Concursul internațional de compoziție pentru cvartete de coarde  de la Liège (1965), Premiul I la Concursul Internațional Regina Elisabeta de  la Bruxelles (1966), premiul Academiei Române (1966, 1985) și al Uniunii Compozitorilor (1967, 1974, 1977, 1981, 1985). Meritul Cultural.

BERGER, Miklós – artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi Oradea– secţia maghiară, în perioada 1954-1958. Roluri: Capra cu trei iezi, 1954, Viteazul János, 1954; Regele cerb (rolul Tartaglia), 1956; Don Quijote, 1956; Inimi de păpuşi sângerânde (rolurile Cababuche, Balikon), 1957; Fabule,1957; Moment, 1958.

BERLOGEA, Ileana, (Bărbulescu) – n. 16 august 1931, Jidvei, judeţul Alba – d. 17 octombrie 2002, Bucureşti. Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (1950-1954). Redactor la revista Roumanie d’aujourd’hui, din 1957 îşi începe şi cariera universitară la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică: asistent (1960-19641, conferenţiar (1964-1970), profesor şi decan (1970-1989). În 1964 îşi susţine teza de doctorat, Dramaturgia rusă pe scenele româneşti până în 1944, la Institutul „Lunacearski” din Moscova. Colaborează la „Ateneu”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul” etc. Doctor honoris causa al UA Tg. Mureş. Cunoscut istoric şi teoretician al teatrului, eminentă profesoară la UNATC, a participat la numeroase festivaluri de teatru de animatie, sprijinind foarte mult această artă prin articolele pe care le-a scris dar şi prin comunicările şi cuvântările din cadrul întâlnirilor cu artistii păpuşari şi marionetişti din tara noastră.  [C.P.]

BEROVA, Vera – compozitor din Bulgaria, a realizat muzica spectacolului Scoala iepuraşilor la Teatrul de Păpuşi din Oradea, 1962.

BERZOVAN, Rozalia – artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. membru fondator al acestui teatru. A jucat în 1951 în Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu  şi Cristian Frangopol.

BESOI, Ioan – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1964.

BIANU – NECULCE,  Maria  – A fost secretar literar şi apoi director al Teatrului pentru Copii din Brăila. A avut iniţiativa organizării festivalului de teatru de păpuşi de la Brăila care s-a numit Universul contemporan al copilului. Sub conducerea ei teatrul a participat cu mare succes la Festivalul PIF de la Zagreb şi a primit o serie de premii pentru spectacolele realizate (Trei căsuţe şi trei drumuri, Pui de om). Ref. Maria Neculce, La 15 ani [de existenţă a Teatrului de păpuşi] in Înainte, Braila, nr. 6669 (28 mai 1966), pg. 2; Folea, O., La drum cu artiştii păpuşari/ cu Maria Neculce, directoarea Teatrului de păpuşi [din Brăila], interviu, in Înainte, Brăila,  rr. 7171 (11 ian. 1968), p. 2; Candiano Priceputu, Teatrul pentru copii. Pornind de la un catren… Interviu cu Maria Bianu, director la Teatrul pentru Copii Brăila, in Înainte, nr. 9681 (30 oct. 1984), p. 6.

BIBARŢ, Gheorghe – A fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1948-1950. A facut parte in 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe cand era studentul lui Florica Teodoru. La Teatrul de Păpuşi din Timisoara a jucat în Fetita padurii, Casa pisicii.

BILINSKI, Alexandru [Bibi] – n. 7.06.1934, Făgăraş. Foarte talentat artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare [1958 – 1992], regizor, a făcut parte din trupa cu care Kovács Ildikó a realizat mai multe spectacole de referintă (Patria, Sufletel etc.). A mai jucat şi la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1963 şi la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca. A  pus în scenă ca regizor artistic si scenograf la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare (Visul unui copil rău, 1967, Tarzan, stăpânul junglei de Eugen Câmpeanu, regia Alexandru Bilinski, scenografia Ida Grumaz. 1969; Cei trei purceluşi, 1985 etc.). A mai regizat piesele Steluta de Zlata Bjejinski, Fata babei şi fata moşului (la Teatrul de Păpuşi Gugută din Chişinău). Este şi autor al pieselor Visul unui copil rău; Taina cetăţii (1966), Cărţi şi jucării, Tara fără foc (1997). Premiul de interpretare pentru rolul din spectacolul Sufleţel, Tromsø – Norvegia, 1978. Ref. Teatrul nr. 3/1972, Flinta si un cal rosu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu, rolul Popa Tamanie.

BINDER, Gustav – Scenograf, a lucrat mai ales la Teatrul German din Timişoara (1950-1970) si la Opera din Timişoara. A realizat la Teatrul de Păpuşi din Timişoara în perioada 1950-1954 o serie de spectacole pentru copii (în regia lui Florica Teodoru) Găinuşa cea isteaţă etc.

BIOLAN, Toma – n. 1 septembrie 1941, Cobia, judeţul Dâmboviţa. Studii: Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (absolvent in 1964). Scriitor, dramaturg. Autorul pieselor pentru teatru de păpuşi Micul dorobanţ – 1977, Nu vă ţineţi de drăcii (Piteşti), Poveste cu lustru, Cei trei purceluşi (Piteşti). A fost redactor la revista „Argeş” (1967-1971) şi secretar al Teatrului „Al. Davila” din Piteşti (1971-1972 şi după 1974).

BIRO-GAGA, Camelia – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.

BIRO, Tony – artist păpuşar. Membru fondator al Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploiesti. A urmat un curs intensiv de mânuire a păpuşilor şi arta actorului la Conservatorul  Popular din Ploieşti si din 1953 stagii de cursuri de specialitate  la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Roluri în Căsuţa din ulcior de M. Varadi şi Povestea  unui licurici de Ana Ioniţă şi  Gabi Teodorescu, in regia lui Titi Petripop (premiera la 25  septembrie 1952). Găinuşa harnică de Leda Mileva, regia George Baron.

BIRTALAN, Ana Maria [Cătălina] – n. 7.10.1961, Marghita, Jud. Bihor. Studii: Cursuri de canto, dans, teatru de păpuşi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară, azi Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– Trupa Liliput, din 1990. Roluri realizate în spectacolele: Csipike, Mateiaş  Gâscarul, Pinocchio, Cadou pentru pitic, Cenuşăreasa, Galoşul fermecat, Capra cu trei iezi, Visul unei nopţi de vară (rolurile Titania şi Bob de muştar), Păpuşa Kati, Elefănţelul curios, Vrăjitorul din Oz, Căţeluşul albastru, 2003; Năzdrăvanul Peti (rolul Endre), 2005; Purceluşul Samy (2006); Viteazul János (rolul Iluska), 2007; Albă ca Zăpada, 2008; Cerbul fermecat din stele, 2008; Fantastica poveste, 2009.

BISERICANU, Mihai – n. 05.02.1962. Studii: Liceul de muzică – pian; 1990 absolvent al IATC”I.L.Caragiale” Bucureşti – Actorie. Cunoscut actor, cu numeroase colaborari în teatrul dramatic, TV, film. Compozitor. A compus muzica spectacolului Cei trei purcelusi, regia Mihai Gruia Sandu, Teatrul Ţăndarică.

BISTRICEANU, Adriana – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. ?

BISTRICEANU, Rodica – actrita la Teatrul „Tony Bulandra“ din Târgovişte, în 2002.

BÂRCĂ, Ioana  – n. 11.03.1983. Studii: Universitatea Ovidius, Facultatea de Arte, promoţia 2007, Actorie. Colaboratoare a Teatrului pentru Copii şi Tineret din Constanta din anul 2009.

BÂRLIBA, Vasile – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani între anii 1987-1989.

BLAICHER, Stela – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).

BLAJ, Alexandra – Studii: UNATC Secţia Păpuşi/Marionete, absolvent în 2012. Premiul de interpretare pentru rolul Cocoşelul neascultător din piesa cu acelasi titlu, Gala absolvenţilor 2013. Roluri în Pasărea albastră după Maurice Maeterlinck, regia Decebal Marin, Teatrul G. Ciprian, Buzău, 2013.

BLĂNARU, Maria – [- RUSU] – artist păpuşar, a făcut parte în 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpusi din Timisoara, pe cand era student al lui Florica Teodoru. Apoi, a fost actrită la Teatrul National din Cluj. La Timisoara a jucat în Fetita padurii, Casa pisicii. Ref. Teatrul  nr. 6/1974

BOANCĂ, Frunzina – v. ANGHEL, Frunzina

BOAR, Melania – n. 15 .01. 1970, Blaj. Artist păpuşar care activează din anul 1994 la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (Gong). A realizat până în prezent peste 24 de roluri. Roluri în Oglinda sufletului, scenariul si regia Bogdan Drăgulescu, Sibiu, 1995; Am medwischer Margretimarkt/ Peripetii în targ (scenariul si regia Lilly Krauss), 1998; Romeo şi Julieta de William Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998 (rolurile Romeo, Montague); Prinţul cireşelor, 1999, regia Mihai Constantin Ranin. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

BOARIU, Silviu – Artist păpuşar care a activat între anii 1994-1995 la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (Gong).

BOBOC, Adam – n. 15.11.1974, Târgu Neamţ. Studii: UNATC, secţia Păpuşi /Marionete, absolvent în 2005, a jucat în Candid, spectacol de licentă, rolul Profesorul Pangloss. Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad din 1999. 2005 – artist păpuşar la Tăndărică (Frumoasa si bestia, Mica Sirenă).

BOBOC, Alina – artist marionetist la Teatrul Ţăndărică 1973-1974 (cursant la cursurile speciale  organizate de către Teatrul Ţăndărică 1972-1973).

BOBOC, Diana – n. 2 noiembrie 1966, Hunedoara, jud. Hunedoara. Studii: Licențiată în actorie, promoția 1994, la Universitatea  de Artă Teatrală Târgu  Mureș și în regie de teatru la aceeași universitate, promoția 2000. Premiul de regie pentru spectacolul Deseneaza-mi o oiță – Festivalul de la Bacău, Mențiune specială pentru atelierul de creație Fetița cu chibrituri – Gulliver Galați-2005-realizat cu Teatrul dramatic Deva. “Pro Cultura”- premiu de excelență, acordat de C.J.Timiș. Roluri importante la Teatrul „Merlin” ca actrita si artist păpuşar: D-na Imagine, în Râzi, nebunule, și pentru mine,  Titania, Hipolita, în Visul unei nopți de vară, Mijlociul, În derivă, Mierloiul, Bunicul, în Dumbrava minunată, Actrița, în Rățușca cea urâtă, Guță, în Doi purceluși. Regie: Hotul de flori  de  Diana  Boboc, Teatrul Merlin Timisoara.  Din 1986 şi până în prezent colaborează cu numeroase teatre (Petroşani, Reşita, Teatrul National din Targu-Mureş, Teatrul National din Timişoara, Giurgiu, Teatrum Mundi și Teatrul Excelsior, Petroșani, Deva, Teatrul German de Stat din Timișoara). [C.D.]

BOBOC, Nicolae – n. 26 septembrie 1920, Ilia, jud. Hunedoara – d. 8 august 1999, Timișoara. Studii: liceul la Deva; Conservatorul din București între 1940-1947, clasa de compoziție, dirijat și pedagogie; în paralel a urmat și cursurile Facultatii de Litere a Universității din București pe care a absolvit-o în 1946. Dirijor şi compozitor, personalitate muzicală marcantă pentru Filarmonica din Arad și Filarmonica și Opera din Timișoara. A compus muzica spectacolelor Dragostea celor trei portocale, Teatrul de Păpuşi din Oradea, regia Paul Fux, 1957; Şcoala iepuraşilor de Mancio Penciov, Teatrul de Păpuşi Timisoara, 1962; Antropomorfism de Mihai Eminescu, Teatrul de Păpuşi Timisoara (1965, regia Florica Teodoru). A fost distins cu titlul de Artist emerit și cu numeroase premii naționale.

BOBOC-MANEA, Mihaela – regizoare. Nemaipomenitele aventuri ale lui Nils după Selma Lagerlof, regia Mihaela Boboc-Manea, Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş” Brăila, 2013.

BOCEREANU, Ştefan – Artist păpuşar la Teatrul de  Păpuşi Timişoara în 1958. Ref. Contemporanul nr. 21/30 mai 1958.

BOCK, Günter – n. 22.10.1945, Sibiu. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu, secţia germană, între 1973- 1990. A jucat și la secţia română  (în Sânziana și Pepelea, regia Ion Hândoreanu, 1974); Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici și Viniciu Gafiţa, traducere de Ruth Lissai, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Cavalerul);  Bitterböse feinde / Dusmani neîmpăcaţi de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Der gestifelte Kater / Motanul încălţat, de V.M. Visan, regia Lilly Krauss, 1980; Regie: Die seeräuber und ich schatz / Comoara piraţilor de Dan Hândoreanu, 1983.  Ref. revista Teatrul nr. 4/1974 – O fetiţă caută un cantec; revista Teatrul nr. 11/1974; revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

BOCOŞ, Iuliu – valoros artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani  între anii 1959-1984. Marele Premiu la Festivalul de la Botoşani, 1980, pentru spectacolul Oul discordiei (împreună cu Gabriela Nistorică). Premiul al IV-lea pentru recitalul Oul discordiei, Festivalul Naţional, 1981. Ref. revista Teatrul nr. 11/1980, Oul discordiei.

BODOLAN, Anca, v. OPRIŞAN, Anca

BODOR Judit – n. 1958. Studii: La Bucuresti, apoi la Institutul de Arte Plastice  „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Sectia Arte Decorative, 1997. A colaborat ca scenograf cu teatrele de păpuşi Vojtina din Debrecen, Vaskakas din Győr, Ciróka din Kecskemét, Harlekin din Eger, Griff din Zalaegerszeg. Scenograf, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca: Világszép nádszálkisasszony / Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, 2000; la  Teatrul de Păpuşi Brighella al Trupei Harag György din Satu-Mare: Piticul şi Uriaşul, regia Szilágyi Regina, scenografia  Bodor Judit, 2012 si Cei trei purcelusi si lupul, regia Bandura Emese; Trapiti (costume, scenograf), 2011/2012;   Bors néni / Tanti Bors (scenograf, costume), 2010/2011; A dzsungel könyve / Cartea Junglei(costume)  – 2010/2011; Túl a Maszat hegyen / Dincolo de piscul Maszat (păpuşi, costume, scenograf)  – 2010/2011; Holle anyó / Maica Holle (costume, scenograf)  – 2009/2010; A Félőlény / Divinitate (scenograf), 2008/2009; Hüvelyk Matyi és a herceg / Tom Degetel si contele (scenograf, decor, costum, marionete),  2007/2008; A magányosan sétáló macska / Pisica ce umbla singuratica (scenograf, decor, costum,  marionete), 2006/2007;  Rigócsőr király/ Regele Cioc de sturz (scenograf, păpuşi), 2006/2007; Csipkerózsika / Scufita Rosie (costume, decor, costum, marionete), 2003/2004.

BODOR, Maria – n. 24 noiembrie 1933 – d. 2007 (?). Studii: Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu, Cluj-Napoca (1959). A studiat cu Iosif Bene, Max von Widmann. Scenograf important, a colaborat mult cu Teatrul Radu Stanca din Sibiu. La Teatrul de Păpuşi din Sibiu a realizat scenografia spectacolelor Die Kleinen Detektive / Micii Detectivi, regia Lilly Krauss Kalmar; Crăiasa zăpezii, regia Oana Leahu, Teatrul Gong din Sibiu, 2004.

BOEREAN, Ştefan-Arsenie – n. 23.08.1937, Timişoara. Studii: Facultatea de Filologie-Timişoara. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1955-1961. Premii: Menţiune la Festivalul Naţional pentru rolul Calul din Punguţa cu doi bani,  Menţiune la Festivalul Internaţional de la Bucureşti – 1958 – pentru rolul Măscăriciul din spectacolul Hai păpuşi, păpuşi lumeşti.

BOEŞTEANU, Aurel [George] – dramaturg, poet. A scris, în colaborare cu Xenia Boeşteanu [Xenia Roman] A zburat o navă în Cosmos [Tg. Mureş 1958] A fost odată un măruleţ [1960], Gulliver în tara piticilor dupa Swift şi O aventură pe Misisipi după Mark Twain. (Florilegiu de dragoste, Poeme – Florilege d’amour, 1981) excelent traducător din si in limba franceză (a tradus un volum de poezie româneasca, Istoria literaturii române de G. Călinescu etc.). S-a stabilit în străinătate.

BOEŞTEANU, Xenia – v. ROMAN, Xenia

BOGĂŢAN, Ioana – [fostă VIERU] – n. 12 iunie 1975, Alba Iulia. Studii: Absolventă a Facultăţii de Teatru de la Cluj-Napoca, Actorie, 1997, profesor Marius Bodochi. După absolvire a activat ca actrită la Teatrul de Nord din Satu Mare timp de o stagiune. Directoare a Teatrului de Păpuşi din Alba Iulia din 1999. A initiat si condus Festivalul internaţional de la Alba Iulia, numit iniţial Poveşti pentru copii si oameni mari, ulterior Poveşti. Sub directoratul ei, Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia a cunoscut o perioadă de reviriment, prin montări interesante, novatoare, iar Festivalul de la Alba Iulia a devenit un eveniment major în peisajul cultural din ţara noastră. A jucat la Alba Iulia în Visul unei nopti de vara (regia Beatrice Rancea), Vrajitorul din Oz (rolul Dorothy, regia Oana Leahu), Cenuşăreasa, Trei printese fermecate (regia Cristian Pepino). Premiul pentru management cultural 2005, la Festivalul Gulliver de la Galati, pentru Ioana Vieru, directorul Teatrului de Păpuşi “Prichindel” Alba Iulia. Premiul UNIMA România pentru management cultural la Festivalul Bucurii pentru copii, Bucuresti. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012; Ioana Bogăţan, un deceniu în universul păpuşilor de la Teatrul „Prichindel“ Alba Iulia, în Adevarul, 3 august 2011.

BOGDAN, Alla – v. CEBOTARI BOGDAN, Alla

BOGDAN, Carmen – 24.09. 1951, Ploieşti. Studii: Cursuri CSPC. Profesori: Peter Janos, Georgeta Nicolau. Talentat artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Ciufulici din Ploieşti. Angajată la acest teatru din anul 1972. Roluri în spectacolele: Elefănţelul curios – Elefănţelul (regia Cristian Pepino), Secretul pădurii bătrâne (regia Cristian Pepino), Muck cel Mic (Muck), Amnarul fermecat (Mathilde; regia Cristian Pepino), Alelei, voinicii mei – Ionuţ, Vrăjitorul din Oz, Doruleţ cel răsfăţat (Doruleţ), Cocoşelul cu pene de aur, O fetiţă caută un cântec, Pecetea fermecata, Inima rece (Mama), Cai verzi pe pereti  (regia Gabriel Apostol), Pinocchio (rolul titular; regia Gabriel Apostol) etc. Premiul pentru interpretare feminină, Festivalul Gulliver – Galati, 2008, Carmen Bogdan, pentru mânuirea personajului Pinocchio din spectacolul “Pinocchio”, Teatrul de Păpuşi “Ciufulici” din Ploieşti.

BOGDAN Julia – Artist păpuşar, secţia maghiară, Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca.

BOGDAN, Niky – compozitor. Spargatorul de nuci, regia Mihai Constantin Ranin, 1987, Sibiu;  Inima Arlechinului, scenariu de Viorel Febus Stefănescu după Inimă de hârtie şi Arlechinul şi pisica de Mircea Vaida, 1989, Sibiu.

BOGDAN, Petronela – v. RUJAN, Petronela

BOGORIN, Cristina – scenograf. Dusmani neîmpacati de Uno Leies, 1994, regia Nicolae Rodean, Teatrul de Păpuşi din Sibiu.

BOIANGIU, George [Gheorghe] – n. 1926 – Studii: absolvent al clasei de artă dramatică a Conservatorului Cornetti din Craiova. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. A făcut parte din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Craiova în 1949.  Intre anii 1948-1950 a fost actor la Teatrul Naţional din Craiova. In 1951-1952 actor la Teatrul Municipal din Ploiesti; 1953-1955 Turda; 1955-1962 Timisoara; 1967-1968 Galati; 1968-1975 Turda; 1976- 1983 Teatrul Dramatic Braila.

BOJA, Maria – Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad. Membru fondator al acestui teatru. Nu avem date.

BOKOR, Petre – n. 24 mai 1940, Cluj. Studii: 2 ani la Şcoala Politehnică (1960-1962); în 1970, absolvent Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.  Intre anii 1975-1977 este angajat regizor la Teatrul de Păpuși din Brasov. In 1977 face regia spectacolului Pui de om de Victor Eftimiu la Teatrul de Păpuși din Brasov (scenografia Simo Eniko). A mai pus în scena şi la Teatrul pentru Copii şi Tineret din Iaşi în 1973. În 1978, se stabileşte în Statele Unite. Va conduce un teatru în Alberta, apoi va pleca în Australia, ca profesor de artă dramatică la Canberra.  Ref. revista Teatrul nr. 5/1973, Un pantof fericit de Gh. Leahu, Hercule în cautarea merelor de aur, Teatrul pentru Copii si Tineret Luceafarul din Iaşi. Revista Teatrul, nr. 3/1977.

BOLDIZSÁR Csíky –  n. 3 octombrie 1931 Tg. Mureş. Studii: Liceul de Muzică din Târgu Mureş (1954-1955); Conservatorul Gh. Dima din Cluj-Napoca, absolvent in 1961. Valoros compozitor, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş (Balada pentru şapte cerbi, 1973), Teatrul de Păpuşi din Oradea (Keţafan sau Heţafan, regia Kovács Ildikó, 1958; Omuleţ, oh!) şi cu Teatrul de Păpuşi din Cluj, 1958; Móricz Zsigmond: Állatmesék / Povesti cu animale, regia  Kovács Ildikó, Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, 1970; Bajor Andor: Az aranyszőrű bárányok / Oile cu blana de aur, regia Dan Vasile, 1979. Premiul Uniunii Compozitorilor (1971), Premiul Academiei Române (1980) şi Premiul „Bartok-Pasztory” al Academiei „Franz Liszt” din Budapesta (1984). Ref. revista Teatrul nr. 7/1958.

BOLDOR ŞESAN, Lucian Vlad – Nepot al lui Valerian Şesan, a continuat ca artist marionetist amator preocuparea familiei sale. El a mostenit marionetele originale ale familiei Şesan si cele cinci decoruri. În 1989 realizeaza cu aceste marionete spectacolul Prietenia – adevarata comoara, ca autor, regizor si artist marionetist si obtine locul I si titlul de laureat la festivalul de teatru de animatie de amatori. În 1994, cu ocazia Galei Naţionale a Păpuşarilor  de la Cluj –Napoca, Lucian Boldor-Şesan a organizat o expoziţie cu marionetele originale ale familiei Şesan. [C.P.]

BOLDUR, Anda – n. 8 iunie 1924, Sibiu –  d. 4 septembrie 1996, Bucureşti. Studii: Liceul „Oltea Doamna” din Iaşi; Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti. A fost soţia lui  Mihnea Gheorghiu. Traducătoare, scriitoare. A scris pentru teatrul de păpuşi Cinci săptămâni în balon după Jules Verne [jucată la Craiova, un fragment a apărut în revista Secolul 20] şi Peştişorul de aur după Puşkin [Ţăndărică].

BOLFEA, Marius – n. 27.10.1969, Alba Iulia. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1990-1993. Roluri realizate în spectacolele: Cămila albă, Trenuleţul fermecat, O poveste din Ţara Păpuşilor, Capra cu trei iezi, Petrică şi Michiduţă.

BOLOVAN, Andreea Roxana – n. 22.01.1989, București. Studii: 2007-2010 Universitatea Spiru Haret, Secția Artele Spectacolului, Actorie, Licență 2009-2012 U.N.A.T.C. I.L. Caragiale, Facultatea de Teatru, Secția Păpuși-Marionete, Licență. 2012 -2014 U.N.A.T.C. I.L. Caragiale, Facultatea de Teatru, Master Teatru de animație. Roluri: 2010 2012 Bunica în spectacolul de licență Doctoria miraculoasă a lui George, regia Ionuț Brancu, U.N.A.T.C. I.L. Caragiale, Secția Păpuși-Marionete; 2014 Povestitor, Iepuraș, Căpcăun în spectacolul de animație „Motanul Încălțat”, regia Andreea Ionescu, Compania Anim’Arts, Bucuresti;  Din 2014 artist păpușar la Teatrul de Păpuși Puck. Roluri: Ali Baba în Povestea Șeherezadei, regia Traian Savinescu; Vreme Bună în Frumoasa Adormită, regia Gabriel Apostol; Soldatul în Aleodor Împărat, regia Decebal Marin; Vulpea, Julieta în Pinochio, regia Călin Mocanu; Adolescenta, Bunica, Înger  în „Strada cu Îngeri”, spectacol nonverbal de marionete, regia Decebal Marin. Musafir în spectacolul „Ivanov”, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra, București. 2011 Charlotte în spectacolul “Charlotte Salomon”, regia Liana Ceterchi, Teatrul pentru puțini, București.

BOLTAŞU, Dragomir – Artist păpuşar tradiţional din Filiaşi,  moştenitor al tradiţiei şi al păpuşilor realizate de către bunicul său în secolul trecut. În anii ‘60-70 folosea păpuşi stilizate şi grupuri de păpuşi animate simultan. De la el se cunosc şi alte nume de păpuşari tradiţionali (Mitrică Firan, Ionel Iriştoc, Coale a lui Cătălea) care jucau Vicleiul. Filiaşi era aşadar unul dintre marile centrele de păpuşari tradiţionali din ţara noastră. Ref. Un mic teatru mare de Alexandra Davidescu, 1979.

BOMBORA, Isabela – artist păpuşar, valoroasă interpretă a Teatrului de Păpuşi din Oradea, a fost, în 1950, alături de Mioara şi Petru Diaconu, Ioan Moldovan, Magda Thalmainer, Seres Ludovic, în prima trupă a acestui teatru.

BONCHILĂ, Sofia – a fost angajata la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

BONCZIDAY Dezső – n. 9 octombrie 1985, Sânicolaul Mare. Studii: Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş – Pãpuşi şi marionete. Roluri la facultate: Per Gynt – Ibsen: Per Gynt (spectacol de marionete); Szunyo – Hatházi András – Pictorii de vise (spectacol de marionete). O vreme, artist păpuşar la Teatrul Ariel, secţia maghiară. Artist păpuşar la secţia de Teatru de Papusi a Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timisoara, unde a jucat în Vagabondo, dupa „Tâlharul” de Karel Čapek, regia Peter Pashov,  Zheni Pashova, 2010; Moby Dick dupa Herman Melville, regia Rumi László, 2012; Gulliver dupa Jonathan Swift, regia Radu Dinulescu  (2012), Kopik în Zián & Kopik, regia Palocsay Kisó Kata (2011); rolurile Rupi, Carros, Muzicant în Zurinka de Alina Nelega, regia  Rudy Moca (2009); Piticul nopţii, Pisica, Ciuperca în Hänsel  şi  Gretel, regia Carmen Mărginean (2009); Băiatul  în Gyöngyharmat János / Ianos picătură de rouă, regia Lábadi Éva (2007).

BONDOR, Ioan – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea în 1954 în spectacolul Capra cu trei iezi

BONE, Gabriela – n. 28.03.1927, Tg.-Mureş. A fost director la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1955-1961.

BONFERT, Johanna – n. 17.03.1950. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1971-1987. A jucat în: Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici si Viniciu Gafita, traducere de Ruth Lissai, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Malina);  Bitterböse feinde / Dusmani neîmpacati de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, 1979;  Der gestifelte Kater / Motanul încăltat, de V.M. Visan, regia Lilly Krauss, 1980; Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames [numele incorect, Bontfart]. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

BONŢA, Ingrid Anamaria  – n. 1984, Arad. Studii: Universitatea de Arte din Târgu- Mureş 2004-2008; masterat Regie de Teatru. Artist marionetist Teatrul de Marionete Arad din 2008. A jucat în Piticul roşcovan etc. Apoi a lucrat la Casa de Cultură Friedrich Schiller; realizează spectacole cu marionete şi păpuşi. Mai face ca regizor spectacole in cadrul unor proiecte cu teatru cu detinuti, impreună cu Iulian Gliţă (2011, spectacolul „Richard al III-lea“). Ref. http ://adevarul.ro/cultura/teatru/teatrul-inima-inchisorii-rahova- 1_50b799637c42d5a663a6aea8/ index.html/ 29 nov. 2012

BONŢIDEAN, Dana – [Daniela; n. PORUMB] – n. 06.01.1969, Zalău, jud. Sălaj. Studii: 1997 – 2001, Facultatea de Teatru și Televiziune, U.B.B. Specializare: Actorie, Universitatea Babeş-Bolyai (Facultatea de Litere). Din 22.09.1990 la Teatrul Puck. 2001 – 2010 Şef de secţie – secţia română – Teatrul de Păpuşi ,,Puck”. 2010  – artist păpuşar. Roluri principale: Iepurilă în spectacolul Iepurilă, Varză Dulce, regia Aureliu Manea; Suzette, din spectacolul Uriaşul Periferigerilerimini, regia Maria Mierluţ; Iepuraşul în Ursuleţul Winnie Pooh, regia Kovacs Ildikó; Stan Bolovan – în Stan Bolovan, regia Maria Mierluţ; Chirică, din spectacolul Stan Păţitu, regia Bogdan Ulmu; Împărăteasa, din Două Împărătese, regia Rudolf  Moca; Contesa gălbenuşă, din Inelul fermecat, regia Traian Savinescu; Motanul, din Motanul vrăjitoarei, regia Decebal Marin; Hans, din Omuletul de nisip, regia Maria Mierluţ; Mezzetino, din Vrăjitorul şi Corbul, regia Mona Marian; Mezzetino, din Secretul magic, regia Mona Marian; Puiul de căprioară, din Poveste de iarnă, regia Vara Viorica; Vrăjitoarea, din Hänsel şi Grettel, regia Varga Viorica; Uriaşul Bebe, din Croitoraşul cel istet, regia Emilia Nechita; Pulcinella, din Pulcinella şi măgarul diavolului, regia Gaspare Nasuto; Soacra, din Ochiul soacrei, regia Bogdan Ulmu; Scufiţa Roşie, din Scufiţa Roşie şi Moş Crăciun, regia Mona Marian; Apolodor, din Cartea cu Apolodor, regia Mona Marian; Stephana Rozanova, din Istoria comunismului, regia Mona Marian; Femeia, din Femeia ca un câmp de luptă, regia Mona Marian. Premii: Premiul de Interpretare Feminină pentru rolul Suzette din spectacolul Uriaşul Priferigerilerimini, regia Maria Mierluţ, la Gala Internaţională a Recitalurilor Păpuşereşti Botoşani, 1994; Premiu de Interpretare Feminină pentru rolul Contesa Gălbenuşă din spectacolul Inelul fermecat, regia Traian Savinescu, Festivalul Naţional de Marionete „Gulliver”, Galaţi, 2002; Premiul pentru Prospeţimea evocării commediei dell’ arte pentru spectacolul Vrăjitorul şi corbul, după Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă la Festivalul Spectacole de colecţie – Bucuresti, 2006; Menţiune pentru interpretarea rolului Vrăjitoarei din spectacolul Hänsel şi Gretel, regia Varga Ibolya, la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck”, Cluj Napoca, 2008; Premiu de Interpretare pentru rolul Soacra din spectacolul Ochiul soacrei, regia Bogdan Ulmu, Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck”, Cluj Napoca, 2010; Premiu de interpretare pentru rolul Apolodor din spectacolul Cartea cu Apolodor, regia Mona Marian, la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck”, Cluj Napoca, 2010; Diplomă de membru onorific al Teatrului de Păpuşi „Puck” din Cluj-Napoca, pentru întreaga activitate profesională, la Ziua celor 50 de ani de existenţă a teatrului, 2003; Premiul pentru valoarea profesională a omagiului la adresa teatrului cu măşti pentru spectacolul Secretul magic, Teatrului de Păpuşi „Puck”, Cluj Napoca. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012.

BORDAŞ, Cristian – Studii: absolvent al Liceului de Arte, secţia Muzică, vioară şi canto clasic. Ulterior a colaborat cu Filarmonica de Stat Arad, fiind corist; a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad, roluri în spectacolele puse în scenă de Victor Ioan Frunză (Făt Frumos din lacrimă, Capra cu trei iezi, Scufiţa roşie, Motanul încălţat, regia Victor Ioan Frunză, Prinţul instalator, regia Victor Ioan Frunză, Crăiasa Zăpezii regia Victor Ioan Frunză, Mica sirenă, regia Victor Ioan Frunză, Capra cu trei iezi; Cenuşăreasa, regia Francisca Simionescu, Printesele vrăjite, regia Cristian Pepino, Spărgătorul de nuci, regia Cristian Pepino, Tovaraşul de drum – regia Radu Dinulescu, Pinocchio, regia Radu Dinulescu. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

BORDEANU, Adriana – Studii: Universitatea „Spiru  Haret”, Bucureşti, Facultatea de Teatru, clasa Conf. Univ. Adriana Piteşteanu  şi Conf. Univ. Dr. Vlad Rădescu, promoţia 2010. A colaborat cu Teatrul Masca. In spectacolul Trei printese fermecate (regia Cristian Pepino, 2012) a interpretat şi manuit personajul-păpuşă Spiriduşul, secondată de Delia Riciu şi Iulia Dumitru.

BORDEIANU, Magda – n. 1942. Studii: Absolventă IATC, Regie de teatru. Regizoare de teatru dramatic deosebit de originală şi interesantă, a realizat multe spectacole novatoare la Teatrul studenţesc “Podul” (inainte de 1971) si la diverse teatre dramatice din tara. La Teatrul de Păpuşi din Baia Mare a pus în scenă în 1972 Albă ca zăpada, scenografia Doina Levintza. La Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botosani a facut regia spectacolului Pasarea de aur de Maxim Asenov. A emigrat în Germania.  Ref. Teatrul nr. 11/1977. [C.P.]

BORDEU, Dorin – n. 8 februarie 1959, Aiud – d. 2009. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia din 1990. A jucat în Elefănţelul curios, 2008; Robin Hood, Trei prinţese fermecate, Mica Sirenă,  D’ale lui Păcală, O poveste în lumea păpuşilor, Vrăjitorul din Oz, Cei şase pinguini, O aventură misterioasă etc.

BORI, Ion – artist păpuşar popular tradiţional, maestru al lui Gheorghe Mocanu în 1952. A învăţat teatru de păpuşi de la tatăl său, Niţă Luca Bori.[M.C.]

BORI, Niţă Luca – n. 1846 – d. 1939 Piteşti. Artist păpuşar popular tradiţional ambulant de origine probabil italiană. Pe lângă spectacolul Marioara şi Vasilache prezenta şi numere de acrobaţie şi dresură. [M.C.]

BORODAN, Gavril – n. 01.09.1961. Studii: Regie de teatru, Universitatea de Arte Târgu – Mureş, absolvent 2001. Regizor de teatru dramatic. Conf. univ. la Facultatea de Arte a Universităţii Ovidius din Constanţa. Regia şi scenografia, Micul Muck, Teatrul Arlecchino Braşov, 2012. A colaborat cu Teatrul Dramatic din Constanta, Teatrul 74 din Tg. Mureş, Teatrul Agon din Constanta, Oradea etc.

BOROIANU, Radu – n. 20.09.1942, Bucureşti. Studii: Liceul Dimitrie Cantemir – București, 1960; absolvent al IATC Secţia Regie de teatru în 1968. Regizor artistic de teatru dramatic. A fost director executiv al Teatrului Ţăndărică între anii 1984-1986 şi director artistic între anii 1986 – 1990. La initiativa sa au fost angajati la Teatrul Ţăndarică Mircea Nicolau şi Cristian Pepino în 1986. A colaborat cu teatre din țară și străinătate, cu  Televiziunea Română și Teatrul Radiofonic. A scris cronici și eseuri teatrale,  traduceri și studii introductive în volume din literatura franceză (1967 – 1990).  Regizor de teatru și director artistic la teatrele Țăndărică, Ion Vasilescu și Al.  Davila (1968 – 1990). Secretar de Stat la Ministerul Culturii (1990 – 1992). Ministru al Informațiilor Publice și Senator PNL (1996-1997). În  perioada 1997 – 2001 este Ambasador al României în Elveția. Secretar de Stat pentru Francofonie. Reprezentant personal al  Președintelui României în Consiliul OIF (2005). Președinte al Institutului Pentru Liberă Inițiativă (2002 – 2005). Vicepreședinte Relații Publice și Internaționale al  RP Internațional cu sediul la Paris (2006 – 2008). Președinte-Director General și  fondator al Casei de Licitații ”Artmark” și al Galeriilor Art Society și Point Contemporary (2008 – 2010). Cavaler al Legiunii de Onoare – Franța 1998; Ordinul Național “Pentru Merit” în grad de Comandor 2000. 

BOROŞ, Iulia – [BOROŞ – TRIFAN] – n. 21. 07. 1958, Bucuresti. Studii: Liceul teoretic ,,Ion Creanga”, Bucuresti, Bacalaureat—1977; IATC ,,I.L.Caragiale”- Facultatea de Teatru – sectia Actorie, 1981. Doctorat UNATC. Cunoscută actrită de teatru şi film. In perioada 1982-1984, cand era actrită la Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani, a jucat şi la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani în Aventurile unei mici vrajitoare, regia Liviu Steciuc, 1983, probabil interpretand un rol intr-o inregistrare. In prezent, profesoara de actorie la Universitatea Spiru Haret. Ref. Teatrul nr. 12/1983, Aventurile unei mici vrajitoare, regia Liviu Steciuc;

BOROVSCHI, Irina – [BOROWSKI] – n. 1938, Chişinău – d. 1986, Bucureşti. Studii: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia scenografie, elevă a profesorului Alexandru Brătăşanu. Remarcabil scenograf şi grafician. A fost şi profesor la cursurile de perfecţionare CSPC. Între 1965-1986 a fost un remarcabil scenograf la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti. A realizat scenografia spectacolelor Snoave cu măşti  (1974, regia Ion Lucian), 1975, Unde fugim de acasa, Teatrul de Păpuşi Ploiesi, regia si scenografia Irina Borovski; L’histoire du Păcală (1978, regia Ion Lucian, la teatrul din Caen – Franta), Secretul Pădurii bătrâne de Paul Silvestru după Dino Buzzatti (Ploieşti, 1983, regia Cristian Pepino), Drum de stele de Alexandru Popescu (1985, regia Cristian Pepino), Elefantelul curios (Ploieşti, 1984, regia Cristian Pepino), 1981 – Povestea lui Hakim, regia Radu Popovici, Teatrul de Animatie Bacau etc. A primit numeroase premii de scenografie, a expus la saloanele anuale de grafică ale UAP, expoziţie personală în 1968 la Bucureşti (pictură şi măşti), participări la expoziţiile de la Cracovia (1968), Damasc (1968), Tel-Aviv, Torino, Beirut, Memphis-Tenesee (1969), Lodz, Varşovia (1970), Quadrienala de păpuşi şi teatru pentru copii de la Praga (1981). A realizat păpuşi şi pentru Televiziunea Română. Ref. revista Teatrul nr. 1/1975, Unde fugim de acasa, Teatrul de Păpuşi Ploiesi, regia si scenografia Irina Borovski; Teatrul nr. 3/1977 [Iancu Jianu, scenografia Irina Borovski]. revista Teatrul nr. 11/1981 – Povestea lui Hakim, regia Radu Popovici, Teatrul de animatie Bacau; rev. Teatrul nr. 6/1981; Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] [referiri  Drum de stele in Teatrul nr. 11-12/ 1985  [C.P.]

BORŢEA, Alexandru – n. 1897 – d. 1973. Artist păpuşar popular tradiţional ambulant, tatăl celebrului păpuşar Ion Borţea. Era şi lampagiu în vremea în care iluminatul public se făcea cu lămpi de gaz. [M.C.]

BORŢEA, Ion – n. 4. 05. 1923, Blejeşti, Teleorman. Artist păpuşar popular tradiţional, poate că cel mai valoros din anii ‘60-’70; despre el a fost realizat documentarul Marioara şi Vasilache la Studioul Sahia. Mihai Crişan a realizat împreună cu el un spectacol care a fost prezentat cu mult succes în Belgia, la Liége. Ref. Teatrul nr. 11/1974 [articol care se bazează pe descrierea festivalului de teatru de păpuşi tradiţional organizat de către Mihai Crişan la Muzeul Satului în 1974]; Flacăra nr. 30 (1207) din 27 iulie 1978; Teatrul nr. 9/1979 – turneul in Belgia. Teatrul nr. 8/1989 – spectacol in cadrul festivalului de la Bucuresti.

BORZA, George [Nicolae George Tudor] – n. 21.03.1977, Baia-Mare. Studii: Facultatea de Sociologie, Jurnalistică şi Filosofie – Universitatea Avram Iancu. A avut ca maeştri în teatrul de păpuşi pe Rodica Alboiu, Rudolf Moca şi Smaranda Stratonov. Artist păpuşar, mai întâi la Teatrul de Păpuşi Baia Mare (1996, roluri în Păcală, Povestea porcului)  apoi artist păpuşar la Teatrul Puck, Cluj Napoca (roluri în Emelian şi toba cea goală, Scufiţa Roşie, Tip şi Top, Albă ca zăpada etc.).

BOTÁR Edith – [BOTHAR] – n. Ocna Mureş la 12 ianuarie 1930. d… Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca, Tapiserie. (1950-56), profesori József Bene, Tibor Kádár. In 1993 se stabileşte în Ungaria.  Intre anii 1956-1985 scenograf la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca unde a realizat scenografia spectacolelor: Móricz Zsigmond: Állatmesék / Povesti cu animale, regia  Kovács Ildikó, 1959; Mészöly Miklós: Árgyilus királyfi / Printul Arghelus, regia  Kovács Ildikó, 1959; Kozma Elza: Kaland az erdőben /… regia Kovács Ildikó, scenografia Botár Edit, 1960; Petőfi Sándor: János vitéz / Ianos cel viteaz, regia Kovács Ildikó, 1960; Csili Csala bácsi csodái / Minunile lui Nenea Csili Csala de Török Sándor si Tóth Eszter, regia Szabó Erzsébet, 1962; A békakirálylány / Printesa broastelor de Nina Ghernet, regia Kovács Ildikó, 1963. Harap Alb –1963, Poveşti cu animale de Móricz Zsigmond; Plüm-Plüm és Pluf kalandjai / Aventurile lui Plum-Plum si Pluf de José Géal, regia Kovács Ildikó, 1966; Grimm – Csipkerózsika / Scufiţa Roşie regia Kovács Ildikó, 1968; A. A. Milne: Micimackó / Winnie-Pooh, regia Kovács Ildikó, 1969; Veres Zoltán: Tobiás és Kelemen / Tobias si Kelemen, regia Kovács Ildikó, 1970; Fram, a jegesmedve / Fram, ursul polar, dupa Cezar Petrescu, regia Kovács Ildikó, 1972; Cippolino de S. Rogomazov dupa Gianni Rodari, regia Dan Vasile, 1972; Az erdő művészei / Artistii padurii de Nina Ghernet regia Kovács Ildikó, 1972; Szegény ördög / Sarmanul diavol de Tamási Áron, regia Kovács Ildikó, 1973; Búbos vitéz / Viteazul Bubos de Tamási Áron regia Kovács Ildikó, 1973; Ozvegy Karnyóné/ Vaduva Karnyone de Csokonay Vitéz Mihály, regia Kovács Ildikó, 1975 si 1984; Dorina Tănăsescu: Tipp és Topp / Tip si Top, regia Kovács  Ildikó, 1975; Iepurilă varză dulce -1976, (regia Kovacs Ildikó); Sarea în bucate, La porunca stiucii etc. In 1962 Premiul III pentru scenografie la Festivalul International de la Bucuresti In 1968, pentru spectacolul Poveşti cu animale. Premiul de scenografie la Festivalul PIF de la Zagreb pentru spectacolul Poveşti cu animale de Móricz Zsigmond. In 1977 Premiul I la Festivalul PIF de la Zagreb pentru spectacolul Prietenii Mihaelei de Alecu Popovici. Numeroase expozitii la Cluj, Bucureşti, Arad, Varşovia. Ref. Teatrul nr 6/1963. TPR 1968 img. 21, 53-55; Teatrul nr. 11/1973, Dracul sarac de Tamasi Aron, Cluj-Napoca, regia Kovács Ildikó. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012. [C.P.]

BOTÁR Erzébet – Membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Cluj. “…Pianistă, actriţă foarte bună, a fost „sufletul” orchestrei de cameră…”, spunea Kovács Ildikó. [K.I.]

BOTESCU, Andreea Iuliana – Studii: 2002-2006 – UNATC, secţia Păpuşi /Marionete, Bucuresti; workshop clownerie cu trupa suedeza Clown Without Frontiers/UNITER; workshop bunraku cu Kanroku Yoshida – UNATC; workshop marionete Opera dei Puppi Turi Grasso di Acireale, Teatrul Bulandra. Artist păpuşar si marionetist, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Aşchiuţă” – Piteşti. Roluri in:  Ivan Turbincă; Balada printesei vrajite (Printesa); Mos Poveste se intoarce; Cartea cu povesti; Tolba lui Mos Poveste; Hotarul basmelor; Bibi si Zmeul (Magicianul); Pic si Poc dresori; Unde sunt povestile, Legenda lacului invartită; Pe planeta Mură-n gură; Cautam vedete; Isprăvile lui Păcală, Jobenul magic (Vulpea); Scufiţa Roşie de Carmen Călin după Fraţii Grimm – interpret si regizor. Colaborari: 1999-2002 membru in trupa Ridendo, Pitesti (Marele premiu individual 2000 la Festivalul Oltenii si restul lumii si la Festivalul Povestea vorbei.

BOTEZ, Ioana – a colaborat ca scenograf cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa.

BOTEZATU, Aurel [Aurelian] – Actor, regizor, a jucat în 1952 la Teatrul Municipal din Turda, unde a pus în scenă Fetiţa pădurii de Emil Cobar şi Sadi Rudeanu (1952). Regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Botoşani între anii 1954-1955 unde a pus în scena Hänsel şi Gretel. In 1959 a pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Galati Ursuletii veseli de Polivanova. Ref. Teatrul nr. 2/1959.

BOTHAR, Edith  – v. BOTÁR, Edith

BOTHÁZY DARÓCZI, Réka Zsuzsánna –  05.06.1981, Târgu-Mureş. Studii: Universitatea Creştină Partium Oradea – Facultatea de Limbă şi Literatură Engleză; masterat Vorbire și limbaj în artele spectacolului (2010) la U.A.T. Târgu-Mureş – Facultatea de Teatrologie. A fost secretar literar al teatrului Arcadia din Oradea între anii 2006-2011. Din toamna anului 2011 – secretar literar la teatrul „Szigligeti Színház” din Oradea.

BOTHOS  Júlia – [BOGDÁN Júlia] – n. 6.05.1937 la Cluj. Artist păpuşar  la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca („Puck”) (1955- 1999). Artist papusar. A făcut parte din “echipa de aur” cu care a lucrat Kovács Ildikó. A realizat în jur de 300 de roluri, foarte diferite (de la fetiţe şi băieţei până la vrăjitoare), dintre care cele mai importante sunt cele din spectacolele Haideţi cu Katica (rolul Kati), Fii pescarului (rolul Ali), Albă ca zăpada, Prinţul Árgyilus (rolul Ilona, într-o altă versiune Vrăjitoarea), Mateiaş Gâscarul (rolul Fata), Janos Viteazul (rolul Iluska), Artiştii pădurii, La porunca ştiucii (rolul Prinţesa plângăreaţă), Inimă de hârtie (rolul Pisica), Vrăjitorul din Oz (rolurile Zâna bună, Tanti Emi), Cenuşăreasa (rolul Mama vitregă). [H.R.]

BOTOMEI, Constantin  [zis Costică Capră] – Artist păpuşar popular tradiţional ambulant din Buhuşi pe la mijlocul secolului al 20-lea.

BOTTA, Vasile – actor la Teatrul Luceafărul din Iaşi în 1986. A jucat în Pinocchio, regia Constantin Brehnescu. Ref. Pinochio, Teatrul Luceafarul din Iaşi, in Teatrul nr. 11-12/1986 [regia Constantin Brehnescu].

BOZDOGESCU, Emil [BUBI] – n. 24 febr. 1926, Afumati, Dolj – d. 1995, Craiova. Studii: Liceul Comercial Gh.Chitu; Scoala Populară de Artă din Craiova la clasa actorului Remus Comăneanu. Actor. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova în 1953. Apoi s-a angajat la Teatrul National din Craiova, devenind unul dintre cei mai cunoscuti şi indrăgiti actori ai publicului craiovean.

BŐDI, Arlette –  n. 04.01.1978, Oradea. Studii: Universitatea Oradea – Facultatea de Litere. A fost secretar literar al teatrului a teatrului Arcadia din Oradea  între anii 2001-2003.

BÖDI – WOLANSKA, Eugenia – n. 26.08.1944, Botoşani. Studii: Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1974-1995. Roluri realizate în Cine va păzi clopoţeii (rolul Fetita), Ursuletul Rimcimcim, Ninigra şi Aligru, Lucia şi ursuleţul, Crăiasa lacurilor, Trei iezi cântăreţi, Galoşul fermecat, Micii muşchetari, Intâmplări cu Scufiţa Roşie, Fetiţa cu chibrituri, Cadou pentru pitic, Mary Poppins (rolul Mrs. Banks), Cenuşăreasa stă pe strada mea, Dumbrava minunată, Povestea porcului, Bimbo şi Pantera Roz, Schiţe de Caragiale (rolul Mamiţa).

BODOR Emőke – constructor păpuşi, asistent regie, 2011,  secţia de Teatru de Păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, spectacolul nonverbal Zián & Kopik, 2011.

BÖLÖNI Vilmos – n. 8.02.1941, Oradea. Studii: Facultatea de Arte Plastice Ion Andreescu (Secţia Grafică). A activat ca scenograf la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1973-1988. A realizat scenografia spectacolelor: Lie, Viteazul Búbos, Vreau să fiu mare, Ursuletul Rimcimcim, Traista care alungă dracii, Tomi în junglă, Printesa Majolenka, Legenda secerei de aur, Papuciada, Cele trei domniţe, Mateiaş Gâscarul, Fraţii Criş, Cinci băieţi, toţi isteţi, Ucenicul vântului, Cenuşăreasa, Inima omului de zăpadă, Cocoşelul cu pene de aur, Harap Alb, Fetiţa cu chibrituri, Mary Poppins, Prinţ şi cerşetor. Festivalul „Lumea păpuşilor, lumea tuturor vârstelor” (Sinaia, decembrie 1974), Premiul III pentru scenografie. Ref. Ursuletul Rim-Cim-Cim, Teatrul de Păpuşi din Oradea, regia Francisca Simionescu, scenografia Bolony Wilhelm, revista Teatrul nr. 1/1975; Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papusi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975; revista Teatrul nr. 7-8/1983 Fat Frumos cel urat

BONDRE, Gabriela – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).

BORDUŞANU, Eugen Traian – n. 1945 – d. 2008. A fost regizor la Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani din 1969. Regizor între anii 1967-1991, a colaborat cu numeroase teatre dramatice. Albă ca zăpada, regia E. Borduşanu, Teatrul de Păpuşi din Botoşani 1979.

BRADU, Fifi – [măritată TANNENBAUM, n. ŞARAGA] – n. 1922, Bucuresti – d. 1988, Haiffa, Israel. Artist păpuşar, membru fondator al Secţiei de Păpuşi de la Teatrul Ţăndărică în 1949. A făcut parte din trupa “Păcălici” a lui Renée Silviu (1934-1936), fiind verisoara regizoarei. A jucat în Gură cască de E. Svarţ (regia Renée G. Silviu, 1950). Nu a activat în Teatrul Ţăndărică decât doi ani.

BRADU, Mircea – n. 14 ianuarie 1937, Lăzăreni, judeţul Bihor. Studii: Facultatea de Filologie, Universitatea Bucureşti (1959). Facultatea de Ziaristică – Bucureşti (1970). Dramaturg, prozator, ziarist. A scris mai multe piese pentru Teatrul de Păpuşi din Oradea, unele sub pseudonimul M. Lăzureanu. Membru al Uniunii Scriitorilor din România Filiala Cluj. Membru al Uniunii Ziariştilor din România. Premiul USR 1983.

BRANCU, Ionuţ [Ioan] – n.  22.05. 1959, Oraviţa (Caraş Severin). Studii: absolvent al ATF (UATC) Bucureşti, Secţia Păpuşi/Marionete, 1994. Remarcabil artist păpuşar şi mim, unul dintre cei mai interesanţi din tânăra generaţie, a participat la cursurile organizate de către Kovács Ildikó şi Liviu Matei. Din 1993 asistent la UATC, cursul Practica spectacolului de animaţie (Prof. Cristian Pepino), apoi lector. In prezent este seful Secţiei Păpuşi/Marionete de la UNATC Bucuresti, conferentiar univ. dr. Între 1984 -1990 a activat ca artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara unde a realizat roluri memorabile şi momente de pantomimă. In 1998 realizează spectacolul Povestea unui cuc de ceas (one-man show) [Premiu de interpretare la Festivalul de Recitaluri de la Botoşani].  In 1990 este angajat artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică unde a realizat numeroase roluri importante (în Adunarea păsărilor, Pepelea în Sânziana şi Pepelea, Calul –în Harap Alb – Premiu de interpretare la Săptămâna Teatrelor de Păpuşi Constanţa1992, Il fortunato Arlecchino). Roluri importante în alte spectacole de referinta ale teatrului Ţăndărică: în regia lui Cristian Pepino (Motanul Încălţat, Frumoasa şi Bestia, Ali Baba, Guliver) Bogdan Dragulescu (Irozii, Micul prinţ), Ion Caramitru (Bastien şi Bastienne), Gabriel Apostol (Mica Sirenă), A. Hausvater (Galaxia Svejk). A colaborat cu TVR ca actor si papusar unde a realizat mai multe roluri în cadrul emisiunilor Arlechino, Matinal si cu alte posturi TV. A realizat regia spectacolelor Croitoraşul cel isteţ (Ploieşti), Visul [împreună cu Mariana Zaharia şi Liliana Gavrilescu, 1998], Punguţa cu doi bani, scenografia Mirela Tofan, Teatrul “Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea, 2001; Ileana Sânziana, scenografia Mirela Tofan, Teatrul “Anton  Pann”, Râmnicu Vâlcea, 2003; Cheliuţă cel Isteţ, scenografie Mirela Tofan, Colibri, Craiova – 2004, Dănilă Prepeleac, Ţăndărică, 2012, Uriasul cel bun si prietenos  de Roald Dahl – 2009, Lungul drum către Santa Cruz, după Michael Ende, scenariu, regie, spectacol de licenţă, o producţie UNATC, 2009, Ulysse – UNATC, Croitorasul cel istet – Ploiesti, Păcală scenografia Cristina Pepino – 2002, Degeţel, scenografia Mirela Tofan, Teatrul “Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea, 2002, Baronul Münchhausen după E. Raspe,  scenografia Daniela Drăgulescu, muzica Liviu Prossi, Ţăndărică – 2005, Sisif, spectacol de licenţă al anului IV Păpuşi – Marionete, o producţie UNATC – 2006,  si in colaborare cu Gabriel Apostol, Faust – Ţăndarică 2003. 2007 – Premiul pentru Cel mai Feeric spectacol, Baronul Münchhausen, Chişinău; 2006 – Premiul pentru Cel mai bun spectacol Original, Faust, Praga; 2004 – Marele Premiu, “Hercules”, Galaţi; 2003 – Premiul ministerului culturii Faust; 2003 – Marele Premiu, Faust, Botoşani; 2003 – Premiul ION SAVA pentru interferenţe creatoare în expresia scenică, Faust, Buzău; 2003 – Premiul Special al Juriului Faust, PUCK Cluj, 2001 – Premiu pentru debut regie Punguţa cu doi bani, Galaţi, 1998 – Premiul de excelenţă în arta mînuirii marionetei, Galaţi, Bărbierul din Sevilla; 1991 – Premiul II pentru interpretare, Constanţa, Harap Alb – 1989 – Premiul II, One man show, Botoşani, Povestea unui cuc de ceas. Este autorul volumului Mişcare şi expresie artistică în spectacolul de animaţie, 2006 [C.P.]

BRATU, Cristian Eusebiu – n. 19 mai 1977, Barlad. Studii: Liceul Teoretic “Al. I. Cuza” Barlad, 1996; Universitatea de Arte ” G. Enescu” Iaşi, Facultatea de Teatru, Specializarea: Artele spectacolului – Arta Actorului Manuitor de Papusi si Marionete, promotia 2006. Actor si artist păpuşar al Teatrului „George Bacovia” din Bacău, secţia de animaţie. Roluri: Povestitorul în Frumoasa si bestia, regia Valentin Dobrescu, Puricosul în Pinochio, regia Laurentiu Budau, Cotofizica în Jack si vrejul de fasole, regia Laurentiu Budau. Regele în Neghinita, regia Gheorghe Balint. Julieta si Thibalt în Rontz, rontz….Shakespeare, regia Valentin Dobrescu. Mezinul în Motanul încălţat , regia Laurentiu Budau. Dl. Otis în Stafia familiei Canterville, regia Marius Rogojinschi. Chopin în Dumbrava minunată, regia Oana Leahu; Stan (zis si Ipate) – în spectacolul Stan Patitu‘, regia Bogdan Ulmu.

BRAUER-BERGER familie care a venit din Silezia, care s-a stabilit la Buziaş în 1882 şi care a întemeiat un teatru de marionete care a fost continuat de urmaşii lor, cum ar fi  Ecaterina Brauer Berger. Un amplu turneu a fost organizat de aceasta trupa de marionetisti între 1929 şi 1943 în Banat, in 63 de localitati.

BRAUER-BERGER, Ecaterina – artist marionetist, care a activat la Buziaş în teatrul întemeiat de familia ei. In 1973 regizorul Mirel Ilieşiu a realizat documentarul dedicat teatrului familiei Brauer-Berger, intitulat Genoveva de Brabant sau reabilitarea candorii, o reconstituire a spectacolului de marionete, aşa cum se desfăşura la Buziaş şi în alte localităţi din Banat, la sfârşitul secolului al 19-lea, în care apare şi Ecaterina Brauer-Berger.

BRAUN, Alexandru – important regizor de teatru dramatic (în 1941 era regizor la Teatrul Regina Maria al lui Lucia Sturdza-Bulandra, Teatrul Naţional din Craiova, 1942, 1945, Teatrul Municipal Ploieşti 1952, Teatrul Naţional din Bucureşti). A pus în scenă la şi la Teatrul de Păpuşi din Craiova în 1959.

BRAUN, Fritz – n. 1930 [?] – d. … A debutat pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din Iaşi (care a funcţionat între anii 1950-1962). A fost apoi scurtă vreme artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici). Ulterior a devenit una dintre vedetele Teatrului de Revistă Fantasio din Constanţa. La acest teatru a activat până la sfârşitul carierei. In 1966 juca in una dintre scenetele de mare succes, Doi olteni şi jumatate, alături de Jean Constantin si Gelu Manolache. In 1969 juca in spectacolul de mare succes Saracul Gica pus in scena de Ion Maximilian.

BRAUNSTEIN, Betina – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi în prima perioadă. In 1959 a jucat în Ursuleţii veseli de Polivanova, rolul Bunica, apreciat de critică. Stabilită în Israel. Ref. Teatrul nr. 2/1959.

BRĂDESCU, Teodor – [Theodor; Dorin]  n. 1926 – d. 1987. A fost unul dintre primii artişti păpuşari ai Teatrului de Păpuşi din Iaşi (actualmente Teatrul Luceafărul) în 1949.  A jucat în primul  spectacol al teatrului, Peştişorul de aur (regia  Iosif Ligheti). Director la Teatrul de Păpuşi din Botoşani între anii 1958-1968. La acest teatru a pus în scenă ca regizor Motanul încălţat şi Maitra. Intre 1952-1953 actor la Teatrul de Stat Valea Jiului din Petrosani; actor, la Teatrul Mihai Eminescu din Botosani din 1958. Profesor si director la Şcoala Populară de Arte din Botoşani din 1969.

BRĂTĂŞANU,  Alexandru – n. 1901- 1972 Bucureşti. Studii la Paris, Academia Julien, Academia Ranson şi elev al lui Fernand Leger. Remarcabil scenograf de teatru dramatic şi renumit profesor de scenografie la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, a fost maestrul multor scenografi valoroşi. Alexandru Brătăşanu este unul dintre fondatorii Teatrului Ţăndărică. La acest teatru a semnat scenografia mai multor spectacole puse în scenă în perioada 1945-1949 (Cu Ţăndărică spre mările Sudului, 1945, Sirena cea mică de Lucia Demetrius după H. Chr. Andersen, 1946). Alături de scenografii Elena Pătrăşcanu, Lena Constante, Ileana Popescu, a mai semnat şi alte spectacole: Pădurea fermecată, Nea Matache leneşul, Ţăndărică la circ, Sperietoarea veselă (1946) etc. La Teatrul de Marionete Arad, în 1951, Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu şi Cristian Frangopol. Ref. Teatrul nr. 9/1968 [C.P.]

BRĂTESCU, Geta – n. 4 mai 1926, Ploieşti. Studii: Începe studiile de artă în 1945 la Academia de Arte Frumoase, profesor Camil Ressu, dar e silita sa le întrerupă din motive politice. Facultatea de Litere a Universității București în perioada 1945 – 1949, profesori George Călinescu și Tudor Vianu; Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” București între 1969 – 1971. Grafician de renume, cu o carieră prodigioasă, a realizat în 1965 scenografia unui interesant spectacol, Antropomorfism (regia Florica Teodoru, Teatrul de Păpuşi din Timisoara) prezentat cu mult succes în acelaşi an la Festivalul Internaţional de la Bucureşti. A mai realizat si scenografia spectacolului Tren de placere (regia Florica Teodoru, Teatrul de Păpuşi din Timisoara). 2008 – Doctor honoris causa al Universității Naționale de Arte din București, acordat pentru remarcabila sa contribuție la dezvoltarea artei românesti contemporane. Ref. Teatrul nr. 6/1974, imagine păpuşi din spectacolul Tren de plăcere. [C.P.]

BRĂTIŞTEANU, Matia – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanta. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

BREBINARU, Mihaela- [Miky] – Studii: UNATC Sectia Păpuşi/Marionete, absolvent în 2012. Roluri în Pasărea albastră după Maurice Maeterlinck, regia Decebal Marin, Teatrul G. Ciprian, Buzău, 2013. Artist păpuşar, Teatrul Municipal Târgovişte. A jucat în: Lampa lui Aladdin, Teatrul Municipal Târgovişte, regia Gabriel Apostol, 2012; Regele mincinoşilor, Teatrul Municipal Târgovişte, 2012, scenariul, regia şi scenografia Gheorghe Balint; Aventurile peştişorului azuriu, regia si scenografia Dan Ţopa, 2013.

BREHNESCU, Constantin – n. 29 decembrie 1934 la Iaşi. Mare artist păpuşar, regizor şi profesor, Constantin Brehnescu a fost elevul regizorului Manole Al. Foca (cel care a înfiinţat Teatrul de Păpuşi din Iaşi în 1949). În acest teatru activează ca artist păpuşar între anii 1951-1968 realizând peste 40 de roluri. În 1956 obţine premiul I de interpretare pentru rolul realizat în Punguţa cu doi bani (regia Manole Foca), la Festivalul naţional al Teatrelor de păpuşi. 1958 – Premiul de interpretare,  pentru rolul principal din Dănilă Prepeleac. Face parte dintre artistii păpusari care, pentru calitătile lor, au fost încurajati de Manole Foca să pună in scenă ca regizori (cum a fost si cazul lui Petru Valter). După 1968, Constantin Brehnescu este regizor artistic, realizând până în prezent regia a peste 90 de montări în care combină mijloacele teatrului de păpuşi cu ale pantomimei şi ale teatrului dramatic. Amintim spectacolele: Chiriţa în Iaşi – 1967, Tartarin din Tarascon la vânătoare de lei (1968), 1968 – Chirita la papusi dupa Vasile Alecsandri – spectacol de Constantin Brehnescu, Premiul  special la Saptamina Teatrelor de păpuşi şi marionete de la Constanta; Strop de Rouă Brotăcelul– 1972, Punguţa cu doi bani – 1972 (spectacol pentru aer liber – prezentat la Festivalul teatrelor de la Veneţia  – 1974, Iordania – 1976), Albă ca zăpada – 1972, Bing-Bang-Bing – 1973, Premiul special al juriului la Festivalul de la Piatra Neamţ 1975,  spectacol prezentat si la  Charleville- Mezieres, Franţa; Bremen – Germania; New-Delhi – India,  Mistelbach – Austria; Albă ca Zăpada (1974) – prezentat în Franţa,  Germania, Belgia, Austria. Cronica faptului divers – 1975, spectacol de cabaret preluat de către Tudor Vornicu în emisiunile sale TV, Fram-ursul polar- 1977, Elefănţelul curios – 1980, Premiul de scenografie şi regie pentru Constantin Brehnescu la Festivalul de la Focşani 1981, Cine-i oare Făt Frumos – 1981, Premiul I la Festivalul Naţional, Punguţa cu doi bani –1989, Premiu la Gala Recitalurilor păpuşăreşti de la Botoşani 1992, De ziua lui Pinocchio– 1996, Premiul special al juriului la Festivalul Guliver de la Galaţi 1996, Peştişorul de aur – 1992 – Premiul special al juriului la Botoşani,  Ca sarea-n bucate, Scufiţa Roşie, Uimitoarele aventuri ale lui Flick (scenariu original), prezentat la Festivalul Internaţional Nisetrul de Aur Volvograd Rusia (2012), Steaguri, oale, flaşnete după I.L. Caragiale, Fram, ursul polar, şi multe alte spectacole care îl consacră ca un regizor plin de fantezie şi preocupat de experiment.  Din 1967, cînd a trecut şi la regie, şi pînă în prezent a semnat peste 150 de spectacole numai pe scenele de la “Luceafărul”. Cu multe dintre aceste spectacole Teatrul Luceafărul din Iaşi a efectuat numeroase turnee în străinătate (Franţa, Austria, Germania, Italia, Ungaria, Croaţia, India, Pakistan, Iordania, Iran, Siria, SUA, Turcia, Cehia etc.) care s-au bucurat de mult succes. În 1975 a pus în Siria bazele unui teatru de păpuşi, la Damasc, în colaborare cu Dorina Tănăsescu. A mai colaborat ca regizor si cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” şi Opera Română  Iaşi, cu teatrele de păpuşi din Botoşani, Bacău, Alba-Iulia, Braşov, Brăila, Galaţi, Constanţa. Începând cu anul 1999 (pana in 2004) este profesor la Secţia de Teatru de Păpuşi a Universităţii de Arte din Iaşi. 2006 – La Festivalul “Gulliver” de la Galati, regizorul Constantin Brehnescu a obtinut Premiul pentru cel mai bun spectacol De ziua lui Pinocchio; Premiul pentru cea mai bună dramatizare (Constantin Brehnescu), la Festivalul  International al Teatrelor de Păpuşi si Marionete “Puck” Cluj Napoca cu spectacolul Fata babei si fata moşneagului după Ion Creangă. Premiul de Excelentă in animatia românească, 2010, pentru  regizorul Constantin Brehnescu acordat la Festivalul International al Teatrului de Animatie “Bucurii pentru copii. Spectacole de colectie”.  Ordinul Pentru Merit in grad de cavaler. Ref. Punguta cu doi bani, regia M. Al. Foca, revista Teatrul nr. 7/1956 [rolul Cocosul]; revista Teatrul nr. 8/1969, Chirita la păpuşi, regia, interpretarea, in colaborare cu Nicolae Brehnescu. revista Teatrul nr. 10/1970, Strop de roua brotacelul de Al. T. Popescu; Teatrul nr. 11/1972 [Boaba si Bobita de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu]; Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, in Teatrul nr. 7/1975 (Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, regia Constantin Brehnescu, Ion Agachi, Nicolae Brehnescu, Camelia Bujdei); Păpuşile nazdravane, Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, 1980, regia Constantin Brehnescu, revista Teatrul nr. 7-8/1980; Teatrul nr. 6/1982 – Ucenicul visator; Gina Popa, Omul zilei de sâmbătă: Constantin Brehnescu, in Evenimentul, 02/03/2013, http ://m.ziarulevenimentul .ro /m/ stiri/Omul%20Zilei/omul-zilei-de-sambata-constantin-brehnescu–68762.html; Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C., C.P.]

BREHNESCU, Nicolae –  Mim, artist păpuşar, actor deopotrivă de înzestrat în toate aceste domenii, a făcut parte din prima generaţie a Teatrului de Păpuşi din Iaşi şi activeaza şi în prezent la Teatrul Luceafărul unde a realizat un număr impresionant de roluri. A jucat în spectacolele Bing-Bang-Bing, Fram ursul polar (1980), Boaba si Bobita de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu (1972); Patria, regia Catalina Buzoianu (1973); Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974; Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (1975), Gradina fermecata (1980); Aladin şi lampa fermecată (1994), Motanul încălţat (2001), Amintiri din copilărie (2006), Lampioane, gogoşi, păpuşi după I.L.Caragiale (2009) etc. Ordinul Pentru Merit în grad de cavaler. Ref. revista Teatrul nr. 8/1969, Chirita la papusi, regia, interpretarea, in colaborare cu Constantin Brehnescu; Teatrul nr. 11/1972 [Boaba si Bobita de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu]; revista Teatrul nr. 5/1973. Patria, regia Catalina Buzoianu. Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974;  Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, in Teatrul nr. 7/1975 (Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr. 11/1975; Fram, ursul polar, Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, 1980, revista Teatrul nr. 7-8/1980; Teatrul nr. 6/1982 Corbul din Gradina fermecata. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C., C.P.]

BRESLAŞU, Marcel – [BRESLISKA, Marcel] – n. 19.09.1903 Bucureşti – d. 29.09.1966 Bucureşti. Studii: A urmat, în paralel, Conservatorul şi Facultatea de Drept, la Bucureşti, obţinând licenţa în 1925. Doctorat la Paris (1929), unde frecventează şi cursurile de la Schola Cantorum (clasa de compoziţie, condusă de Vincent d’Indy). Poet, cunoscut scriitor pentru copii, a făcut parte din Comitetul Naţional UNIMA în anii 1958-1966, fiind o perioadă preşedintele sectiei române a UNIMA. A scris piesele pentru teatru de păpuşi Sperietoarea veselă (în colaborare cu Lucia Demetrius, 1946, Ţăndărică) şi Ce-o să fie Bondocel? (publicată în revista Teatrul). In anii 1930, Dorina Tănăsescu realizase un spectacol de marionete inspirat din fabulele lui Marcel Breslaşu, prezentat în sala de la subsol a actualului teatru Odeon. Ca fost ilegalist, membru PCR din 1942, va avea diverse functii după infiintarea RPR: director general al Departamentului Învăţământ Artistic (1949-1950) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor, membru în colegiul de redacţie la Gazeta literară, revista Uniunii Scriitorilor (din 1954), secretar al organizaţiei de partid a Uniunii Scriitorilor (1953-anii ’60), profesor al Institutului de Artă (viitorul IATC) (1949-1960), apoi rectorul aceleiaşi instituţii (1961-1966), redactor-şef al revistei Secolul 20 (1961-1966), decorat cu Premiul de Stat în 1957 şi 1962 şi cu “Ordinul Muncii” cls. I în 1963 (cu prilejul împlinirii a 50 ani). [C.P., M.G.]

BREZEANU, Leonida Constantin – [Leonida VASILESCU BREZEANU] – n. 28 octombrie 1938, Teișani, Prahova. Studii: 1956-1958 studii muzicale particulare cu Dumitru Milcoveanu și Paul Constantinescu. 1958-1963 – student la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București. Dirijor, compozitor și etno-muzicolog român, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Arte și Științe din U.S.A și Canada (din anul 2000). A compus muzică pentru numeroase spectacole de teatru de păpuşi, majoritatea pentru teatrul de amatori, în regia lui Marcela Fenato, Cristina Popovici, Cristian Mihalache. In 1972 compune muzica pentru Teatrul de Păpuși Ciufulici din Ploiești – spectacolul Punguța cu doi bani. In 1973 compune  muzica spectacolului Czolowek z czerwona parasole (Omul cu umbrela roșie) de Titel Constantinescu, pentru Teatrul de Păpuși din Walbrzych-Polonia (regia Cristian Mihalache, scenografia Irina Borovski, creator păpuși Marcela Fenato). In 1974 compune muzica pentru spectacolul Motanul Incăltat pentru Teatrul Ciufulici din Ploieşti.

BRIE, Ana – v. RUSU-BRIE, Ana

BRÂNDUŞ, Andi  [Adrian] – n. 15 septembrie 1957 Sighişoara.  Studii: Cursuri CSPC. 1993 în Elveţia, atelierul Dmitri; ateliere de terapie  prin artă la Sinaia (5-11 April 1999), Constanţa (8-10 May 1999), în Bulgaria  (iunie 1999), la Tirgu-Mureş (19-22 October, 2000) şi Bucureşti (2001). Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş din 1980. Cadru didactic la UAT Tg. Mures, secţia Păpuşi. Roluri importante: Lupul (în Scufiţa roşie), Vrăjitoarea (în Stan Bolovan), Spaima zmeilor, Pepelea (în Arvinte şi Pepelea), Califul barză (regia Oana Leahu); Sheere Khan în Cartea Junglei regia Kiraly István. Lucrează în programul de teatru experimental underground, interpretează roluri bazate pe elemente de pantomimă, compoziţie şi imagine. Conduce ateliere în proiectele PAV (Play against Violence) desfăşurate de Fundaţia Culturală Europeană şi Fundaţia Concept.

BRÂNDUŞ,  Miriana – [COSTEA] – n. 12.11.1955, Roşiorii de Vede, jud. Teleorman. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC Bucureşti 1978-1980. Maestri: Ermioni şi Gheorghe Cucu, Livia Flora, Ion Mar, Alexandrina Hribiuc, Viorica Weber, Florica Teodoru, Antal  Pal, Petre  Bokor. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov (Arlechino) din 1976. Numeroase roluri realizate până în prezent. A jucat în Pui de om de Victor Eftimiu, Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto, 1978; Lumea povestilor, 1981. Ref. Pui de om. Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] in Teatrul nr. 2/1978; Lumea povestilor, Teatrul de Papusi din Brasov, in Teatrul nr. 3/1981; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

BRÂNZAŞ, Carmen – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Brăila. A jucat în Băiatul şi vântul de Nadia Trandafilova, regia Marius Exarhu. Apreciată în rolul Mama Zmeului din Glie voinicul. Ref. Teatrul nr. 2/1959; Dumitru Anghel, La Teatrul de Păpuşi: “Băiatul şi vântul” de Nadia  Trandafilova [regia Marius Exarhu], in Înainte, Brăila, Nr. 6771 (25 sept. 1966), pg. 2

BRÂNZEU, Nicolae – n. 28 decembrie 1907, Pitești – d. 7 august 1983, Arad. Studii: Conservatorul din Bucureşti. În anul 1931 a absolvit și Facultatea de Drept din București; Schola Cantorum din Paris, profesor Vincent d’Indy. Compozitor, dirijor, profesor. A compus muzica pentru spectacolul Aladin şi lampa fermecata, Teatrul de Marionete Arad, 1958. Este şi autorul a altor două lucrări pentru copii: Scufița Roșie – operetă-feerie pentru copii, premiera 1949, Teatrul de Stat Arad si Zâna Zorilor – 1981 operă-feerie în 3 acte; libret de L. Emandi după basmul lui Ion Slavici. Premiul George Enescu (1934, 1942), Ordinul Meritul Cultural (1968).

BROJBOIU,  Carmencita – n. 11.01.1959 Constanţa. Studii – Liceul de Arte Plastice Constanta, secţia Scenografie; Universitatea din Iaşi, Facultatea de Geologie-Geofizica, absolventă în 1986. Scenograf – mai întai în teatrul de păpuşi, s-a impus ca o valoroasa creatoare şi în teatrul dramatic si opera. Intre anii 1991-1998 scenograf la Teatrul de Păpuşi Constanţa (Capra cu trei iezi, Fetiţa cu chibrituri, Punguţa cu doi bani, Ivan Turbincă, Păstoriţa şi hornarul (toate în regia lui Mona Chirilă), Albă ca zăpada (regia Ioana Jora), Stan Bolovan, spaima zmeilor (regia Maria Mierluţ ), Don Cristobal – (Cluj Napoca, regia Varga Ibolya), Isprăvile lui Păcală (regia Cornel Mititelu, Teatrul de Păpuşi Baia Mare). Premiul pentru scenografie (Capra cu trei iezi, Săptămâna teatrelor de păpuşi Constanţa, 1992), Fetiţa cu chibrituri, Săptămâna teatrelor de păpuşi Constanţa, 1994, Premiul ziarului Varianta – Constanţa 1993, pentru scenografia spectacolului Fetiţa cu chibrituri. 2002 – Premiul pentru inovatie şi noi tehnici în teatru de animatie pentru spectacolul Ivan Turbinca la Festivalul “Puck Anima Fest”. 1998 – Premiul pentru originalitate – spectacolul Albă ca zăpada la Festivalul “Gulliver”, Galati; 1996 – Premiul pentru originalitate – spectacolul Ivan Turbinca la Festivalul “Gulliver”, Galati; 1993 – Premiul pentru scenografie – spectacolul Fetita cu chibrituri la Festivalul “Saptamâna teatrelor de păpuşi”, Constanta; 1993 – Premiul revistei “Varianta” pentru scenografia spectacolului Fetita cu chibrituri; 1992 – Premiul pentru scenografie – spectacolul Capra cu trei iezi la Festivalul “Saptamâna teatrelor de păpuşi”, Constanta. Teatre dramatice cu care a colaborat: Teatrul Naţional Cluj, Teatrul Mic, Teatrul de  balet “Oleg Danovski”, Teatrul Maghiar de Stat – Cluj, Teatrul  Naţional Târgu-Mureş, Alexandrinsky Theatre (Sankt Petersburg, Rusia), Bristol Old Vic (Bristol, Anglia), Theatre Centre (Londra, Anglia), Clear Day Productions (Londra, Anglia, Sherman Theatre (Cardiff, Londra, Spring Theatre (Atena – Grecia), Teatrul Regional si Municipal din La Mia (Grecia), Novosadko Pojoriste – Teatrul Municipal din Novi Sad (Serbia) etc. Decorul ei la spectacolul “Cu dragoste, Nicolae”, o  coproducţie Clear Day Productions, Bristol Old Vic şi Teatrul  Dramatic Constanţa a fost apreciat de presa engleză ca fiind  “magic, sugestiv” (The Times, 1997). Este coordonatorul  programului “Art for social change – play againts violence” al  Fundaţiei Culturale Europene. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T., C.P.]

BRUDIU, Mariana – n. Galaţi 19.02.1954. Sculptor de păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Galaţi din 1979, a activat şi ca asistent de scenografie şi scenograf. Scenografia la spectacolele Ariciul albastru (regia Dan Ganea, 1989); Ultima aventură (regia Mihai Păun, 1990); Mica sirenă (regia Mihai Păun, Teatrul de Păpuşi “Cărăbuş” din Brăila – 2007).  Asistenţă de scenografie la spectacolele Don Quijote, Prâslea cel voinic şi merele de aur, Ramayana. A realizat scenografia unor spectacole şi în Republica Moldova împreună cu Dan Ganea. Ref. Teatrul nr. 8/1989  [C.P.]

BRUMĂ, Alexandru – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani între anii 1959-1998. Premiul pentru intreaga activitate. Societar de onoare al Teatrului Vasilache, 2002. Ref. Teatrul nr. 12/1983, Aventurile unei mici vrajitoare, regia Liviu Steciuc;

BRUMĂ – UZEANU, Mihai – n. 16. 01. 1950, Craiova – d. 28 mai 2012. Studii: Cursuri CSPC la Bucureşti, Sibiu, Oradea, Sinaia. Valoros actor si artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova din 1974 pană în 2012, unde a realizat peste 150 de roluri, multe principale, în spectacole ca Micii muşchetari (D’Artagnan), Joaca (Ică), Făt Frumos cel urât, Dănilă Prepeleac, Zmeul nătăfleţ, Păcală, Ivan Turbincă, Ion Talion, D’Artagnan, Făt-Frumos cel Urat, Clovnul din Cartea cu Apolodor, Lancelot din Cavalerii Mesei Rotunde, Soldatul din Amnarul, Gepetto în Pinocchio. A jucat în peste 1500 de reprezentatii. Roluri memorabile şi ca actor de teatru dramatic în Ţărănoii (regia Tudor Chirilă), Matca. A lucrat cu regizori ca Horia Davidescu, Mircea Cornisteanu, Cristian Pepino, Liviu Steciuc, Cătălin Naum, Valentin Dobrescu, Tudor Chirilă, Alexandru Colpaci, Titus Jucov. A fost membru UNITER. Un actor de un înalt profesionalism, cu o inteligenţă creativă remarcabilă şi un farmec scenic deosebit. Ref. Printesa Majolenka, in Teatrul nr. 4/1976; Praslea cel voinic si merele de aur, in Teatrul nr. 11/1977; Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, in Teatrul 1/1982;  Teodorescu, Adriana, Cavalerul păpuşilor; Divanul cu păpuşi, Interviu cu Mihai Brumă-Uzeanu, 13 aprilie 2009, http ://a-din-gag.blogspot.ro/2009_04_01_archive.htmlMihai Brumă-Uzeanu a plecat dintre noi, http ://satu-mare.einformatii. ro/ stire/magazin /8/22543/mihai-bruma-uzeanu-a-plecat-dintre-noi/85/ [P.B., C.P.]

BUBA …. – profesor de arte plastice la Cernăuţi, a realizat sculptura şi construcţia marionetelor după schiţele Baronului George de Lowendahl pentru Teatrul de Marionete al lui Theodor Nastasi de la Cernăuţi  în 1928 (Directorul de scenă; Bastien şi Bastienne). Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, 1999.

BUBĂ, ION – între anii 1963-1969, şef de secţie la Teatrul de Păpuşi din Bacău.

BUCĂTARU, Dana – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani. A jucat în Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, după Fraţii Grimm, regia  Valentin Dobrescu (rolul Impărăteasa); Păcală în satul lui, 2004, regia Valentin Dobrescu, rolul Preoteasa.

BUCUN, Victoria – coregraf. Dăruiţi copiilor îngeri! regia Marius Rogojinschi, Teatrul Vasilache din Botoşani.

BUCUR, Aurel – compozitor, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa. A fost dirijorul formatiei de jazz a Clubului SNC din Constanţa în 1975.

BUCUR, Marian – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Actor, Teatrul de Stat Constanta 2003, 2004. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

BUCUR, Victor – n. 10 februarie 1980, Bucureşti. Studii: 2005 – 2008 – Universitatea Spiru Haret Bucureşti, Facultatea de Teatru, specializarea Arta Actorului, clasa  Prof. Sanda Manu. 1999 – 2003 – UNATC I.L.Caragiale   Bucureşti, specializarea Arta Actorului Mânuitor de Păpuşi şi marionete. 2006 – Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” – Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală “Ion Sava” – Atelierul “Măştile Commediei Dell’Arte” sustinut de maestrul Ferruccio Soleri; 2000 – Şcoala de vară Centro Di Formazione Teatrale “VeneziaINscena” Veneţia, curs de Commedia Dell’Arte. 2002 – Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru, Polonia (Ulysse – regia Ioan Brancu). Are o activitate complexă, atât ca artist păpuşar cât şi ca actor şi solist vocal, în mai multe teatre din Bucureşti. Din 2002 este actor si păpuşar la teatrul „Tăndărică” şi joaca în spectacolele: Tom Degetel – regia Daniel Stanciu, Mica Sirenă – regia Gabriel Apostol, Dragostea celor trei portocale – regia Cristian Pepino, Guliver în ţara piticilor – regia Liviu Berehoi, Frumoasa şi bestia – regia Cristian Pepino. 2009  – Mercutio – Romeo si Julieta– musical – regia Miklós-Gábor Kerényi, Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” Bucureşti, 2008  – Dr. Frank’N Furter – „The Rocky Horror Show – regia Alexander   Hausvater, Kristal Club, rol principal. A jucat şi în filme şi la TVR. 2003 – Festivalul International al Tinerilor Artişti, Kranjska Gora, Slovenia.

BUDA Ádám – compozitor. Muzica spectacolului Világszép nádszálkisasszony / Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca, 2000.

BUDA, Traian – n. 20.07.1949. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea. Roluri realizate în Omuleţul de puf (rol principal), Mureşul şi Oltul, Aventurile lui Chiţ-Miţ (rolul Şarpele Simsin), Sânziana şi Pepelea (rolul Pepelea), Cine va păzi clopoţeii?, Califul –barză (rolul principal), Şase mici pinguini, Croitoraşul cel viteaz. 

BUDĂU, Laurenţiu – n. 29.06.1966, Bacău. Studii: Absolvent al Institutului de Arte din Chişinău (Republica Moldova) – Facultatea Artă Teatrală, promoţia 1995, clasa prof. Victor Stefaniuc şi Veniamin Apostol. Artist păpuşar, dramaturg şi regizor. Membru fondator al teatrelor de păpuşi Guguţă din Chişinău şi Neghiniţă din Bacău. Intre 1990 şi 1991 Teatrul de Animaţie Bacău – artist păpuşar, 1993 – 1995 Teatrul municipal ”Guguţă” Chişinău, 1995 -1996 Teatrul particular ”Neghiniţă” Bacău. Din 1996 angajat la Teatrul pentru Copii şi Tineret ”Vasile Alecsandri” din Bacău. Roluri reprezentative: Clovnul trist (Clovnii în vacanţă), Firfirică (Ţara lui Guffi), Punch (Punch şi Judy), Pepelea (Sânziana şi Pepelea) Deramo (Regele Cerb). Spectacole (regie): Logodnica lui Pinocchio (Teatrul de Animaţie Bacău), Aventurile motanului Leopold (Teatrul ”Guguţă”), Visul unei nopţi de vară (Teatrul de Păpuşi Oradea), Peripeţiile înfumuratului Diziraş (Lungul nasului, 1997, Bacău), Dulce Impărat, Ulciorul cu galbeni după Plaut, Marlot între minuni (Bacău), Aladin şi lampa fermecată (Teatrul pentru Copii ”Cărăbuş” Brăila), Ivan Turbincă (Teatrul Bacovia). La Teatrul de Păpuşi din Oradea: Degetica, Răţuşca cea urâta, Marlot în ţara minunilor, Legământ de eternă neuitare, La curţile lui Alexăndrel, Treiul lui Martinel, Ulciorul cu galbeni, Jack şi vrejul de fasole, Vrăjitorul din Oz, Pinocchio, Motanul încălţat, Serenadă pentru Cervantes. Premiul I pentru spectacolul Ivan Turbincă la Gala Internaţională a Recitalurilor Păpuşăreşti, Botoşani, 2002. Premiul pentru interpretare masculină – Festivalul Internaţional de Animaţie Gulliver 2011. Premiul III pentru Interpretare – Chişinău, 1995, Premiul I Gala Internaţională a Recitalurilor Păpuşăreşti, Botosani, 2002 pentru  Ivan Turbincă; Menţiune pentru regia spectacolului Jack şi vrejul de fasole, Festivalul Gulliver, Galaţi 2007. Diploma pentru citirea într-o cheie modernă a unei opere clasice – Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie Bucurii pentru copii. Spectacole de colecţie. A mai câştigat numeroase premii la diverse concursuri de dramaturgie. Regie: Jurământ de eternă neuitare – 2000, Pinocchio – 2002, Jack şi vrejul de fasole, Motanul încălţat – 2007  Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 Mircea Ghitulescu Cartea Cu Artisti – Teatrul Românesc Contemporan, Cornel Galben – Personalitatile Bacaului, Mandica Mardare si Liliana Cioroianu, Geografie spirituala bacauana [C.C., C.P.]

BUESCU, Mioara – n. 8.02.1926, Bucureşti, d….. Studii: Absolventă a Institutului de Arte plastice N. Grigorescu din Bucureşti în 1951, Pictură, profesori Jean Al. Steriadi, Eustaţiu Stoenescu. A fost angajat scenograf la Teatrul Ţăndărică în perioada 1952-1986. Creator de mare valoare, proeminentă personalitate a scenografiei româneşti de teatru de păpuşi, a avut o contribuţie esenţială la dezvoltarea acestei  arte în ţara noastră. Din creaţia ei vastă (peste 70 de spectacole) menţionăm doar câteva care marchează momente de seamă ale teatrului de păpuşi românesc: Căluţul cocoşat (1952, decoruri), Umor pe sfori (1954, decoruri), Artiştii pădurii (1954), Elefănţelul curios (1963, regia Ştefan Lenkisch, text Nina Cassian) în care obiectele reale stau la baza alcătuirii păpuşilor constituind un comentariu ironic la adresa personajelor care se armonizează perfect cu umorul absurd practicat de text, Eu şi materia moartă (1964, decoruri), Cele trei neveste ale lui Don Cristobal (1965, decoruri, regia Margareta Niculescu), Cabaret-issimo (1969, regia Margareta Niculescu) o explozie de fantezie scenografică într-unul dintre spectacolele care au adus faima teatrului Tăndărică; Mingică Piciulică (1971- regia Margareta Niculescu), Prinţesa şi ecoul (1975, regia Margareta Niculescu),  Don Quijotte (1979, regia Ştefan Lenkisch) cu superbe păpuşi de mari dimensiuni de inspiraţie expresionistă,  Boroboaţă (1980, regia Ştefan Lenkisch) sau Frumoasele pasiuni electrice (1980, 1994) şi Petruşka (1982) (ambele în regia lui Irina Niculescu) cu minuscule marionete pline de farmec, Nu vorbiţi in timpul spectacolului (1984, regia Irina Niculescu), Osul de peşte fermecat (1981, regia Ştefan Lenkisch), Motanul încălţat (1986, regia Stefan Lenkisch), Spărgătorul de nuci (1992, regia Cătălina Buzoianu), Bărbierul din Sevilla (1998, regia Felix Alexa). Mioara Buescu a realizat de asemenea scenografia multor spectacole în Egipt (Cairo), Polonia (Gdańsk), Germania (Magdeburg), Danemarca, Norvegia, Canada, Belgia, Elvetia. La Teatrul Marionnettes de Geneve (Elvetia), a realizat scenografia spectacolului Montagne de Riz, de Gérald Chevrolet, regia Irina Niculescu, Frumoasele pasiuni electrice de Vladimir Simon, 1980; Les Gnomes, la teatrul Zigomars, Namur, Belgia, regia Irina Niculescu -1984; la Teatrul Baj, Varsovia, Polonia, 1984, Le Poulain, de Vladimir Simon, regia Irina Niculescu. Frumoasa din Pădurea Adormită de Silvia Kerim, după Charles Perrault, regia Natalia Dănăilă, la Teatrul pentru Copii şi Tineret “Luceafărul” Iaşi. Ref. revista Teatrul nr. 3/1961, Doctorul Aumădoare Ţăndărică; Cea mai frumoasă stea de Irina Opran, Ţăndarică, 1962; revista Teatrul nr. 2/1962; Teatrul nr. 1/1964, Elefăntelul curios; Teatrul nr. 9/1965, revista Teatrul nr. 5/1966, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal; Scen. rom.; Fata babei si fata moşneagului, in revista Teatrul, nr. 2/1977; Don Quijote după Cervantes, de Stefan Lenkisch, Mioara Buescu si Iosif Malou, in Teatrul nr. 10/1979 [C.P.]

BUGI, Marius-Tiberiu – n. 1991.  Studii: UNATC, Sectia Păpuşi/Marionete, 2013. Artist păpuşar. Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină într-un  spectacol de păpuşi şi marionete: Marius Bugi pentru rolul P3 din spectacolul „Uşa”, regia Liliana Gavrilescu, Gala Absolvenţilor UNATC 2013.

BUJDEI-POENARU, Camelia, v. POENARU, Camelia

BUJOREANU, Raluca – n. Iaşi, 25.08.1973. Studii: 1997 – absolventă a Universităţii de Arte “G. Enescu” Iaşi, secţia Actorie, păpuşi şi marionete; 2001 – stagiu de practică artistică, Institutul Internaţional de Marionete Praga, Rep. Cehă; 2008 doctor în domeniul Teatru. Din 1998 preparator universitar la Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, Facultatea de Teatru, din 2008 – conferenţiar universitar la Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, Facultatea de Teatru, Arta Actorului mânuitor de păpuşi şi marionete,  disciplinele: Arta mânuirii păpuşii, Arta mânuirii marionetei, Limbaj scenic în teatrul de animaţie. Peste 35 de roluri principale şi secundare spectacole ale unor instituţii de artă precum: Teatrul “Palace Kinsky”, Teatrul Karlova, Teatrul Mustek ( Praga, Rep. Cehă); Compania de Teatru Synchret Iaşi; Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi: 1997 – Penelopa din Întoarcerea lui Ulisse de G. Aron, 1999 – Margareta din Faust de Goethe, regia Ana Vlădescu, 1999-2000 – Turtiţa fermecată şi Degeţica, spectacole în grădiniţe cu trupă particulară, 2000 – Căsătorie silită, după Moliere, regia Natalia Dănăilă, 2000 – animaţie în spectacolul de pantomimă Masca, regia Ciprian Huţanu, Centrul Cultural Francez Iaşi, 2001 mai – Contesa din  Nunta lui Figaro, de W.A. Mozart, regia Todor Ristic, T. Palace Kinsky, Praga, Cehia, 2001 august – Donna Anna din Don Giovani de W.A. Mozart, regia Todor Ristic, T. Karlova, Praga, Cehia, 2001 iulie – Grizabella, din spectacolul Cats, regia Jeni Paşova, T. Mustek, Praga, Cehia, 2002  aprilie – Steluţele, Vrăjitoarea, în spectacolul O poveste de iubire, regia Synchret, Compania de Teatru Synchret Iaşi, 2003 octombrie – Eva, Femeia în spectacolul Perpetuum Mobile, regia Ciprian Huţanu, Compania de Teatru Synchret Iaşi & Centrul Cultural Francez Iaşi, 2004 mai – Pinocchio în spectacolul Pinocchio, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi (Centrul de Cercetare şi Creaţie ” Arta teatrului – Studiu şi creaţie”), regia Natalia Dănăilă şi Constantin Brehnescu, 2004 Soacra cu trei nurori, regia Ciprian Huţanu, Compania de Teatru Synchret Iaşi, 2007 – rolul Ximena în Cidul, regia Ciprian Huţanu, Compania de Teatru Synchret Iaşi. Regie: 2001 – regia spectacolului Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, 2003 – regia şi scenariul spectacolului muzical cu păpuşi O poveste de iubire (scenariu şi regie colectivă) Compania de Teatru Synchret Iaşi, 2003 – regia spectacolului Vasilache şi Mărioara, de C. Brehnescu, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, 2004 – regia spectacolului De-a Sânziana şi Pepelea, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, 2004- regia spectacolului Colinde şi datini de Crăciun, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, 2005- regia şi scenariul spectacolului Magia obiectului,  Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, 2006  regia şi scenariul spectacolului Instantanee de viaţă,  Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, 2007 – regia şi scenariul spectacolului Duminica în pădure, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, 2009 – regia şi scenariul spectacolului Unde e locul meu? – Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi. Premii si distincţii: Premiul pentru Creaţie Artistică Originală la Festivalul Internaţional de Artă Păpuşărească de la Praga, Cehia, cu spectacolul Întâmplări cu Pinocchio, după C. Collodi – 2000, Premiul pentru cea mai bună mânuire – premiu colectiv la Festivalul Internaţional de Artă Păpuşărească, Praga, Cehia, cu spectacolul Nunta lui Figaro – 2001, Premiul Special al Juriului  la Festivalul de Teatru Francofon “Brocante a la Roumaine”, Craiova, cu spectacolul O poveste de iubire – 2005. Membru WAP (Word Association of Puppeteers).

BULANCEA, Iulian Cristian –  Studii: Universitatea de Arte G. Enescu din Iaşi, secţia  Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, absolvent in 2006. Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi, Baia Mare. Roluri în Spărgătorul de nuci, regia Traian Savinescu, 2009..

BULETI, Rodica – v. DOBRE Rodica

BULHAK, Victor – [Viktor] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Der Goldene zahn / Dintele de aur de Matveev, regia Constantin Sincu, 1950; Hänsel  si Gretel de Gustav Valentin, 1952, adaptare după opera lui Engelbert Humperdinck, rolul Tatăl; 1954 în Auf des Hechtes geheiss / La porunca ştiucii de E. Taranovski, Teatrul de Păpuşi din Sibiu; Schneewitchen / Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu după Fraţii Grimm, 1956, regia Gustav Valentin. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.

BULIGA, Adrian – n. 3 noiembrie1979, Iaşi. Studii: 2003-2005 Master -Artele spectacolului- Universitatea de Arte “G.Enescu” Iaşi – examenul de disertatie in Regie. 1999-2003 – Universitatea de Arte “G.Enescu”- Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Teatru, Secţia Teatru, Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete. 2003-2012 – Actor angajat – Teatrul “Luceafărul” Iaşi. Roluri în Tinereţe fără bătrîneţe, Prîslea cel Voinic, Nota zero la purtare, Cartea junglei, regia Oana Leahu, O harababură! după Ion Sava, 2012, regia Ion Ciubotaru, Sinbad Marinarul (rol principal), Kajtus vrăjitorul. Asistent universitar, predă Arta actorului la clasele de Păpuşi şi Marionete, Universitatea de Arte “George Enescu”, Iaşi.  Participare la festivalul “Primul rol” Iaşi- Premiul pentru cel mai bun spectacol (animaţie) – O noapte furtunoasă de I.L.Caragiale, regia Natalia Dănăilă. Participare la festivalul “Primul rol” Iaşi – Premiul pentru cel mai bun rol masculin (animaţie) – O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Natalia Dănăilă. A regizat spectacole de teatru dramatic şi scurtmetraje. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafărul Iaşi (editia a II-a revăzuta si adăugită), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C.]

BULUGA, Diana – Premiul publicului pentru secţiunea grup, 2011, Gala Hop: „Eden”, spectacol non-verbal, bazat pe textul Genezei din Biblie, cu Diana Buluga,  Radu Homiceanu, Adina Lazăr, Raluca Mara, Ana Nicolae, Mihail Onaca, Florin Suciu, Andrea Şovan, Raluca Uzunov, absolvenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca,  Facultatea de Teatru şi Televiziune, specializarea Actorie şi Păpuşi-Marionete,  promoţia 2010.

BUNACIU, Ana – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1967.

BURKA István –  n. 3 mai 1967, Margita, Bihor. Studii: Universitatea de Arte Cluj-Napoca. S-a stabilit în Ungaria. Scenograf la Ciróka Bábszínház (la Egert, Ungaria). Autor de filme de animaţie.  A colaborat cu Teatrul Puck Cluj – Napoca: Albă ca zăpada şi cei  sapte pitici dupa Fraţii Grimm, regia Béres László; Rózsa és Ibolya, regia Varga Ibolya, 1998;

BURTEA, Maria – v. LUPU, Maria

BUSUIOC, Angela – Artist păpuşar, a făcut parte din prima trupă a Teatrului de Păpuşi din Iaşi (1949). A jucat în primul  spectacol al teatrului, Peştişorul de aur (regia  Iosif Ligheti).

BUTĂROIU, Costin – artist păpuşar. A jucat în: Lampa lui Aladdin, Teatrul Municipal Târgovişte, regia Gabriel Apostol, 2012; Regele mincinoşilor, Teatrul Municipal Târgovişte, 2012, scenariul, regia şi scenografia Gheorghe Balint.

BUTOI, Constantin, – n. 13 aprilie 1974. Studii: absolvent UA George Enescu, Iaşi, facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design., specialitatea Sculptură (1998). Premiul “Iftimie Bîrleanu” pentru debut 2000 acordat de Uniunea Artiştilor Plastici. Sculptor, Teatrul Luceafărul din Iaşi din 1998. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafărul Iaşi (editia a II-a revăzută si adăugită), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C.]

BUŢIU, [Septimia] Ioana – n. 23.09.1971, Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1990-1994. A jucat în Un vis frumos întors de dos de Dan Frăticiu, 1990; De-a viaţa, 1991, scenariul şi regia Dan Hândoreanu; O poveste cu of de Dan Frăiciu, 1992.

BUZOIANU, Cătălina – n. 13.04.1938, Brăila. Studii: Absolventă IATC – 1970. Renumit regizor român de teatru dramatic, a debutat ca artist păpuşar în 1956 la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare. Cariera ei prodigioasă ca regizor artistic de teatru dramatic a cunoscut câteva momente de revenire la pasiunea mai veche pentru spectacolul de animaţie. Aşa au fost montările cu Cununa Soarelui de Nella Stroescu la Teatrul Ţăndărică (1974) unde a mai realizat şi memorabilul Tyll Eulenspiegel (1979, spectacol care marchează un moment deosebit de important în evoluţia acestei arte în ţara noastră), Urmuz – Dialoguri şi Spărgătorul de nuci (1992). Păpuşi integrate într-un spectacol de teatru dramatic mai apar în Golem (Teatrul Evreiesc de Stat, 1997, scenografia aparţinând valorosului scenograf Sever Frenţiu). Păpuşi, marionete, mai apar şi în Ioana şi Focul de Matei Vişniec, Teatrul de Comedie, 2008. Ceea ce caracterizează spectacolul Tyll Eulenspiegel (marionete Liana Axinte, decor Mihai Mădescu) este utilizarea mijloacelor combinate (actori, măşti, marionete, păpuşi) cu semnificaţie metaforică. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]