ALBĂ CA ZĂPADA

Albă ca zăpada este dintre cele mai iubite poveşti pentru copii. Cu toate că există mai multe variante în Europa, cea mai populară rămâne cea a Fraţilor Grimm.
Doar în versiunea germană apar piticii şi oglinda, în celelalte variante piticii sunt nişte hoţi, iar oglinda este înlocuită cu luna sau soarele. Într-o versiune din Albania personajul principal locuieşte cu 40 de dragoni, iar somnul este cauzat de un inel şi nu de un măr. Cercetătorii au stabilit că povestea originală provine din Asia. Celebrul scriitor rus Aleksandr Puşkin a folosit motivul Albei ca zăpada în Povestea "Prinţesei moarte şi cei şapte cavaleri".Cea mai cunoscută versiune este cea ecranizată de Walt Disney în 1937. A existat însă una şi pe vremea filmului mut, în 1916. De asemenea s-au creat şi versiuni horror, de desene animate, jocuri video şi musicaluri. O trupă germană de rock a făcut chiar şi un videoclip care foloseşte elemente din filmul lui Disney. Cine e Albă ca Zăpada? O fată de împărat care prin frumuseţea, cuminţenia şi drăgălăşenia ei stârneşte invidia mamei ei vitrege care are puteri magice şi o oglindă fermecată pe care o întrebă mereu cine-i mai frumoasă în ţară. Răspunsul este invariabil acelaşi: Albă ca zăpada. Acest lucru stârneşte invidia împărătesei şi hotărăşte să scape de ea prin tot felul de şiretlicuri. Ordonă unui vânător s-o ducă pe Albă ca zăpăda în pădure şi s-o omoare şi să-i aducă ca dovadă ficatul fetei. Acestuia însă i se face milă şi îi cruţă viaţa. Albă ca zăpada îşi găseşte adăpost în căsuţa unor pitici de care are grijă. Împărăteasa se hotărăşte într-un final să se ducă la căsuţă deghizată într-o babă şi îi oferă un măr otrăvit. Fata cade într-un somn adînc din care este trezită de sărutul unui prinţ ce se afla în trecere prin pădure.Spectacolul Teatrului ŢĂNDĂRICĂ păstrează firul poveştii clasice, dar ingeniozitatea regizorului şi fantezia scenografică, folosirea tehnicii de black light, a păpuşilor de mari dimensiuni, compuse şi a actorilor la vedere dau un farmec aparte şi creează o atmosferă plină de ritm în care binele învinge întotdeuna răul.*Fraţii Grimm* Sunt consideraţi „patriarhii" poveştilor pentru copii. Jakob (n.1785) şi Wilhelm (n.1786) Grimm s-au născut în familia unui jurist. Rămaşi orfani de tată de tineri, ei s-au apucat să lucreze în diverse domenii pentru a strânge bani ca să publice basmele şi poveştile pe care le culegeau şi le adaptau.